2rh-269/16 — revendicarea terenului, înlăturarea obstacolelor, recuperarea prejudiciului material și moral

Prima instanță: Judecătoria Ialoveni Dosarul nr. 2rh-269/16 Judecător: N. Toma Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: M. Anton, A. Panov, I. Secrieru Instanța de recurs: CSJ Judecători: N. Clima, T. Chișca-Doneva, I. Druță Î N C H E I E R E 14 decembrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii: Galina Stratulat, Ion Druță examinînd cererea de revizuire înaintată de Vlasî Mihail, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Munteanu Ion împotriva lui Vlasî Mihail privind revendicarea terenului, înlăturarea obstacolelor, recuperarea prejudiciului material și moral, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 18 septembrie 2014, prin care a fost declarat inadmisibil recursul înaintat de Vlasî Mihail împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 mai 2014, c o n s t a t ă La 01 august 2013, Munteanu Ion s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Vlasî Mihail, solicitînd obligarea pîrîtului să-i revendice terenul cu suprafața de 0,047 ha, ce constituie două rînduri de viță de vie și să-i înlăture obstacolele în folosirea acestui teren, precum și încasarea de la Vlasî Mihail în beneficiul reclamantului a prejudiciul material în sumă de 4 131 lei și prejudiciu moral în sumă de 5 000 lei.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, de fapt deține în proprietate terenul agricol cu suprafața de 0,2191 ha cu nr. cadastral 5534303264, situat în r. Ialoveni s. Ulmu. Pe terenul în cauză se află 12 rînduri de viță de vie a soiului Izabela, care la moment are vîrsta de 32 ani. Cu pîrîtul Vlasî Mihail sunt vecini la hotar, acesta deținînd terenul agricol cu suprafața de 0,2545 ha cu nr. cadastral 5534303263 pe ternul căruia la fel este sădită viță de vie ce include 10 rînduri. În urma măsurărilor terenurilor atît a lui Munteanu Ion, cît si a lui Vlasî Mihail li s- au indicat în natură hotarele între terenuri. Reclamantul și pîrîtul de mult timp se află în conflict, deoarece reclamantul consideră că pîrîtul a acaparat samavolnic de la reclamant 2 rînduri de viță de vie.

Reclamantul a explicat pîrîtului de nenumărate ori că aceste 2 rînduri de viță de vie pe care ultimul le folosește aparțin cu drept de proprietate lui Munteanu Ion, conform hotarelor expuse în titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren. Pe parcursul a ultimilor 3 ani de zile reclamantul s-a adresat de nenumărate ori la organele de resort pentru a fi soluționate divergențele, în urma adresărilor au fost întocmite diverse acte precum: actul primăriei s. Ulmu n.60 din 27 septembrie 2011 prin care Vlasî Mihail a fost obligat să elibereze terenul ocupat și anume 2 rînduri de viță de vie, ce constituie suprafața de 0,047 ha. Prin ordonanța Procuraturii r. Ialoveni din 02 ianuarie 2012 în privința lui Vlasî Mihail a fost pornită o cauză contravențională în baza prevederilor art. 335 al.

(l) Cod Contravențional al RM și i s-a aplicat sancțiune sub formă de amendă în mărime de 40 u.c. Prin procesul-verbal din 17 septembrie 2012 întocmit de comisia funciară din cadrul Primăriei s. Ulmu s-a stabilit repetat că Vlasî Mihail nu a eliberat terenul ocupat, dar a colectat roadă de pe vița de vie. Prin procesul verbal din 28 mai 2013 comisia funciară din cadrul Primăriei s. Ulmu a stabilit că Munteanu Ion, trebuie să-și mute hatul cu două rînduri de viță de vie spre terenul lui Vlasî Mihail, ce constituie suprafața de 0,047 ha. Pe parcursul anilor Vlasî Mihail, a beneficiat de roadă strînsă de pe 2 rînduri de viță de vie, ce aparține cu drept de proprietate lui Munteanu Ion.

Astfel, reclamantul consideră că pîrîtul nu era în drept de a strînge roada de pe două rînduri de viță de vie, deoarece acestea aparțin cu drept de proprietate lui în baza titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, iar prin acțiunile ilicite ale pîrîtului i-a fost cauzat prejudiciu material și moral imens și anume de pe două rînduri de viță de vie adică 51 tufe cu vîrsta de 32 ani, roada medie constituie 459 kg adică 9 kg aproximativ de pe o tufa, conform calculului reflectat în cererea de chemare în judecară reclamantul consideră că pe ultimii trei ani prețul roadei care a fost strînsă de pe aceste tufe constituie suma de 4131 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 13 decembrie 2013, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Munteanu Ion către Vlasî Mihail privind revendicarea terenului, înlăturarea obstacolelor, recuperarea prejudiciului material și moral, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 mai 2014, a fost admis apelul declarat de Munteanu Ion, casată hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 13 decembrie 2013 fiind pronunțată o nouă hotărîre, prin care acțiunea a fost admisă parțial. S-a obligat Vlasî Mihail să-i revendice lui Munteanu Ion terenul cu suprafața de 0,047 ha; s-a încasat de la Vlasî Mihail în beneficiul lui Munteanu Ion despăgubiri pentru prejudiciul material cauzat în sumă de 4 131 lei și cheltuieli de judecată în sumă de 438 lei. La 14 iulie 2014, Vlasî Mihail a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărîrii primei instanțe. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 18 septembrie 2014, recursul înaintat de Vlasî Mihail a fost declarat inadmisibil.

