3ra-1644/16 — contestarea actului administrativ și restabilirea în funcție

Prima instanță, Jud. Centru mun. Chișinău: N. Mazur dosarul nr. 3ra-1644/16 Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: D. Manole, Șt. Niță, A. Bostan Î N C H E I E R E 23 noiembrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Mariana Pitic examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim împotriva Inspectoratului General al Poliției, intervenient principal Centrul Național Anticorupție, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ și restabilirea în funcție și la cererea de chemare în judecată a intervenientului principal Centrul Național Anticorupție împotriva lui Gherghelaș Vadim cu privire la încasarea sumei, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 iulie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de către Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim și menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 23 martie 2016, c o n s t a t ă La 27 iulie 2015, Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim au depus cerere de chemare în judecată împotriva MAI cu privire la contestarea actului administrativ și repunerea în funcție. La 05 noiembrie 2015, reclamanții au depus cerere de concretizare a pretențiilor, indicând în calitate de pârât IGP și intervenienți accesorii MAI și CNA. În motivarea acțiunii, Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim au invocat că prin ordinul IGP nr. 339 ef din 21 mai 2015, au fost sancționați disciplinar cu concedierea din Poliție pentru încălcarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. b), c) și art. 28 alin. (1) lit. h) din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, art. 17 lit. e) din Legea cu privire la prevenirea și combaterea corupției, pct. 8 subpct.

2, 3 și 11 al Statutului disciplinar al polițistului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 502 din 09 iulie 2013, 1 pct. 13 și pct. 25 lit. a)-d) ale Codului de etică și deontologie a polițistului, pct. 5 și 25 alin. (2) ale Instrucțiunilor privind modul de primire, înregistrare, evidență și examinare a sesizărilor și a altor informații referitoare la infracțiuni aprobate prin ordinul interdepartamental nr. 121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008 „Cu privire la evidența unică a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, capitolul I, pct. 34 lit. d), pct. 35 lit. b), pct. 37, capitolul II, pct. 1, pct. 2 subpct. 4, pct. 3 subpct. 14, pct. 4 subpct. 19 lit. e), t), subpct.

21, 22 lit. c), pct. 9 din Regulamentul serviciului patrulare rutieră, aprobat prin ordinul MAI nr. 45 din 19 februarie 2010, manifestată prin neîntreprinderea acțiunilor legale de constatare a faptei contravenționale și nerealizarea măsurilor de prevenire și de combatere a corupției devenită cunoscută, acțiuni care au compromis prestigiul funcției și al autorității din care fac parte. Menționează reclamanții că în ordinul de concediere este indicat că la 12 februarie 2015, conform graficului de serviciu aprobat de către conducerea INP al IGP, dânșii aflându-se pe traseul Chișinău-Orhei cu autopatrula MAI 9743, în urma constatării depășirii limitei de viteză au stopat unitatea de transport condusă de către testorul de integritate.

Potrivit imaginilor video administrate, locotenentul de poliție Buga Gabriel a comunicat testorului de integritate că a încălcat viteza admisibilă și în privința sa urmează a fi întocmit un proces-verbal cu privire la contravenție în baza art. 236 Cod contravențional și precum că în cadrul discuțiilor purtate dintre agenții publici și testor, au convenit că contra unei sume de 200 lei, în privința ultimului nu va fi întocmit proces-verbal. Consideră Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim că ordinul nr. 339 ef din 21 mai 2015 contravine prevederilor legislației în vigoare, tratatelor la care Republica Moldova este parte și a fost emis cu încalcarea art. 6 și art. 8 CEDO. Mai mult ca atât, ordinul dat le-a fost adus la cunoștință la 22 mai 2015, fiindu-le comunicat să se prezinte la sediul IGP, în perioada când reclamanții se aflau în concediu medical.

