3ra-1644/16 — contestarea actului administrativ și restabilirea în funcție

3ra-1644/16 — contestarea actului administrativ și restabilirea în funcție (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Prima instanță, Jud. Centru mun. Chișinău: N. Mazur dosarul nr. 3ra-1644/16

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:

D. Manole, Șt. Niță, A. Bostan

Î N C H E I E R E

23 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Valentina Clevadî

Mariana Pitic

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind

admisibilitatea recursului declarat de către Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Buga Gabriel și Gherghelaș

Vadim împotriva Inspectoratului General al Poliției, intervenient principal Centrul

Național Anticorupție, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne cu privire la

contestarea actului administrativ și restabilirea în funcție și la cererea de chemare în

judecată a intervenientului principal Centrul Național Anticorupție împotriva lui

Gherghelaș Vadim cu privire la încasarea sumei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 iulie 2016, prin care a fost respins

apelul declarat de către Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim și menținută hotărârea

Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 23 martie 2016,

c o n s t a t ă

La 27 iulie 2015, Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim au depus cerere de chemare în

judecată împotriva MAI cu privire la contestarea actului administrativ și repunerea în

funcție.

La 05 noiembrie 2015, reclamanții au depus cerere de concretizare a pretențiilor,

indicând în calitate de pârât IGP și intervenienți accesorii MAI și CNA.

În motivarea acțiunii, Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim au invocat că prin ordinul

IGP nr. 339 ef din 21 mai 2015, au fost sancționați disciplinar cu concedierea din Poliție

pentru încălcarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. b), c) și art. 28 alin. (1) lit. h) din

Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, art. 17 lit. e) din Legea cu

privire la prevenirea și combaterea corupției, pct. 8 subpct. 2, 3 și 11 al Statutului

disciplinar al polițistului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 502 din 09 iulie 2013,

1

pct. 13 și pct. 25 lit. a)-d) ale Codului de etică și deontologie a polițistului, pct. 5 și 25

alin. (2) ale Instrucțiunilor privind modul de primire, înregistrare, evidență și examinare

a sesizărilor și a altor informații referitoare la infracțiuni aprobate prin ordinul

interdepartamental nr. 121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008 „Cu privire la evidența unică

a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, capitolul I,

pct. 34 lit. d), pct. 35 lit. b), pct. 37, capitolul II, pct. 1, pct. 2 subpct. 4, pct. 3 subpct. 14,

pct. 4 subpct. 19 lit. e), t), subpct. 21, 22 lit. c), pct. 9 din Regulamentul serviciului

patrulare rutieră, aprobat prin ordinul MAI nr. 45 din 19 februarie 2010, manifestată prin

neîntreprinderea acțiunilor legale de constatare a faptei contravenționale și nerealizarea

măsurilor de prevenire și de combatere a corupției devenită cunoscută, acțiuni care au

compromis prestigiul funcției și al autorității din care fac parte.

Menționează reclamanții că în ordinul de concediere este indicat că la 12 februarie

2015, conform graficului de serviciu aprobat de către conducerea INP al IGP, dânșii

aflându-se pe traseul Chișinău-Orhei cu autopatrula MAI 9743, în urma constatării

depășirii limitei de viteză au stopat unitatea de transport condusă de către testorul de

integritate. Potrivit imaginilor video administrate, locotenentul de poliție Buga Gabriel a

comunicat testorului de integritate că a încălcat viteza admisibilă și în privința sa

urmează a fi întocmit un proces-verbal cu privire la contravenție în baza art. 236 Cod

contravențional și precum că în cadrul discuțiilor purtate dintre agenții publici și testor,

au convenit că contra unei sume de 200 lei, în privința ultimului nu va fi întocmit

proces-verbal.

Consideră Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim că ordinul nr. 339 ef din 21 mai 2015

contravine prevederilor legislației în vigoare, tratatelor la care Republica Moldova este

parte și a fost emis cu încalcarea art. 6 și art. 8 CEDO. Mai mult ca atât, ordinul dat le-a

fost adus la cunoștință la 22 mai 2015, fiindu-le comunicat să se prezinte la sediul IGP,

în perioada când reclamanții se aflau în concediu medical. Anterior, la data de 07 mai

2015, Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim au fost anunțați de către șeful adjunct al CNA

că au fost supuși testului de integritate, pe care însă nu l-au trecut, fiindu-le prezentată o

imagine video din care nu se vede clar că anume dânșii au stopat automobilul condus de

testorul de integritate și au primit suma de 200 lei. La 15 mai 2015, reclamanții au scris

explicații pe cazul dat, unde au indicat că nu cunosc nimic din cele relatate de către

colaboratorul CNA și nu se indentifică în înregistrările video.

Declară reclamanții că înainte de emiterea ordinului de concediere, urma să fie

dovedită vinovăția acestora în comiterea actului de corupție sau actelor conexe corupției

și că fapta a fost săvârșită anume de către Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim,

asigurându-le posibilitatea reală de apărare a poziției lor.

Solicită anularea ordinului IGP nr. 339 ef din 21 mai 2015 „Cu privire la

sancționarea disciplinară a angajaților din cadrul INP al IGP al MAI, locotenent de

poliție Gherghelaș Vadim și locotenent de poliție Buga Gabriel” ca fiind ilegal și

restabilirea lor în funcția anterior deținută.

La 19 ianuarie 2016, CNA a depus cerere de modificare a calității procesuale din

intervenient accesoriu în intervenient principal, solicitând încasarea din contul lui

Gherghelaș Vadim sumei de 200 lei în beneficiul CNA, transmisă în cadrul testului de

integritate profesională.

2

Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 01 februarie 2016, a fost

modificată calitatea procesuală a CNA din intervenient accesoriu în intervenient

principal, cu primirea spre examinare a cererii de chemare în judecată a CNA împotriva

lui Gherghelaș Vadim cu privire la încasarea sumei.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 23 martie 2016, acțiunea

principală a fost respinsă ca neîntemeiată, iar acțiunea CNA a fost admisă cu încasarea

din contul lui Gherghelaș Vadim în beneficiul CNA a sumei de 200 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 iulie 2016, a fost respins apelul declarat

de către Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim și menținută hotărârea Judecătoriei Centru

mun. Chișinău din 23 martie 2016.

În susținerea soluțiilor emise, instanțele de judecată au conchis că în urma efectuării

anchetei de serviciu a fost confirmată abaterea disciplinară comisă de către reclamanți,

iar faptul aflării lui Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim în concediu medical la data

emiterii ordinului de sancționare disciplinară a acestora, nu constituie temei de anulare a

sancțiunii disciplinare, deoarece nu a fost confirmat în modul corespunzător.

La 09 septembrie 2016, în termenul prevăzut de art. 434 CPC, Buga Gabriel și

Gherghelaș Vadim au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 iulie 2016 și

hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 23 martie 2016, cu emiterea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii înaintate de către Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim și

respingerea acțiunii intervenientului principal CNA ca fiind neîntemeiată.

În susținerea recursului, Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim au invocat ilegalitatea

și netemeinicia actului administrativ contestat, dat fiind faptul că a fost emis în perioada

în care dânșii se aflau în concediu medical, angajatorul încălcând astfel prevederile art.

86 alin. (2) din Codul muncii.

Consideră recurenții neîntemeiat argumentul instanței de apel precum că

certificatele medicale au fost eliberate de alte instituții medicale decât cele subordonate

Direcției Medicale a MAI contrar prevederilor pct. 2 din Regulamentul cu privire la

asigurarea medicală a colaboratorilor afacerilor interne, deoarece Buga Gabriel și

Gherghelaș Vadim, îmbolnăvindu-se brusc, s-au adresat de urgență la prima instituție

medicală posibilă, iar neinformarea Direcției Medicale a MAI despre adresarea la medic,

nu poate combate obligația fiecărei instituții medicale de a oferi pacientului ajutorul

necesar.

Indică Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim că dânșii au fost sancționați pentru

săvârșirea unei încălcări grave, în temeiul art. 47 alin. (1) lit. k) din Legea cu privire la

activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, însă angajatorul

IGP nu a demonstrat vinovăția lor în comiterea acesteia, or, angajatorul era obligat să

dovedească vinovăția recurenților în comiterea actului de corupție sau actelor conexe

corupției și că fapta a fost săvârșită anume de către dânșii, asigurându-le posibilitatea

reală de apărare a poziției lor.

Declară recurenții că instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia să

fie aplicată, și anume art. 16 alin. (2) din Legea privind testarea integrității profesionale

nr. 325 din 23 decembrie 2013, care prevede că aplicarea sancțiunii eliberării din funcție

este obligatorie dacă în timpul testului s-a stabilit că agentul public a admis încălcările

prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. a) - acte de corupție, acte conexe corupției și fapte de

3

comportament corupțional, la caz nefiind demonstrată comiterea unor asemenea fapte de

către dânșii.

La 05 octombrie 2016, în adresa intimaților IGP, MAI și CNA a fost expediată

copia recursului declarat de către Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței.

