2ri-344/16 — atragerea la raspundere subsidiara
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- atragerea la raspundere subsidiara
- Temei legal
- răspunderea membrilor organelor de conducere ale debitorului
2ri-344/16 — atragerea la raspundere subsidiara (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 2ri-344/16
Instanța de fond: CA Bălți – Al. Gheorghieș
D E C I Z I E
30 noiembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței Svetlana Filincova,
Judecători Sveatoslav Moldovan, Iurie Bejenaru,
Dumitru Mardari, Maria Ghervas,
examinând recursul declarat de către Crotov Serghei,
în pricina la cererea înaintată de către Topor Victor, lichidatorul Societății cu
Răspundere Limitată „Protejat-Garant” în procedura simplificată a falimentului,
împotriva lui Crotov Serghei, intervenient accesoriu Inspectoratul Fiscal de Stat pe
raionul Râșcani privind atragerea la răspundere subsidiară,
împotriva hotărârii Curții de Apel Bălți din 15 septembrie 2016, prin care s-a admis
cererea de atragere la răspundere subsidiară a membrului organului de conducere,
C O N S T A T Ă :
Topor Victor, lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată „Protejat-Garant” în
procedura simplificată a falimentului, s-a adresat în instanța de insolvabilitate cu o
cerere privind atragerea la răspundere subsidiară a administratorului SRL „Protejat-
Garant” Crotov Serghei.
În motivarea cererii s-a invocat că prin hotărârea Curții de Apel Bălți din
22 ianuarie 2016 s-a constatat insolvabilitatea debitorului SRL „Protejat-Garant” și s-a
dispus inițierea procedurii simplificate a falimentului cu dizolvarea debitorului. În
calitate de lichidator a fost desemnat Topor Victor.
Reclamantul a menționat că motivul atragerii la răspundere subsidiară este faptul
că în cadrul procedurii simplificate a falimentului al SRL „Protejat-Garant” au fost
validate creanțe în valoare totală de 236 356 lei, inclusiv: Inspectoratul Fiscal de Stat
pe raionul Râșcani - creanțe de gradul III în sumă de 137 455 lei cât și creanțe de
gradul VI în sumă de 97 396 lei; BC „Moldova-Agroindbank” SA, filiala 16 Chișinău
– creanțe de gradul V în sumă de 1505 lei.
A indicat că SRL „Protejat-Garant” nu desfășoară activitate economică începând
cu anul 2014, nu dispune de careva bunuri, mijloace bănești care ar permite
acoperirea obligațiilor scadente.
La adunarea finală a creditorilor SRL „Protejat-Garant” în procedura
simplificată a falimentului din 25 mai 2016 Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul
Râșcani a propus, iar adunarea creditorilor a aprobat propunerea IFS pe raionul
Râșcani de a obliga lichidatorul procedurii simplificate a falimentului să depună în
instanța de insolvabilitate cerere de atragere la răspundere subsidiară a fondatorului
și administratorului SRL „Protejat-Garant” Crotov Serghei.
Topor Victor, lichidatorul SRL „Protejat-Garant” în procedura simplificată a
falimentului, a solicitat de a atrage la răspundere subsidiară pe membrul organului de
conducere a debitorului SRL „Protejat-Garant” în procedura simplificată a
falimentului, încasarea din contul administratorului debitorului Crotov Serghei a sumei
creanței în mărime de 138 960 lei.
Prin hotărârea Curții de Apel Bălți din 15 septembrie 2016 s-a admis cererea de
atragere la răspundere subsidiară depusă de Topor Victor, lichidatorul SRL „Protejat-
Garant” în procedura simplificată a falimentului, în privința unicului fondator și
administrator statutar al SRL „Protejat-Garant” Crotov Serghei și s-a încasat suma de
138 960 lei (f.d. 31-35).
La 20 octombrie 2016 Crotov Serghei a declarat recurs, solicitând admiterea
recursului, casarea hotărârii Curții de Apel Bălți din 15 septembrie 2016, cu
pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea să fie respinsă integral. (f.d. 40-42,
44-46)
În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanța de insolvabilitate
la emiterea hotărîrii nu a elucidat pe deplin toate circumstanțele cauzei, a interpretat
eronat normele de drept material și procedural, a examinat cauza în absența
recurentului, nefiindu-i comunicat locul și data desfășurării procesului.
La 16 noiembrie 2016 Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Râșcani a depus
referință la cererea de recurs, solicitând respingerea recursului cu menținerea în vigoare
a hotărîrii instanței de insolvabilitate. (f.d. 54-55)
Examinând materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de
recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție conchide că recursul înaintat urmează a fi respins, din următoarele
considerente.
Norma cuprinsă în art. 8 alin. (1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012
stipulează că hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs
în termen de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute
expres de prezenta lege.
Curtea de Apel Bălți a pronunțat hotărârea la 15 septembrie 2016, iar cererea de
recurs a fost depusă la 20 octombrie 2016. Instanța de recurs notează că hotărârea
instanței de insolvabilitate a fost expediată, prin intermediul oficiului poștal cu scrisoare
de însoțire nr. 19310 din 04 octombrie 2016, însă confirmarea recepționării nu este la
materialele cauzei. (f.d. 37). Prin urmare, instanța de recurs consideră că cererea de
recurs din 20 octombrie 2016 este depusă în termen.
2
Conform art. 445 alin. (1) lit. a) CPC instanța, după ce judecă recursul, este în drept
să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe,
precum și încheierile atacate cu recurs.