La 22 februarie 2016, Vlasî Mihail a depus cerere de revizuire, solicitînd casarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 18 septembrie 2014. În motivarea cererii a indicat că, au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute la faza examinării cauzei. Indică revizuientul că, după emiterea încheierii contestate a fost descoperit un înscris probator, ce influențează esențial soluția dată de instanțele de judecată.

În acest sens, la cererea de revizuire Vlasî Mihail a anexat Ordonanța Procuraturii Ialoveni din 10 septembrie 2012. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 23 martie 2016, s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Vlasî Mihail împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 18 septembrie 2014, emisă în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Munteanu Ion împotriva lui Vlasî Mihail privind revendicarea terenului, înlăturarea obstacolelor, recuperarea prejudiciului material și moral.

La 18 noiembrie 2016, Vlasî Mihail a depus o nouă cerere de revizuire, solicitînd casarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 18 septembrie 2014 și deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 mai 2014 cu menținerea hotărîrii Judecătoriei Ialoveni din 13 decembrie 2013. În motivarea cererii de revizuire, invocînd prevederile art. 449 lit. b) CPC, au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute la faza examinării cauzei, revizuientul a indicat că, actul nr. 60 din 27 septembrie 2011, procesul-verbal din 17 septembrie 2012 și procesul-verbal nr. 4 din 28 mai 2013, ce au stat la baza emiterii deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 mai 2014 și încheierii Curții Supreme de Justiție din 18 septembrie 2014, nu mai au valoare juridică din momentul perfectării procesului verbal de ieșire la fața locului din 08 septembrie 2016. Astfel, în viziunea revizuientului, actul respectiv confirmă că acesta nu a ocupat samavolnic terenul cu viță de vie litigios.

Verificînd temeiurile invocate în cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 448 alin. (4) CPC, cererile de revizuire împotriva deciziilor curților de apel în privința cărora Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat printr-o decizie asupra inadmisibilității se examinează de Curtea Supremă de Justiție. În conformitate cu prevederile art. 449 lit. b) CPC al RM, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

În conformitate cu lit. a) alin. (1) art. 453 CPC al RM, după ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente care sunt esențiale pentru litigiul examinat și de natură să influențeze soluția adoptată. Colegiul relevă că, revizuirea unei hotărâri emise de către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărârii, probează existența unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC. În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul examinării în instanța de fond.

Din textul cererii de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ constată că revizuentul solicită revizuirea deciziei Curții Supreme de Justiție din 18 septembrie 2014, invocând în calitate de temei lit. b) a art. 449 CPC. Astfel, potrivit normei invocate, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Colegiul reține că, pentru a redeschide procesul în baza temeiului prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanțele sau faptele date, existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate în fața instanței prin prezentarea unor probe concludente.

Pentru acest temei de revizuire, esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire. Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Astfel, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanțe conduc după sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părțile în litigiu și deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei. Cu referire la pretinsele circumstanțe noi aflate de revizuentul Vlasî Mihail și anume procesul verbal de ieșire la fața locului din 08 septembrie 2016, Colegiul reține că aceasta nu poate influența în nici un fel soluția instanțelor de judecată, or respectivul act nu a existat la momentul judecării cauzei/ emiterii actelor judecătorești revizuite.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ conchide că circumstanțele invocate de revizuent drept temei de revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 CPC. Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului CEDO, care declară preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un recurs camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare. Din considerentele menționate Colegiu consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă.

Astfel, Colegiul conchide că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, or retractarea neîntemeiată a unei hotărâri judecătorești irevocabile produce efecte grave pentru părți, întrucât se încalcă principiul stabilității raporturilor juridice, fiindcă unul dintre elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea (art. 449 CPC) admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.

În baza celor expuse și în conformitate cu art. 449, 451-453 din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vlasî Mihail împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 18 septembrie 2014, emisă în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Munteanu Ion împotriva lui Vlasî Mihail privind revendicarea terenului, înlăturarea obstacolelor, recuperarea prejudiciului material și moral. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță