2ra-2652/16 — înlăturarea obstacolelelor și demolarea din cont propriu a gardului de beton

prima instanță – M. Malanciuc dosarul nr. 2ra-2652/16

instanța de apel – T. Duca, S. Procopciuc, A. Rotaru

ÎNCHEIERE

30 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ion Druță

Galina Stratulat

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Baran Ion,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Baran Ion împotriva

Lidiei Muntean cu privire la înlăturarea obstacolelor și demolarea din cont propriu a

gardului de beton, și repararea prejudiciului moral

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 12 iulie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de către Baran Ion și menținută hotărîrea Judecătoriei

Ungheni din 30 octombrie 2015

c o n s t a t ă

La 25 noiembrie 2014 Baran Ion a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Lidiei Muntean cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului

proprietate privată, demolarea din cont propriu a gardului de beton și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că este proprietarul terenului cu

suprafața de 0,3514 ha situat în sat. Costuleni, raionul Ungheni destinația pentru

construcție, fapt confirmat prin Titlul de proprietate asupra terenului eliberat la 10

august 2007 de către primăria Costuleni și terenului aferent.

Urmare a unor neînțelegeri cu vecina Munteanu Lidia, în perioada lunii

august 2014, acesta a construit un gard din beton pe hotarul ce se mărginește cu

gospodăria sa, fără acordul său, acaparând astfel samavolnic o suprafață de 0,8 m.p.

din gospodăria ce-i aparține, fapt confirmat prin actul de constatare din 12

septembrie 2014.

1

Susține că a încercat să soluționeze conflictul pe cale amiabilă, însă Muntean

Lidia a refuzat categoric demolarea construcției, din care considerente s-a adresat

organelor de drept.

Prin ordonanța procurorului Procuraturii Ungheni, Radu Nicorici, din 30

octombrie 2014, Munteanu Lidia a fost sancționată în conformitate cu prevederile

art. 335 cod contravențional cu amendă în mărime de 30 u.c., echivalentul a 600 lei.

Consideră că nimeni nu poate să intervină abuziv în exercitarea în dreptului

de proprietate.

Or, în conformitate cu art. 316 Cod civil proprietatea este în condițiile legii

inviolabilă.

Astfel, acțiunile Lidiei Munteanu prin faptul că a îngrădit și folosește

porțiunea de teren ce-i aparține cu drept de proprietate, reprezintă un impediment și

o intervenție abuzivă în exercitarea dreptului său de proprietate.

Cu toate acestea însă, pîrîta continuă deținerea terenului în litigiu.

Cere reclamantul obligarea Lidiei Munteanu să înlăture obstacolele în

folosirea terenului proprietate privată și demolarea din cont propriu a gardului de

beton construit pe hotarul ce se mărginește cu gospodăria sa, prin ce a ocupat o

suprafață de 0,8 m.p. din terenul proprietatea lui privată, repararea prejudiciului

moral și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 8).

Prin hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 30 octombrie 2015 acțiunea a fost

respinsă ca fiind înaintată față de pârâtul necorespunzător (f.d. 75, 78-81).

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 15 octombrie 2015, a fost admis

demersul formulat de Baran Ion privind efectuarea măsurărilor cadastrale fiind

dispusă efectuarea lucrărilor de măsurare cu întocmirea planului geometric la fața

locului a terenului cu nr. cadastral 9235106.209, ce aparține lui Baran Ion și a

terenului cu nr. cadastral 9235106.210 ce aparține cu drept de proprietate Mariei

Barbacari, situate în satul Costuleni raionul Ungheni, cu întocmirea planului

geometric al ambelor terenuri și stabilirea existenței vreo unei porțiuni de teren ce

aparține lui Baran Ion, acaparată de construcția gardului efectuată de către

Munteanu Lidia.

Pentru efectuarea lucrărilor de măsurare s-a împuternicit Oficiul Cadastral

Teritorial Ungheni, cu obligarea lui Baran Ion și a Mariei Barbacari să permită

accesul în gospodării reprezentanților Oficiului Cadastral Ungheni (f.d. 105-107).

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 12 iulie 2016 a fost respins apelul

declarat de către Baran Ion și menținută hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 30

octombrie 2015 (f.d. 146, 147-149).

La 20 septembrie 2016 Baran Ion a declarat recurs împotriva deciziei Curții

de Apel Bălți din 12 iulie 2016, prin care a cerut admiterea recursului, casarea

hotărârilor judecătorești cu pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a

acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că la instanța de apel nu a apreciat toate

probele administrate și nu a verificat și constatat circumstanțele pricinii, importante

pentru justa soluționare a acesteia. Or, mama intimatei Barbacari Maria a decedat în

2

anul 2009, iar gardul a fost construit de către Munteanu Lidia, care este succesorul

legal al terenului și casei de locuit ce se mărginește cu gospodăria sa, în anul 2014,

prin posesia, folosința și dispoziția bunului.

Vis-a-vis de cele menționate, recurentul indică prevederile art. 59 CPC

conform căruia parte în proces (reclamant sau pîrît) poate fi orice persoană fizică

sau juridică prezumată, la momentul intentării procesului, ca subiect al raportului

material litigios.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Baran Ion nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO,

recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe cînd în

recursul declarat de Baran Ion asemenea aspecte nu se regăsesc.

3

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Baran Ion ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e

Recursul declarat de Baran Ion se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ion Druță

Galina Stratulat

4