2ra-1666/20 — inlaturarea obstacolelor in folosirea terenului

2ra-1666/20 — inlaturarea obstacolelor in folosirea terenului (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

dosarul nr. 2ra-1666/2020

prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (A. Donos)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Corcenco, O. Mironov, D. Stănilă)

ÎNCHEIERE

23 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Iachimciuc Arcadi,

Iachimciuc Aurica, Iachimciuc Ana, reprezentați de avocatul Chiriac Stela și de

către Păslari Nicolai,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Păslari Nicolai

împotriva lui Iachimciuc Arcadi, Iachimciuc Aurica, intervenient accesoriu

Iachimciuc Ana, cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului,

repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 16 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de Păslari Nicolai, a fost casată parțial hotărârea din 21

noiembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central cu emiterea în această parte a

unei noi hotărâri,

c o n s t a t ă

La 18 octombrie 2017 Păslari Nicolai a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Iachimciuc Arcadi, Iachimciuc Aurica cu privire la înlăturarea

obstacolelor în folosirea terenului, repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că locuiește în vecinătate cu

pârâții. Lângă locuința sa din mun. xxxxx și-a procurat de la Primăria mun. Bălți un

lot de teren cu suprafața de 0,0264 ha, cu nr.cadastral xxxxx. Lotul de teren

menționat, la momentul procurării, nu era îngrădit, iar el și-a instalat patru stâlpi de

metal, ca în continuare să-și construiască gard, cheltuind 1000 lei, inclusiv lucrările.

Acești stâlpi la început serveau drept hotar între vecini. Pârâții, însă, în mod

samavolnic, au scos stâlpii ce serveau drept hotar, dărâmând instalațiile de beton și

a acaparat o bucată din terenul său, construind un gard de plasă cu fundament de

beton. Pe terenul acaparat, pârâtul a mai construit o gaură de canalizare betonată cu

adâncimea de 2 metri pentru deșeuri lichide.

În așa mod, pârâtul a acaparat samavolnic o parte din terenul său,

încălcându-i dreptul la proprietate. La cerințele lui de a-i da posibilitate să se

folosească de propriul teren, pârâții reacționează negativ și înjositor, îl numesc cu

cuvinte necenzurate, se ceartă, fapt pentru care de nenumărate ori a fost chemată

poliția. Comportamentul lor îi cauzează suferințe psihice, fiind la o vârstă înaintată.

Din acest motiv a solicitat să fie încasat din contul pârâților echivalentul

prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei.

A mai indicat că pârâții pe terenul acaparat din proprietatea lui au sădit și

livadă cu pomi fructiferi și timp de 13 ani l-au folosit, crescând fructe și vânzându-

le, având venit material. Consideră că pentru folosirea terenului său urmează să i se

achite a câte 500 lei lunar pentru toți cei 13 ani, ce constituie 78 000 lei.

Reieșind din actul de constatare nr.9971 din 13.05.2016, întocmit de ÎS

„Cadastru” Oficiul Cadastral Teritorial Bălți, la cererea lui, s-a stabilit că

amplasarea gardului bunului imobil adiacent ce aparține pârâților continuă și este

instalat parțial pe terenul lui; la rîndul său, planul schemă anexă menționează că

porțiunea de teren acaparată este de 5,3 m.p.

A solicitat reclamantul Păslari Nicolai, obligarea pârâților Iachimciuc Arcadi

și Iachimciuc Aurica să înlăture obstacolele în folosirea terenului cu nr.cadastral

xxxxx situat pe str. xxxxx pe calea readucerii terenului acaparat în starea inițială

prin înlăturarea construcțiilor samavolnic construite; încasarea prejudiciului

material în mărime de 79000 lei, a prejudiciului moral în mărime de 10000 lei și a

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 22 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central

acțiunea a fost admisă parțial. Iachimciuc Arcadi și Iachimciuc Aurica au fost

obligați să înlăture obstacolele în folosirea terenului cu nr. cadastral xxxxx situat în

munxxxxx, care aparține cu drept de proprietate lui Păslari Nicolai și să aducă

terenul de pământ acaparat în starea inițială prin înlăturarea construcțiilor

samovolnic construite. S-a încasat în mod solidar de la Iachimciuc Arcadi și

Iachimciuc Aurica în beneficiul lui Păslari Nicolai cheltuieli pentru întocmirea

actului de constatare în sumă de 393,98 lei și în beneficiul statului – 2570 lei. În rest

acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 16 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți au fost admise

apelurile depuse de Păslari Nicolai, Iachimciuc Arcadie și Iachimciuc Aurica, a fost

casată hotărârea din 22 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central cu

remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de fond.

Prin încheierea din 17 octombrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central pe

dosar a fost atrasă în calitate de intervenient accesoriu – Iachimciuc Ana.

Prin hotărârea din 21 noiembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central

acțiunea a fost respinsă.

