2ri-344/16 — atragerea la raspundere subsidiara
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- atragerea la raspundere subsidiara
- Temei legal
- răspunderea membrilor organelor de conducere ale debitorului
2ri-344/16 — atragerea la raspundere subsidiara (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 2ri-344/16 Instanța de fond: CA Bălți – Al. Gheorghieș D E C I Z I E 30 noiembrie 2016 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței Svetlana Filincova, Judecători Sveatoslav Moldovan, Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari, Maria Ghervas, examinând recursul declarat de către Crotov Serghei, în pricina la cererea înaintată de către Topor Victor, lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată „Protejat-Garant” în procedura simplificată a falimentului, împotriva lui Crotov Serghei, intervenient accesoriu Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Râșcani privind atragerea la răspundere subsidiară, împotriva hotărârii Curții de Apel Bălți din 15 septembrie 2016, prin care s-a admis cererea de atragere la răspundere subsidiară a membrului organului de conducere, C O N S T A T Ă : Topor Victor, lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată „Protejat-Garant” în procedura simplificată a falimentului, s-a adresat în instanța de insolvabilitate cu o cerere privind atragerea la răspundere subsidiară a administratorului SRL „Protejat- Garant” Crotov Serghei.
În motivarea cererii s-a invocat că prin hotărârea Curții de Apel Bălți din 22 ianuarie 2016 s-a constatat insolvabilitatea debitorului SRL „Protejat-Garant” și s-a dispus inițierea procedurii simplificate a falimentului cu dizolvarea debitorului. În calitate de lichidator a fost desemnat Topor Victor. Reclamantul a menționat că motivul atragerii la răspundere subsidiară este faptul că în cadrul procedurii simplificate a falimentului al SRL „Protejat-Garant” au fost validate creanțe în valoare totală de 236 356 lei, inclusiv: Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Râșcani - creanțe de gradul III în sumă de 137 455 lei cât și creanțe de gradul VI în sumă de 97 396 lei; BC „Moldova-Agroindbank” SA, filiala 16 Chișinău – creanțe de gradul V în sumă de 1505 lei.
A indicat că SRL „Protejat-Garant” nu desfășoară activitate economică începând cu anul 2014, nu dispune de careva bunuri, mijloace bănești care ar permite acoperirea obligațiilor scadente. La adunarea finală a creditorilor SRL „Protejat-Garant” în procedura simplificată a falimentului din 25 mai 2016 Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Râșcani a propus, iar adunarea creditorilor a aprobat propunerea IFS pe raionul Râșcani de a obliga lichidatorul procedurii simplificate a falimentului să depună în instanța de insolvabilitate cerere de atragere la răspundere subsidiară a fondatorului și administratorului SRL „Protejat-Garant” Crotov Serghei.
Topor Victor, lichidatorul SRL „Protejat-Garant” în procedura simplificată a falimentului, a solicitat de a atrage la răspundere subsidiară pe membrul organului de conducere a debitorului SRL „Protejat-Garant” în procedura simplificată a falimentului, încasarea din contul administratorului debitorului Crotov Serghei a sumei creanței în mărime de 138 960 lei. Prin hotărârea Curții de Apel Bălți din 15 septembrie 2016 s-a admis cererea de atragere la răspundere subsidiară depusă de Topor Victor, lichidatorul SRL „Protejat- Garant” în procedura simplificată a falimentului, în privința unicului fondator și administrator statutar al SRL „Protejat-Garant” Crotov Serghei și s-a încasat suma de 138 960 lei (f.d.
31-35). La 20 octombrie 2016 Crotov Serghei a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii Curții de Apel Bălți din 15 septembrie 2016, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea să fie respinsă integral. (f.d. 40-42, 44-46) În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanța de insolvabilitate la emiterea hotărîrii nu a elucidat pe deplin toate circumstanțele cauzei, a interpretat eronat normele de drept material și procedural, a examinat cauza în absența recurentului, nefiindu-i comunicat locul și data desfășurării procesului. La 16 noiembrie 2016 Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Râșcani a depus referință la cererea de recurs, solicitând respingerea recursului cu menținerea în vigoare a hotărîrii instanței de insolvabilitate.
(f.d. 54-55) Examinând materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul înaintat urmează a fi respins, din următoarele considerente. Norma cuprinsă în art. 8 alin. (1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 stipulează că hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege. Curtea de Apel Bălți a pronunțat hotărârea la 15 septembrie 2016, iar cererea de recurs a fost depusă la 20 octombrie 2016. Instanța de recurs notează că hotărârea instanței de insolvabilitate a fost expediată, prin intermediul oficiului poștal cu scrisoare de însoțire nr. 19310 din 04 octombrie 2016, însă confirmarea recepționării nu este la materialele cauzei.