Anterior, la data de 07 mai 2015, Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim au fost anunțați de către șeful adjunct al CNA că au fost supuși testului de integritate, pe care însă nu l-au trecut, fiindu-le prezentată o imagine video din care nu se vede clar că anume dânșii au stopat automobilul condus de testorul de integritate și au primit suma de 200 lei. La 15 mai 2015, reclamanții au scris explicații pe cazul dat, unde au indicat că nu cunosc nimic din cele relatate de către colaboratorul CNA și nu se indentifică în înregistrările video. Declară reclamanții că înainte de emiterea ordinului de concediere, urma să fie dovedită vinovăția acestora în comiterea actului de corupție sau actelor conexe corupției și că fapta a fost săvârșită anume de către Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim, asigurându-le posibilitatea reală de apărare a poziției lor.

Solicită anularea ordinului IGP nr. 339 ef din 21 mai 2015 „Cu privire la sancționarea disciplinară a angajaților din cadrul INP al IGP al MAI, locotenent de poliție Gherghelaș Vadim și locotenent de poliție Buga Gabriel” ca fiind ilegal și restabilirea lor în funcția anterior deținută. La 19 ianuarie 2016, CNA a depus cerere de modificare a calității procesuale din intervenient accesoriu în intervenient principal, solicitând încasarea din contul lui Gherghelaș Vadim sumei de 200 lei în beneficiul CNA, transmisă în cadrul testului de integritate profesională. 2 Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 01 februarie 2016, a fost modificată calitatea procesuală a CNA din intervenient accesoriu în intervenient principal, cu primirea spre examinare a cererii de chemare în judecată a CNA împotriva lui Gherghelaș Vadim cu privire la încasarea sumei.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 23 martie 2016, acțiunea principală a fost respinsă ca neîntemeiată, iar acțiunea CNA a fost admisă cu încasarea din contul lui Gherghelaș Vadim în beneficiul CNA a sumei de 200 lei. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 iulie 2016, a fost respins apelul declarat de către Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim și menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 23 martie 2016. În susținerea soluțiilor emise, instanțele de judecată au conchis că în urma efectuării anchetei de serviciu a fost confirmată abaterea disciplinară comisă de către reclamanți, iar faptul aflării lui Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim în concediu medical la data emiterii ordinului de sancționare disciplinară a acestora, nu constituie temei de anulare a sancțiunii disciplinare, deoarece nu a fost confirmat în modul corespunzător.

La 09 septembrie 2016, în termenul prevăzut de art. 434 CPC, Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 iulie 2016 și hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 23 martie 2016, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii înaintate de către Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim și respingerea acțiunii intervenientului principal CNA ca fiind neîntemeiată. În susținerea recursului, Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim au invocat ilegalitatea și netemeinicia actului administrativ contestat, dat fiind faptul că a fost emis în perioada în care dânșii se aflau în concediu medical, angajatorul încălcând astfel prevederile art. 86 alin. (2) din Codul muncii.

Consideră recurenții neîntemeiat argumentul instanței de apel precum că certificatele medicale au fost eliberate de alte instituții medicale decât cele subordonate Direcției Medicale a MAI contrar prevederilor pct. 2 din Regulamentul cu privire la asigurarea medicală a colaboratorilor afacerilor interne, deoarece Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim, îmbolnăvindu-se brusc, s-au adresat de urgență la prima instituție medicală posibilă, iar neinformarea Direcției Medicale a MAI despre adresarea la medic, nu poate combate obligația fiecărei instituții medicale de a oferi pacientului ajutorul necesar.

Indică Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim că dânșii au fost sancționați pentru săvârșirea unei încălcări grave, în temeiul art. 47 alin. (1) lit. k) din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, însă angajatorul IGP nu a demonstrat vinovăția lor în comiterea acesteia, or, angajatorul era obligat să dovedească vinovăția recurenților în comiterea actului de corupție sau actelor conexe corupției și că fapta a fost săvârșită anume de către dânșii, asigurându-le posibilitatea reală de apărare a poziției lor.

