2ra-1225/18 — obligarea înlăturării obstacolelor în folosirea terenului ș.a.

dosarul nr. 2ra-1225/18

prima instanță: Judecătoria Ungheni, sediul Nisporeni (P.Triboi)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A.Toderaș, A.Albu, A.Gheorghieș)

ÎNCHEIERE

04 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Zinaida

Dima, împotriva deciziei din 05 decembrie 2017 a Curții de Apel Bălți,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Milea

Triboi împotriva Zinaidei Dima cu privire la obligarea de înlăturare a obstacolelor

în folosirea terenului, demolării gardului cu instalarea acestuia pe linia de hotar,

repararea prejudiciului material și moral,

c o n s t a t ă:

La 26 februarie 2016 Milea Triboi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Zinaidei Dima cu privire la obligarea de înlăturare a obstacolelor în

folosirea terenului, demolării gardului cu instalarea acestuia pe linia de hotar,

repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii a menționat că, în baza certificatului de moștenitor de la

soțul său, David Triboi a devenit proprietara terenului cu suprafața de 0,1553 ha,

situat înXXXXX.

A relevat reclamanta, că pârâta, Zinaida Dima, care îi este vecină, samovolnic a

acaparat terenul nominalizat.

Reclamanta a specificat, că în urma adresării la Primăria Ciorești, în privința

pîrîtei a fost întocmit un proces-verbal, ultimei fiindu-i aplicată amendă în mărime

de 40 unități convenționale pentru faptul, că s-a constatat ocuparea nelegitimă a

terenului din litigiu. Pârâta a fost obligată să demoleze gardul și să revină la hotarul

care a fost anterior.

Reclamanta a solicitat de a obliga pîrîtă să nu-i pună piedici în folosirea

terenului ce-i aparține în baza certificatului de moștenitor din 17 octombrie 2010

cu suprafața de 0,1553 ha, situat înXXXXX, să demoleze gardul instalat samovolnic

pe terenul proprietate privată al ei, cu instalarea acestuia pe linia de hotar conform

titlului de proprietate, repararea prejudiciului material și moral.

1

Prin cererea de concretizare din 02 februarie 2017 Milea Triboi a solicitat

repararea prejudiciului material în mărime de 1669,31 de lei și prejudiciului moral

în mărime de 10000 de lei.

Prin hotărârea din 15 mai 2017 a Judecătoriei Ungheni, sediul Nisporeni a fost

admisă cerința înaintată de Milea Triboi privind obligarea de înlăturare a obstacolelor

în folosirea terenului ocupat samovolnic și demolării gardului cu instalarea

acestuia pe linia de hotar.

Zinaida Dima a fost obligată să nu pună piedici în folosirea terenului ce-i

aparține Milei Triboi în baza certificatului de moștenitor din 10 noiembrie 2010

cu drept de proprietate cu suprafața de 0,1553 ha, situat în XXXXXcu obligarea

demolării gardului instalat samovolnic și instalării lui pe linia de hotar conform

titlurilor de proprietate.

S-a încasat de la Zinaida Dima în beneficiul statului taxa de stat în mărime de

100 lei.

A fost respinsă ca nefondată cererea Milei Triboi către Zinaida Dima cu

privire la repararea prejudiciului material și moral.

La 31 mai 2017 Zinaida Dima a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanțe,

solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii, cu adoptarea unei hotărîri noi de

respingere a acțiunii.

La 14 iunie 2017 Milea Triboi a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanțe,

solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii în partea respingerii cerințelor cu

privire la repararea prejudiciului material și moral, cu emiterea în această parte a

unei hotărîri noi, prin care de la Zinaida Dima să fie încasată suma de 1669,31 de

lei, cu titlu de prejudiciu material și suma de 10000 de lei, cu titlu de prejudiciu

moral, iar în rest hotărîrea să fie menținută.

Prin decizia din 05 decembrie 2017 a Curții de Apel Bălți au fost respinse

apelurile declarate de Milea Triboi și Zinaida Dima și a fost menținută hotărârea din

15 mai 2017 a Judecătoriei Ungheni, sediul Nisporeni.

La 21 aprilie 2018 Zinaida Dima a declarat recurs împotriva deciziei din 05

decembrie 2017 a Curții de Apel Bălți, prin care solicită admiterea recursului,

casarea deciziei.

În motivarea recursului a indicat, că instanța de apel nu a luat în considerare

faptul, că terenul în litigiu i s-a repartizat în anul 1994, pe care îl deține și îl

prelucrează pînă în prezent, însă s-a comis o eroare la eliberarea titlurilor

deținătorului de teren.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

Completul de admisibilitate al Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, acesta este inadmisibil, din

motivele ce succed.

Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că,

asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

2

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

Argumentele recurentei precum că, instanța de apel nu a luat în considerare

faptul, că terenul în litigiu i s-a repartizat în anul 1994, pe care îl deține și îl

prelucrează pînă în prezent, însă s-a comis o eroare la eliberarea titlurilor

deținătorului de teren se resping, deoarece circumstanțele cauzei au fost determinate

de prima instanță și de instanța de apel și apreciate corect cu argumentări adecvate

bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu

Astfel, instanța de recurs notează că, recurenta nu a invocat nici un argument

plauzibil în vederea ilegalității deciziei instanței de apel.

În acest sens, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea Europeană a

precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs efectiv sunt în

primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în principiu,

competența instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei cereri de acest

tip (Doorson împotriva Olandei, 26 martie 1996, §67). La acest capitol instanță de

recurs reține că recursul declarat nu s-a bazat exclusiv pe chestiuni de drept, ce ar

cuprinde încălcări esențiale sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, iar ca urmare nu corespunde cerinței de a fi „efectiv”,

fiind lipsit de șanse de succes și nu este capabil să ofere îndreptarea situației din

decizia recurată.

Completul de admisibilitate relevă că, prezenta cerere de recurs a fost depusă

după ce recurentul a avut posibilitatea de a fi auzit de o instanță de fond și de o

instanță de apel, fiecare dintre care a avut deplină jurisdicție (a se vedea mutatis

mutandis „Levages Prestations Services” împotriva Franței, cererea nr.21920/93 din

3

23 octombrie 1996, §48-50).

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că, recurentei i-a fost asigurat dreptul

de acces la o instanță și dreptul de a fi auzit combinat cu dreptul la un recurs

efectiv. De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea echității

procedurii din perspectiva art. 6 §1 din CEDO, rezultă că participanții au reușit să

pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și raționamentele pe care le

considerau necesare în vederea apărării punctului său de vedere (Blücher împotriva

Cehiei, cererea nr.58580/00 din 11 aprilie 2005, §65-67)

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a

examinat cauza sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele

prezentate, a aplicat și a interpretat elocvent normele de drept material și

procedural, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, Completul de

admisibilitate al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Zinaida Dima.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

4