(f.d. 37). Prin urmare, instanța de recurs consideră că cererea de recurs din 20 octombrie 2016 este depusă în termen. 2 Conform art. 445 alin. (1) lit. a) CPC instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs. Curtea de Apel Bălți prin hotărârea din 15 septembrie 2016 a admis cererea de atragere la răspundere subsidiară depusă de Topor Victor, lichidatorul SRL „Protejat- Garant” în procedura simplificată a falimentului, în privința unicului fondator și administrator statutar al SRL „ Protejat-Garant” Crotov Serghei și s-a încasat suma de 138 960 lei. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit constată că concluzia instanței de insolvabilitate este întemeiată din următoarele motive.
Conform art. 10 alin. (2) al Legii insolvabilității temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în incapacitatea de plată a debitorului. Potrivit art. 14 alin. (1) al Legii insolvabilității debitorul este obligat să depună cerere introductivă dacă există unul din temeiurile prevăzute la art.10. În conformitate cu art. 15 alin. (1) al Legii insolvabilității în cazul insolvabilității debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane, care au dreptul de a da indicații obligatorii pentru debitor ori care pot influența în alt mod acțiunile debitorului (insolvabilitate intenționată), aceștia poartă răspundere subsidiară solidară față de creditori în măsura în care bunurile debitorului sînt insuficiente pentru executarea creanțelor creditorilor.
Conform prevederilor art. 248 alin. (1) lit. h) al Legii insolvabilității dacă în cadrul procesului sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvabilitate a debitorului, la cererea administratorului insolvabilității/lichidatorului instanța de insolvabilitate poate dispune ca o parte din datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de conducere și/sau de supraveghere, precum și de orice altă persoană, care i-au cauzat insolvabilitatea prin una dintre următoarele acțiuni: nedepunerea cererii de intentare a procesului de insolvabilitate conform prevederilor art.14. Actele cauzei confirmă faptul că organul de conducere încă în anul 2014, fiind într- o stare financiară precară, urma să depună cerere introductivă în instanța de insolvabilitate, însă cererea introductivă a fost depusă în anul 2015 de către creditorul Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Râșcani.
Instanța de recurs constată întemeiată concluzia instanței de insolvabilitate precum că organul de conducere, neîndeplinind în modul corespunzător obligațiunile sale de administrare a debitorului, a adus SRL „Protejat-Garant” în stare de insolvabilitate. Se menționează că răspunderea patrimonială a lui Crotov Serghei este antrenată întrucât acesta a cauzat starea de insolvabilitate a debitorului prin săvîrșirea uneia dintre faptele enumerate la art. 248 alin. (1) a Legii insolvabilității și anume, nedepunerea cererii de intentare a procesului de insolvabilitate conform prevederilor art.14, iar, consecutiv, prin cauzarea insolvabilității, a determinat insuficiența ori lipsa lichidităților din patrimoniul debitorului necesare pentru plata integrală și în termen a datoriilor bănești, certe și exigibile, conducând la creșterea penalităților și amenzilor, prejudiciindu-i în acest fel pe creditori.
3 Din analiza prevederilor art. 15 și art. 248 ale legii sus-menționate reiese că în dependență de motivele apariției stării de insolvabilitate a debitorului, fondatorul (asociatul) va purta răspundere subsidiară solidară față de creditori sau la cererea administratorului insolvabilității/lichidatorului, instanța de insolvabilitate poate dispune ca datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de asociat/fondator. Instanța constată că recurentul, cunoscând dificultățile financiare ale societății și creșterea pasivului societății, nu a întreprins măsurile prevăzute la alin. (1) lit. h) art. 248 al Legii insolvabilității, mai ales că despre acest fapt a fost somat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Râșcani prin reclamanția nr. 79-2/2-280-728 din 24.03.2015.
În astfel de circumstanțe nu pot fi reținute criticile formulate în recurs cu privire la ilegalitatea hotărârii instanței de apel, deoarece sunt nejustificate și se combat prin constatările relatate, mai mult că decizia atacată a fost adoptată cu respectarea și aplicarea corectă a legislației procedurale și materiale. Faptul că cauza a fost examinată în lipsa lui Crotov Serghei nu constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil, fiindcă a fost citat legal în conformitate cu art. 102 alin. (41) CPC, despre data ședinței de judecată. Potrivit art. 206 alin. (3) CPC, dacă pîrîtul, înștiințat legal despre locul, data și ora ședinței de judecată, nu s-a prezentat în judecată și nu a comunicat instanței motivul neprezentării sau dacă motivele sînt considerate de instanță ca fiind neîntemeiate, sau dacă pârâtul nu a solicitat examinarea pricinii în lipsa sa, instanța o examinează în lipsa acestuia.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că Curtea de Apel Bălți a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele pricinii, a dat o apreciere justă probelor administrate, a aplicat corect normele de drept material și procedural, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține hotărîrea Curții de Apel Bălți. În temeiul celor expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) CPC Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție D E C I D E: Se respinge recursul declarat de Crotov Serghei. Se menține hotărîrea Curții de Apel Bălți din 15 septembrie 2016 în pricina la cererea înaintată de către Topor Victor, lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată „Protejat-Garant” în procedura simplificată a falimentului împotriva lui Crotov Serghei privind atragerea la răspundere subsidiară.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței Svetlana Filincova Judecători Sveatoslav Moldovan Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Maria Ghervas 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.