La 17 octombrie 2016, IGP a depus referință, solicitând declararea inadmisibilă a

recursului înaintat de către Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim, deoarece nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, recurenții

neinvocând nici un motiv de ilegalitate a deciziei instanței de apel, exprimând doar

nemulțumirea vizavi de soluția adoptată de către instanțele ierarhic inferioare.

La 25 octombrie 2016, și intimatul CNA a depus referință, prin care a solicitat

declararea inadmisibilă a recursului depus de către Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim.

Consideră neîntemeiat argumentul recurenților precum că dânșii nu se identifică în

imaginile video, deoarece potrvit înregistrării se constată contrariul, la momentul stopării

automobilului se aude clar cum Buga Gabriel se legitimează și este vizibilă insigna de pe

uniforma acestuia cu inscripția numelui colaboratorului de poliție.

Intimatul MAI nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus

referință.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile și obiecțiile

expuse în referințe, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Buga Gabriel și Gherghelaș

Vadim este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin.

(2), (3) și (4).

Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

4

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul declarat de către Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurenților cu soluția

pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Nu poate fi reținut ca temei al admisibilității recursului argumentul recurenților

precum că angajatorul IGP la emiterea ordinului de sancționare disciplinară a încălcat

prevederile art. 86 alin. (2) din Codul muncii, potrivit cărora nu se admite concedierea

salariatului în perioada aflării lui în concediu medical, deoarece certificatele de concediu

medical prezentate de către Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim au fost eliberate de către

OMF Jevreni și IMSP CS Olișcani, adică alte instituții medico-sanitare decât cele

subordonate Direcției medicale a MAI care acordă asistența medicală lucrătorilor

afacerilor interne, contrar pct. 2 din Regulamentul cu privire la asigurarea medicală a

colaboratorilor afacerilor interne, aprobat prin ordinul MAI nr. 365 din 06 octombrie

2009, care statuează că asistența medicală a lucrătorilor afacerilor interne se efectuează

prin instituțiile medico-sanitare subordonate Direcției medicale (spitalul, policlinica,

centrele curative-profilactice zonale „Nord” și „Sud”, comisia medico-militară centrală,

unitățile și punctele medicale în subdiviziuni, felcerii izolatoarelor de detenție provizorie

ale comisariatelor raionale de poliție).

Potrivit pct. 10 din Instrucțiunea cu privire la modul de eliberare a certificatelor

medicale în instituțiile medico-sanitare, subordonate Direcției medicale a MAI, în cazul

când boala a survenit la locul de muncă, în afara locului de deservire în instituția

medico-sanitară subordonată Direcției medicale a MAI sau în deplasare de serviciu în

altă localitate, se permite eliberarea certificatului pentru tratament în condiții de

ambulatoriu de către medicii de familie la care este ordonată această subdiviziune, prin

decizia Consiliului medical consultativ pe un termen de până la 3 zile calendaristice,

perioadă în care colaboratorul în mod obligatoriu se va prezenta la medicul de familie al

instituției medico-sanitare subordonate Direcției medicale a MAI în lista căruia este

înregistrat, pentru efectuarea incapacității temporare de muncă, în modul stabilit și

schimbul certificatului medical.

Mai mult ca atât, recurenții nici n-au prezentat angajatorului certificatele medicale

eliberate contrar normelor de drept menționate, de asemenea n-au comunicat

angajatorului despre faptul aflării în concediu medical, or, în ziua în care au fost

familiarizați cu ordinul de concediere – 22 mai 2015, aceștia erau la serviciu, semnând

că au făcut cunoștință cu actul administrativ și fără a face mențiunea că s-ar fi aflat pe

foaie de boală.

Nu poate fi reținut ca temei al admisibilității recursului nici argumentul

recurenților precum că instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fie

5

aplicată, și anume art. 16 alin. (2) din Legea privind testarea integrității profesionale nr.

325 din 23 decembrie 2013, deoarece la momentul emiterii ordinului IGP nr. 339 ef din

21 mai 2015, norma dată era deja declarată neconstituțională prin Hotărârea Curții

Constituționale nr. 7 din 16 aprilie 2015, în vigoare din 16 aprilie 2015.

Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează a fi

respinse.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural,

verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în fapt a

acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu

privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță

sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanța de apel s-

a pronunțat deja în modul corespunzător.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Buga Gabriel și

Gherghelaș Vadim ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art.

433 lit. a) și art. 440, CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Valentina Clevadî

Mariana Pitic

6