Curtea de Apel Bălți prin hotărârea din 15 septembrie 2016 a admis cererea de
atragere la răspundere subsidiară depusă de Topor Victor, lichidatorul SRL „Protejat-
Garant” în procedura simplificată a falimentului, în privința unicului fondator și
administrator statutar al SRL „ Protejat-Garant” Crotov Serghei și s-a încasat suma de
138 960 lei.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit constată că concluzia
instanței de insolvabilitate este întemeiată din următoarele motive.
Conform art. 10 alin. (2) al Legii insolvabilității temeiul general de intentare a unui
proces de insolvabilitate constă în incapacitatea de plată a debitorului.
Potrivit art. 14 alin. (1) al Legii insolvabilității debitorul este obligat să depună
cerere introductivă dacă există unul din temeiurile prevăzute la art.10.
În conformitate cu art. 15 alin. (1) al Legii insolvabilității în cazul insolvabilității
debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau
a unor alte persoane, care au dreptul de a da indicații obligatorii pentru debitor ori care
pot influența în alt mod acțiunile debitorului (insolvabilitate intenționată), aceștia poartă
răspundere subsidiară solidară față de creditori în măsura în care bunurile debitorului
sînt insuficiente pentru executarea creanțelor creditorilor.
Conform prevederilor art. 248 alin. (1) lit. h) al Legii insolvabilității dacă în cadrul
procesului sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de
insolvabilitate a debitorului, la cererea administratorului insolvabilității/lichidatorului
instanța de insolvabilitate poate dispune ca o parte din datoriile debitorului insolvabil să
fie suportate de membrii organelor lui de conducere și/sau de supraveghere, precum și
de orice altă persoană, care i-au cauzat insolvabilitatea prin una dintre următoarele
acțiuni: nedepunerea cererii de intentare a procesului de insolvabilitate conform
prevederilor art.14.
Actele cauzei confirmă faptul că organul de conducere încă în anul 2014, fiind într-
o stare financiară precară, urma să depună cerere introductivă în instanța de
insolvabilitate, însă cererea introductivă a fost depusă în anul 2015 de către creditorul
Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Râșcani.
Instanța de recurs constată întemeiată concluzia instanței de insolvabilitate precum
că organul de conducere, neîndeplinind în modul corespunzător obligațiunile sale de
administrare a debitorului, a adus SRL „Protejat-Garant” în stare de insolvabilitate.
Se menționează că răspunderea patrimonială a lui Crotov Serghei este antrenată
întrucât acesta a cauzat starea de insolvabilitate a debitorului prin săvîrșirea uneia dintre
faptele enumerate la art. 248 alin. (1) a Legii insolvabilității și anume, nedepunerea
cererii de intentare a procesului de insolvabilitate conform prevederilor art.14, iar,
consecutiv, prin cauzarea insolvabilității, a determinat insuficiența ori lipsa lichidităților
din patrimoniul debitorului necesare pentru plata integrală și în termen a datoriilor
bănești, certe și exigibile, conducând la creșterea penalităților și amenzilor,
prejudiciindu-i în acest fel pe creditori.
3
Din analiza prevederilor art. 15 și art. 248 ale legii sus-menționate reiese că în
dependență de motivele apariției stării de insolvabilitate a debitorului, fondatorul
(asociatul) va purta răspundere subsidiară solidară față de creditori sau la cererea
administratorului insolvabilității/lichidatorului, instanța de insolvabilitate poate dispune
ca datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de asociat/fondator.
Instanța constată că recurentul, cunoscând dificultățile financiare ale societății și
creșterea pasivului societății, nu a întreprins măsurile prevăzute la alin. (1) lit. h) art.
248 al Legii insolvabilității, mai ales că despre acest fapt a fost somat de Inspectoratul
Fiscal de Stat pe raionul Râșcani prin reclamanția nr. 79-2/2-280-728 din 24.03.2015.
În astfel de circumstanțe nu pot fi reținute criticile formulate în recurs cu privire la
ilegalitatea hotărârii instanței de apel, deoarece sunt nejustificate și se combat prin
constatările relatate, mai mult că decizia atacată a fost adoptată cu respectarea și
aplicarea corectă a legislației procedurale și materiale. Faptul că cauza a fost examinată
în lipsa lui Crotov Serghei nu constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil,
fiindcă a fost citat legal în conformitate cu art. 102 alin. (41) CPC, despre data ședinței
de judecată. Potrivit art. 206 alin. (3) CPC, dacă pîrîtul, înștiințat legal despre locul, data
și ora ședinței de judecată, nu s-a prezentat în judecată și nu a comunicat instanței
motivul neprezentării sau dacă motivele sînt considerate de instanță ca fiind
neîntemeiate, sau dacă pârâtul nu a solicitat examinarea pricinii în lipsa sa, instanța o
examinează în lipsa acestuia.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că Curtea de Apel Bălți a
constatat și elucidat pe deplin circumstanțele pricinii, a dat o apreciere justă probelor
administrate, a aplicat corect normele de drept material și procedural, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ lărgit ajunge la concluzia de a respinge recursul
și a menține hotărîrea Curții de Apel Bălți.
În temeiul celor expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) CPC Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E:
Se respinge recursul declarat de Crotov Serghei.
Se menține hotărîrea Curții de Apel Bălți din 15 septembrie 2016 în pricina la
cererea înaintată de către Topor Victor, lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată
„Protejat-Garant” în procedura simplificată a falimentului împotriva lui Crotov Serghei
privind atragerea la răspundere subsidiară.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele ședinței Svetlana Filincova
Judecători Sveatoslav Moldovan
Iurie Bejenaru
Dumitru Mardari
Maria Ghervas
4