2ra-796/17 — înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului aferent casei de locuit si obligarea demolării constructiei

Dosarul nr. 2ra-796 /17

prima instanță: Judecătoria Ungheni

Judecător: A. Parfeni

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți

Judecători: T. Duca, E. Grumeza, S. Procopciuc

D E C I Z I E

17 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii: Galina Stratulat, Nicolae Craiu, Oleg Sternioală și Mariana Pitic

examinând cererea de recurs declarată de către Adrian Solomon,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Adrian Solomon

împotriva lui Mihail Munteanu cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea

terenului aferent casei de locuit și obligarea demolării construcției,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 09 noiembrie 2016, prin care a fost

admis apelul declarat de către Mihail Munteanu, fiind casată hotărârea Judecătoriei

Ungheni din 15 august 2016 cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea acțiunii

cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului aferent casei de locuit ,

c o n s t a t ă

La 24 martie 2014, Adrian Solomon a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Mihail Munteanu cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea

terenului aferent casei de locuit și obligarea demolării construcției.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că pîrîtul Munteanu Mihail este vecinul

său. Între gospodăriile lor există un gard construit de ei, care separă terenurile aferente

caselor de locuit.

Susține reclamantul că în toamna anului 2006, vecinul său Mihail Munteanu,

profitînd de faptul, că el împreună cu familia se afla la muncă în Federația Rusă, a

demolat o porțiune din gard, care separă gospodăriile lor și a ridicat o construcție cu

două nivele, depășind hotarul legal cu 2,1 m în lățime și 10 m în lungime.

Indică reclamantul că construcția cu două nivele este ridicată cu încălcarea

normelor tehnice, creîndu-i obstacole în folosirea terenului său aferent casei de locuit.

1

Reclamantul menționează că pîrîtul Mihail Munteanu refuză să demoleze

construcția cu două nivele, avînd un comportament vulgar și amoral, iar prin

comportamentul său, pîrîtul îi creează obstacole în folosirea terenului său aferent casei

ce-i aparține cu drept de proprietate.

Solicită reclamantul Adrian Solomon obligarea lui Mihail Munteanu de a demola

construcția cu două nivele din satul Costuleni rl. Ungheni și obligarea lui Mihail

Munteanu de a nu crea obstacole la folosirea terenului aferent casei de locuit din satul

Costuleni rl. Ungheni.

Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 15 august 2016 a fost obligat Munteanu

Mihail, născut la 01 iunie 1974, de a înlătura obstacolele create lui Adrian Solomon în

exercitarea dreptului de proprietate asupra terenului aferent, amplasat în satul Costuleni

rl. Ungheni și să demoleze din cont propriu, construcția accesorie neautorizată, cu două

nivele, identificată cu indicele 03 din planul geometric al bunului imobil, elaborat de

către specialiștii Organului Cadastral Teritorial Ungheni la 18 februarie 2015. A fost

încasat din contul lui Mihail Munteanu în beneficiul lui Solomon Adrian cheltuielile

de judecată în sumă de 3583,34 lei (f.d. 177, Vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 09 noiembrie 2016, a fost admis apelul

declarat de către Mihail Munteanu, fiind casată hotărârea Judecătoriei Ungheni din 15

august 2016 și emisă o nouă hotărâre privind respingerea acțiunii cu privire la

înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului aferent casei de locuit (f.d. 209-216, Vol.

I).

La 23 decembrie 2016, Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa participanților

la proces copia deciziei adoptate (f.d. 217).

La 17 februarie 2017, Adrian Solomon prin intermediul oficiului poștal a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd casarea actului judecătoresc

contestat cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Prin prisma normei citate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat la 17 februarie 2017,

este depus în termen, deoarece conform avizului de recepție recurentul a recepționat

decizia instanței de apel la 30 decembrie 2016 (f.d. 220, Vol. I).

În motivarea recursului Adrian Solomon a invocat că instanța de apel a examinat

pricina fără stabilirea tuturor circumstanțelor importante a cauzei. Astfel recurentul

susține că instanța de apel a apreciat arbitrar relevanța actului de constatare, planurile

geometrice, întocmite de către specialiștii Organului Cadastral Teritorial Ungheni la

18 februarie 2015, potrivit căruia construcția cu două nivele ridicată de către Mihail

Munteanu este amplasată pe hotar, inclusiv pe terenul aferent reclamantului. Invocă

recurentul că planul cadastral al terenului pe care îl folosește în coproprietate pîrîtul nu

corespunde amplasării reale a sectorului de teren din cauza modificării samavolnice a

hotarului terenului

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

2

La 17 martie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Mihail

Munteanu cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței

Pînă la examinarea cererii de recurs, Mihail Munteanu nu a depus referință la

cererea de recurs declarată de Adrian Solomon prin care să-și exprime opinia referitor

la recursul declarat.