Nefiind de acord cu hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 21

noiembrie 2019, Păslari Nicolai, la 06 decembrie 2019 a contestat-o cu apel,

solicitând admiterea acestuia în sensul declarat, casarea soluției instanței de fond, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 16 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul

declarat de Păslari Nicolai, a fost casată hotărârea din 21 noiembrie 2019 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central în partea privind înlăturarea obstacolelor în

folosirea bunului imobil, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri, prin care

pretenția a fost admisă parțial. Iachimciuc Arcadi și Iachimciuc Aurica au fost

2

obligați să înlăture obstacolele în folosirea terenului cu nr. cadastral xxxxx ce

aparține lui Păslari Nicolai cu drept de proprietate, prin demontarea gardului instalat

parțial pe terenul ultimului cu nr.cadastral xxxxx. În latura înlăturării obstacolelor în

folosirea terenului cu nr. cadastral xxxxx ce aparține lui Păslari Nicolai cu drept de

proprietate, prin înlăturarea găurii de canalizare, cerința lui Păslari Nicolai a fost

respinsă. În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Instanța de apel a considerat că instanța de fond pripit a ajuns la concluzia

respingerii cererii de chemare în judecată formulate de Păslari Nicolai către

Iachimciuc Arcadi și Iachimciuc Aurica, stabilind că reclamantul nu a prezentat

probe pertinente și concludente care ar justifica că pârâții îi creează obstacole în

folosirea terenului ce-i aparține cu drept de proprietate.

Ținînd cont de probatoriul administrat la materialele cauzei, ce confirmă

existența unei împrejmuiri (gard) a terenului cu nr.cadastral xxxxx care aparține

intimaților Iachimciuc, teren adiacent terenului cu nr. cadastral 03002050662 care

aparține apelantului Păslari Nicolai și luând în calcul deposedarea lui Păslari Nicolai

de o porțiune de 5,3 m.p. din terenul său și aflarea acestei porțiuni de 5,3 m.p. în

posesiunea nelegitimă a intimaților Iachimciuc, Colegiul civil al instanței de apel a

conchis asupra temeiniciei cerințelor lui Păslari Nicolai de a-și revendica această

porțiune din posesiunea nelegitimă a lui Iachimciuc Arcadi și Aurica, prin

înlăturarea obstacolelor care îi împiedică această posesiune și folosință pentru

terenul în întregime, care să se realizeze prin demontarea acestui gard aflat parțial

pe terenul apelantului.

Totodată, instanța de apel a respins solicitările reclamantului în ce privește

obligarea pîrîților la înlăturarea găurii de canalizare, invocând faptul că pe terenul

acaparat samovolnic, Iachimciuc Arcadi a construit o gaură de canalizare betonată,

cu adâncimea de 2 metri, pentru deșeuri lichide. Aceasta deoarece apelantul nu a

prezentat probe care să justifice faptul că pârâții Iachimciuc Arcadi și Iachimciuc

Aurica au construit o gaură de canalizare betonată, or, potrivit planului cadastral și

Actului de constatare nr.9971 din 13.05.2016, nu se atestă o construcție auxiliară

pentru acumularea apelor reziduale și deșeurilor menajere.

În partea respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului material,

instanța de apel a relevat că reclamantul Păslari Nicolai nu a prezentat probe care să

confirme existența livezii de pomi fructiferi sădită de către pârâți, mai mult, la

materialele cauzei nu au fost anexate careva dovezi din care să rezulte venitul

material obținut de pârâți în urma realizării roadei menționate.

În aceeași ordine de idei, Colegiul civil a reținut că reclamantul invocând

suferințele psihice suportate în urma conflictelor avute cu pârâții, care deseori au

fost soluționate prin intermediul organelor de poliție, nu au fost dovedite prin probe

veridice, fapt ce nu confirmă temeinicia celor invocate.

La 05 octombrie 2020 Iachimciuc Arcadi, Iachimciuc Aurica, Iachimciuc

Ana, reprezentați de avocatul Chiriac Stela, prin poștă, au declarat recurs împotriva

deciziei din 16 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și

menținerea hotărârii primei instanțe.

3

În motivarea recursului a invocat aplicarea eronată a normelor de drept

material, precum și că concluziile instanței vin în contradicție cu circumstanțele

cauzei.

La 07 octombrie 2020, prin poștă, Păslari Nicolai a depus recurs împotriva

deciziei din 16 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea parțială a

deciziei, cu emiterea unei noi hotărâri privind admitere pretenției referitor la

înlăturarea obstacolelor în folosire terenului cu nr. cadastral xxxxx, ce aparține lui

Păslari Nicolai cu drept de proprietate, prin înlăturarea găurii de canalizare betonate

a pârâților construite samovolnic pe terenul acaparat, precum și încasarea

prejudiciului moral în mărime de 10 000 de lei.

În motivarea recursului a invocat aplicarea eronată a normelor de drept

material, precum și că instanța nu a dat aprecierea cuvenită probelor administrate la

dosar.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Completul denotă că Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa părților copia

deciziei instanței de apel, conform avizelor de recepție fiind recepionate de părți la

data de 26 august 2020 (f.d. 41, 42), Prin urmare recursurile declarate la data de 05

octombrie 2020 și respectiv la 07 octombrie 2020 sunt depuse în termen.

Prin referință Păslari Nicolai a solicitat de a respinge recursul declarat de

Iachimciuc Arcadi, Iachimciuc Aurica, Iachimciuc Ana, reprezentați de avocatul

Chiriac Stela.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de Iachimciuc Arcadi,

Iachimciuc Aurica, Iachimciuc Ana, reprezentați de avocatul Chiriac Stela și de

către Păslari Nicolai, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursurile sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

4

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Iachimciuc Arcadi,

Iachimciuc Aurica, Iachimciuc Ana, reprezentați de avocatul Chiriac Stela și de

către Păslari Nicolai, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibile recursurile declarate de Iachimciuc Arcadi, Iachimciuc

Aurica, Iachimciuc Ana, reprezentați de avocatul Chiriac Stela și de către Păslari

Nicolai.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

5

d i s p u n e:

Recursurile declarate de Iachimciuc Arcadi, Iachimciuc Aurica, Iachimciuc

Ana, reprezentați de avocatul Chiriac Stela și de către Păslari Nicolai, se consideră

inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

6