2ra-559/17 — înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului, repararea prejudiciului

prima instanță: A. Donos dosarul nr. 2ra-559/17

instanța de apel: I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi

Î N C H E I E R E

29 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului Valentina Clevadî

judecători Galina Stratulat, Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Păslari

Nicolai, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Păslari Nicolai

împotriva lui Iachimciuc Alexei cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea

terenului, repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 08 decembrie 2016, prin care s-a

respins apelul declarat de Păslari Nicolai, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Bălți

din 05 septembrie 2016,

c o n s t a t ă :

La 23 mai 2016, Păslari Nicolai a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Iachimciuc Alexei, privind înlăturarea obstacolelor în folosirea

terenului, repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, locuiește în vecinătate cu

Iachimciuc Alexei. La 28 februarie 2003, a procurat un lot de pământ de la Primăria

mun. XXX, lângă casa unde locuiește, pe str. XXX, mun. XXX, conform

contractului de vânzare-cumpărare, înregistrat cu numărul cadastral 0300205662, cu

suprafața de 0,0264 ha.

Susține reclamantul că, lotul de pământ nu era îngrădit. Vecinul, Iachimciuc

Alexei, a scos din pământ și a aruncat țevile care serveau ca hotar între vecini, și

samovolnic a instalat gard, acaparând ilegal o porțiune de pământ din terenul lui.

Menționează că, gardul instalat este din plasă, cu fundament cimentuit, lângă

gard Iachimciuc Alexei a construit o canalizare de doi metri adâncime în pământ

pentru deșeuri lichide, care de asemenea se află pe teritoriul lui.

1

Astfel, Păslari Nicolai a acaparat samavolnic o parte din terenul lui de pământ.

Susține recurentul că, el a instalat la hotarul real între ei 4 stâlpi de fier pentru

ca în continuare să construiască gard, cheltuind pentru cimentarea acestor stâlpi

(pentru ciment, nisip, pietriș) 1000 lei, inclusiv plata lucrătorilor pentru lucrul

efectuat. Iachimciuc Alexei a scos acești stâlpi, dărâmând tot ce a construit,

cauzându-i un prejudiciu material.

Opinează reclamantul că, Iachimciuc Alexei se folosește mulți ani de porțiunea

de pământ acaparat samovolnic, care îi aparține. De nenumărate ori îl numește cu

cuvinte necenzurate și se ceartă, poliția a fost apelată de multe ori, cu

comportamentul său îi cauzează suferințe psihice or, el se află la o vârstă înaintată.

Din aceste motive cere să fie încasat de la pârât în folosul său prejudiciul moral în

mărime de 6 000 lei.

Consideră că, Iachimciuc Alexei a sădit pe porțiunea de teren care nu-i aparține

livadă, treisprezece ani s-a folosit de pământul său, crescând fructe și vânzându-le.

A avut un venit material, folosindu-se de terenul străin, din acest motiv solicită să-i

fie achitat pentru folosirea terenului său câte 500 lei lunar, timp de treisprezece ani,

ce constituie în total suma de 6 000 lei.

Conform actului de constatare nr. 9971 din 13 mai 2016, efectuat de către ÎS

„Cadastru” Oficiul Cadastral Teritorial Bălți la cererea lui, s-a dat răspuns precum

că, gardul bunului imobil adiacent este instalat parțial pe proprietatea privată a lui

Păslari Nicolai, i-ar porțiunea de teren acaparată constituie 5,3 m2.

Solicită reclamantul, admiterea acțiunii, obligarea lui Iachimciuc Alexei să

înlăture obstacolele în folosirea terenului amplasat în mun. XXX, str. XXX, să mute

gardul și gaura de canalizare pentru deșeuri de pe terenul său, să fie încasat de la

Iachimciuc Alexei în folosul său prejudiciul material în mărime de 7 000 lei,

prejudiciul moral în mărime de 6 000 lei și cheltuielile de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 05 septembrie 2016 s-a admis parțial

cererea de chemare în judecată depusă de Păslari Nicolai împotriva lui Iachimciuc

Alexei privind înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului, repararea prejudiciului

material și moral.

S-a obligat Iachimciuc Alexei să înlăture obstacolele în folosirea terenului cu

nr. cadastral 00205.662 situat în mun. XXX, str. XXX, care aparține cu drept de

proprietate lui Păslari Nicolai și să mute gradul de pe terenul proprietate a lui Păslari

Nicolai.

S-a încasat de la Iachimciuc Alexei, în beneficiul lui Păslari Nicolai, cheltuielile

de judecată pentru taxa de stat în sumă de 150 lei și cheltuielile pentru întocmirea

actului de constatare în sumă de 393, 98 lei, în total suma de 543, 98 lei.

2

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 20 septembrie 2016 (f. d. 39-

40) Păslari Nicolai a declarat apel, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea

parțială a hotărârii Judecătoriei Bălți din 05 septembrie 2016, emiterea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii privind încasarea prejudiciului material și moral.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 08 decembrie 2016, s-a respins apelul

declarat de Păslari Nicolai și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Bălți din 05

septembrie 2016.

La 16 ianuarie 2016, invocând aceleași motive ca și în apel, Păslari Nicolai a

declarat recurs (f.d. 77-79), solicitând admiterea cererii de recurs, casarea parțială a

deciziei Curții de Apel Bălți din 08 decembrie 2016 și emiterea unei noi decizii prin

care să fie admisă acțiunea înaintată privind încasarea prejudiciului material și

moral.

În motivarea cererii de recurs recurentul a relevat că, decizia Curții de Apel

Bălți din 05 septembrie 2016 este nemotivată și ilegală.

Susține recurentul că, conform prevederilor art. 377 CC, proprietarii terenurilor

vecine trebuie să se respecte reciproc.

Afirmă recurentul că, conform actului de constatare nr. 9971 din 13 mai 2016

efectuat de către ÎS ,,Cadastru” Oficiul Cadastral Teritorial Bălți a primit răspuns că,

gardul bunului imobil adiacent, a lui Iachimciuc Alexei, este instalat partial pe

terenul propietate privată a recurentului, conform planului schemă anexată, în care

este menționat că, porțiunea de teren acapart constituie 5,3 m 2 .

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele cauzei rezultă că, copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa participanților la proces la 28 decembrie 2016 (f.d. 70) și având în vedere că,

la materialele dosarului este anexată dovada recepționării acesteia de către Păslari

Nicolai, recursul declarat se consideră depus în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Păslari Nicolai

urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie

3

aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau

analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a

fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul,

data și ora ședinței de judecată; la judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind

limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor

persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al

ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât

cele indicate la alin. (3) CPC constituie temei de declarare a recursului doar în cazul

și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a

pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că, aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Colegiul consideră că, recursul declarat de Păslari Nicolai este declarativ și nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să

justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existența unuia

din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a) care expres prevede că,

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Instanța de recurs reține că, argumentele invocate de Păslari Nicolai în cererea

de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de

legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a

unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale

specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță

inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebait și alții contra Franței,

4

Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

Astfel, reieșind din considerentele menționate, Colegiul Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Păslari Nicolai, ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440

CPC, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de Păslari Nicolai, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Valentina Clevadî

judecători Galina Stratulat

Dumitru Mardari

5