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fară înștiințarea participanților la proces.

Judecînd recursul declarat în limitele invocate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și restituirea

pricinii spre rejudecare în aceiași instanță din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, să admită recursul, să caseze

integral decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de

apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța

de recurs.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că instanța de apel a examinat pricina cu încălcarea normelor de

drept procedural care ar putea duce la soluționarea eronată a pricinii.

Conform art. 240 alin. (1) CPC instanța judecătorească adoptă hotărîrea în

limitele pretențiilor înaintate de reclamant.

În conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică, în

limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea

legii în primă instanță. În limitele apelului instanța de apel verifică circumstanțele și

raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au

fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele

din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la

proces.

Analizând conținutul deciziei contestate, în raport cu prevederile legale

menționate, Colegiul conchide că instanța de apel, judecînd apelul, a trecut în mod

superficial asupra pretențiilor înaintate de către Adrian Solomon.

Astfel din materialele pricinii s-a constatat că la 24 martie 2014, Adrian Solomon

a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail Munteanu cu privire la

înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului aferent casei de locuit și obligarea

demolării construcției.

În susținerea acțiunii Adrian Solomon a invocat faptul că vecinul său Mihail

Munteanu a demolat o porțiune din gard, care separă gospodăriile lor și a ridicat o

construcție cu două nivele, depășind hotarul legal cu 2,1m în lățime și 10 m în

lungime.

Judecînd pricina, prima instanță prin hotărârea din 15 august 2016 a admis

acțiunea integral.

3

Instanța de apel prin decizia din 09 noiembrie 2016 a casat hotărârea primei

instanțe și a emis o nouă hotărâre privind respingerea ca fiind neîntemeiată a acțiunii

cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului aferent casei de locuit.

La caz, Colegiul reține că instanța de apel la pronunțarea deciziei urma a se

expune asupra temeiniciei sau netemeiniciei pretenției înaintate de către Adrian

Solomon cu privire la obligarea demolării construcției, pe cînd a adoptat o hotărâre

expunîndu-se doar asupra pretenției cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea

terenului aferent casei de locuit.

Prin urmare, Colegiul constată că soluția instanței de apel nu conține o verificare

a legalității hotărîrii instanței de fond și mai mult o argumentare clară din care să

rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care s-a ajuns, astfel instanța de

recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea

soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii.

În același timp, instanța de recurs menționează că, instanța de apel la

reexaminarea pricinii trebuie să se expună asupra tuturor pretențiilor și a obiecțiilor

înaintate de către părți.

Dat fiind faptul că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept procedural,

iar lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este

posibilă, cauza urmează a fi rejudecată.

La rejudecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate,

să verifice circumstanțele pricinii, probele administrate și reexaminând pricina să

emită o hotărâre legală și întemeiată cu respectarea drepturilor procedurale ale părților

și verificarea pretențiilor sau după caz, de a le concretiza.

Instanța de recurs remarcă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărîre motivată. Motivarea este o parte a

hotărîrii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile

formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărîri

motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil

și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărîri

asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți întru

admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărîrea din 21

ianuarie 1999).

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept,

să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres

la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în speță lipsește.

Or, principiul procesului echitabil reclamă că hotărîrea să fie motivată,

justițiabilul avînd posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să

adopte una sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac

împotriva acestei hotărîri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol dreptul

la un proces echitabil (cauza Kaufman vs. Belgia, 1986).

În cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit

în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de

4

a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera

o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).

Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că s-a constatat o eroare

judiciară, care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil,

commercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a casa integral decizia instanței de apel și de a restitui prezenta pricină

civilă la rejudecare în Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecători.

Colegiul relevă că la rejudecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont

de cele enunțate supra, rezultînd atît din pretențiile înaintate de reclamant, înscrisurile

prezentate cu calitate de probe în susținerea poziției, apreciindu-le în conformitate cu

art. art.120-122, 130 Cod de procedură civilă, în raport cu pretențiile înaintate,

circumstanțele stabilite și normele de drept material aplicabile raportului litigios.

În baza celor expuse, în conformitate art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Adrian Solomon.

Se casează decizia Curții de Apel Bălți din 09 noiembrie 2016, adoptată în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Adrian Solomon

împotriva lui Mihail Munteanu cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea

terenului aferent casei de locuit și obligarea demolării construcției, cu remiterea

pricinii la rejudecare în Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecător Tatiana Vieru

Judecătorii: Galina Stratulat

Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

Mariana Pitic

5