Declară recurenții că instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, și anume art. 16 alin. (2) din Legea privind testarea integrității profesionale nr. 325 din 23 decembrie 2013, care prevede că aplicarea sancțiunii eliberării din funcție este obligatorie dacă în timpul testului s-a stabilit că agentul public a admis încălcările prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. a) - acte de corupție, acte conexe corupției și fapte de 3 comportament corupțional, la caz nefiind demonstrată comiterea unor asemenea fapte de către dânșii. La 05 octombrie 2016, în adresa intimaților IGP, MAI și CNA a fost expediată copia recursului declarat de către Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 17 octombrie 2016, IGP a depus referință, solicitând declararea inadmisibilă a recursului înaintat de către Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim, deoarece nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, recurenții neinvocând nici un motiv de ilegalitate a deciziei instanței de apel, exprimând doar nemulțumirea vizavi de soluția adoptată de către instanțele ierarhic inferioare. La 25 octombrie 2016, și intimatul CNA a depus referință, prin care a solicitat declararea inadmisibilă a recursului depus de către Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim. Consideră neîntemeiat argumentul recurenților precum că dânșii nu se identifică în imaginile video, deoarece potrvit înregistrării se constată contrariul, la momentul stopării automobilului se aude clar cum Buga Gabriel se legitimează și este vizibilă insigna de pe uniforma acestuia cu inscripția numelui colaboratorului de poliție.

Intimatul MAI nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile și obiecțiile expuse în referințe, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4). Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

4 Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Nu poate fi reținut ca temei al admisibilității recursului argumentul recurenților precum că angajatorul IGP la emiterea ordinului de sancționare disciplinară a încălcat prevederile art. 86 alin. (2) din Codul muncii, potrivit cărora nu se admite concedierea salariatului în perioada aflării lui în concediu medical, deoarece certificatele de concediu medical prezentate de către Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim au fost eliberate de către OMF Jevreni și IMSP CS Olișcani, adică alte instituții medico-sanitare decât cele subordonate Direcției medicale a MAI care acordă asistența medicală lucrătorilor afacerilor interne, contrar pct. 2 din Regulamentul cu privire la asigurarea medicală a colaboratorilor afacerilor interne, aprobat prin ordinul MAI nr. 365 din 06 octombrie 2009, care statuează că asistența medicală a lucrătorilor afacerilor interne se efectuează prin instituțiile medico-sanitare subordonate Direcției medicale (spitalul, policlinica, centrele curative-profilactice zonale „Nord” și „Sud”, comisia medico-militară centrală, unitățile și punctele medicale în subdiviziuni, felcerii izolatoarelor de detenție provizorie ale comisariatelor raionale de poliție).

Potrivit pct. 10 din Instrucțiunea cu privire la modul de eliberare a certificatelor medicale în instituțiile medico-sanitare, subordonate Direcției medicale a MAI, în cazul când boala a survenit la locul de muncă, în afara locului de deservire în instituția medico-sanitară subordonată Direcției medicale a MAI sau în deplasare de serviciu în altă localitate, se permite eliberarea certificatului pentru tratament în condiții de ambulatoriu de către medicii de familie la care este ordonată această subdiviziune, prin decizia Consiliului medical consultativ pe un termen de până la 3 zile calendaristice, perioadă în care colaboratorul în mod obligatoriu se va prezenta la medicul de familie al instituției medico-sanitare subordonate Direcției medicale a MAI în lista căruia este înregistrat, pentru efectuarea incapacității temporare de muncă, în modul stabilit și schimbul certificatului medical.

Mai mult ca atât, recurenții nici n-au prezentat angajatorului certificatele medicale eliberate contrar normelor de drept menționate, de asemenea n-au comunicat angajatorului despre faptul aflării în concediu medical, or, în ziua în care au fost familiarizați cu ordinul de concediere – 22 mai 2015, aceștia erau la serviciu, semnând că au făcut cunoștință cu actul administrativ și fără a face mențiunea că s-ar fi aflat pe foaie de boală.

Nu poate fi reținut ca temei al admisibilității recursului nici argumentul recurenților precum că instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fie 5 aplicată, și anume art. 16 alin. (2) din Legea privind testarea integrității profesionale nr. 325 din 23 decembrie 2013, deoarece la momentul emiterii ordinului IGP nr. 339 ef din 21 mai 2015, norma dată era deja declarată neconstituțională prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 7 din 16 aprilie 2015, în vigoare din 16 aprilie 2015. Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în fapt a acesteia. Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanța de apel s- a pronunțat deja în modul corespunzător.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim ca inadmisibil. În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440, CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Buga Gabriel și Gherghelaș Vadim, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Mariana Pitic 6