3ra-262/17 — anularea ordinului

3ra-262/17 — anularea ordinului (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: N. Mămăligă dosarul nr. 3ra-262/17

(Judecătoria Centru mun. Chișinău)

instanța de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol

(Curtea de Apel Chișinău)

D E C I Z I E

12 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul: Valeriu Doagă

Judecătorii: Ala Cobăneanu, Tamara Chișca-Doneva,

Maria Ghervas, Iurie Bejenaru,

examinînd recursurile declarate de Bulgar Grigore și Savciuc Alexandru,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bulgar Grigore

și Savciuc Alexandru împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, intervenient principal Centrul Național

Anticorupție, cu privire la anularea ordinului de sancționare disciplinară, restabilirea

în funcție, încasarea salariului mediu pentru perioada absenței forțate de la serviciu,

repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată și la acțiunea

intervenientului principal Centrul Național Anticorupție împotriva lui Bulgar

Grigore cu privire la încasarea sumei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2016, prin care

au fost admise apelurile declarate de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova și de Centrul Național Anticorupție, casată

hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 25 martie 2016 cu emiterea unei

noi hotărîrî prin care acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La data de 11 iunie 2015 Bulgar Grigore și Savciuc Alexandru au depus

cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției (IGP) al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, concretizând ulterior

cerințele, solicitînd anularea ordinului nr.333 din 21 mai 2015, prin care au fost

sancționați disciplinar cu concediere din Poliție, restabilirea în funcțiile deținute,

încasarea salariului mediu pentru perioada absenței forțate de la serviciu, repararea

prejudiciului moral în mărime de a cîte trei salarii și compensarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că ambii activează în cadrul INP

al IGP al MAI , Bulgar Grigore - plutonier major de poliție, iar Savciuc Alexandru -

plutonier adjutant de poliție.

Prin ordinul IGP nr.333 din 21 mai 2015 ambii au fost sancționați disciplinar

cu concediere.

Conform ordinului contestat, la data de 23 aprilie 2015, Direcția inspectare

efectiv a IGP a inițiat ancheta de serviciu în temeiul raportului Centrului Național

Anticorupție, potrivit căruia în perioada 23 octombrie 2014 - 08 aprilie 2015, în

baza Legii nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind testarea integrității profesionale, a

fost verificat modul de respectare de către agenții publici a obligațiilor și atribuțiilor

de serviciu, precum și a regulilor de conduită. Astfel, s-au stabilit încălcări în

acțiunile plutonierului major de poliție Bulgar Grigore și plutonierului adjutant de

poliție Savciuc Alexandru.

În vederea constatării identității angajaților Poliției, din imaginile video

prezentate de Centrul Național Anticorupție la 11 mai 2015 , în privința lui Bulgar

Grigore și la 13 mai 2015, în privința lui Savciuc Alexandru, au fost întocmite

procese-verbale de identificare.

În cadrul anchetei de serviciu s-a stabilit că la data de 10 martie 2015,

conform graficului de serviciu aprobat de către conducerea INP al IGP, inspectorul

inferior patrulare al Plutonului Anenii Noi, Bender, al Batalionului nr. 3 al Brigăzii

de Patrulare al INP al IGP, plutonier adjutant de poliție Savciuc Alexandru și

inspectorul inferior patrulare al Plutonului Anenii Noi, Bender, al Batalionului nr. 3

al Brigăzii de Patrulare al INP al IGP, plutonier major de poliție Bulgar Grigore,

aflîndu-se în exercițiul funcției pe traseu, în orașul Anenii Noi, cu autopatrula MAI

9740, în urma constatării depășirii limitei de viteză, au stopat unitatea de transport

condusă de către testorul de integritate. Potrivit imaginilor video, Bulgar Grigore a

comunicat testorului de integritate că acesta a încălcat viteza admisibilă și urmează

a fi întocmit un proces-verbal cu privire la contravenție în baza art. 236 Cod

contravențional, cu aplicarea a 4 puncte de penalizare. În cadrul discuțiilor purtate

între reclamant și testor, aceștia au convenit că contra sumei de 100 lei, nu va fi

întocmit în privința ultimului proces-verbal cu privire la contravenție, pentru

încălcarea menționată. Astfel, Bulgar Grigore, folosindu-se de situația de serviciu, a

primit de la testor suma de 100 lei, restituindu-i documentele prezentate și

permițîndu-i să plece, fără ca să întreprindă măsuri de constatare și respectiv

documentare a contravenției depistate. La situația descrisă a asistat și Savciuc

Alexandru, care, cunoscând despre existența elementelor contravenționale în

acțiunile testorului, a tăinuit conștient acest fapt și nu a procedat conform legii în

vederea înregistrării și constatării contravenției.

2

Menționează reclamanții că conform anchetei de serviciu, ei au încălcat

cerințele art. 26 alin. (1) lit. b) și c) și art. 28 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 320 din 27

decembrie 2012 cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului, care stabilește

că polițistul este obligat să se conducă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, de

legislație, asigurînd îndeplinirea sarcinilor ce stau în fața poliției, să execute la timp

și întocmai atribuțiile conform funcției deținute.

Consideră reclamanții că ordinul de sancționare disciplinară nr. 333 din

21.05.2015 este ilegal, deoarece este bazat pe raportul Centrului Național

Anticorupție care este rezultatul unui act de provocare, iar ancheta de serviciu

poartă un caracter arbitrar. Or, nu există nici o înregistrare audio-video, prin care

Bulgar Grigore ar fi săvîrșit un act de corupție sau un fapt de comportament

corupțional, însă provocarea agenților constatatori de către conducătorul auto s-a

manifestat prin faptul că, testorul observînd agenții de reglare a circulației, în mod

intenționat au accelerat viteza de circulație a autovehiculului, iar după stoparea

acestuia imediat a început să propună mijloace bănești.

La solicitarea actelor, testorul a prezentat actele care s-au dovedit a fi în

ordine, însă neîntocmirea procesului verbal cu privire la contravenție pentru

încălcarea comisă nu înseamnă că agentul constatator a solicitat și a recepționat

careva sume bănești pentru neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu, or, neîntocmirea

procesului verbal cu privire la contravenție s-a datorat faptului, că mijlocul de

înregistrare a depășirii limitei de viteză s-a defectat, fiind imposibilă fixarea

contravenției administrative, din care considerent testorului i-a fost permisă

continuarea deplasării, iar abia după remedierea defecțiunilor aparatului de fixare a

vitezei mijlocului de transport, a fost posibilă îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.

Menționează reclamanții că careva acțiuni compromițătoare din partea lor cu

privire la încălcarea Legii cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului nr.

320 din 27 decembrie 2012, nu au fost constatate, iar presupusa încălcare pentru

care au fost sancționați prin ordinul contestat nu este demonstrată prin probe

concludente și pertinente.

La data de 15 iulie 2015 Centrul Național Anticorupție a depus cerere de

intervenire în proces în calitate de intervenient principal, solicitînd încasarea de la

Bulgar Grigore în beneficiul său a sumei de 100 lei, transmiși în cadrul testului de

integritate profesională.

Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 19 august 2015 cererea

Centrului Național Anticorupție de intervenire în proces în calitate de intervenient

principal a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2015 a fost admis

recursul declarat de Centrul Național Anticorupție, cu admiterea cererii Centrului

3

Național Anticorupție de intervenire în proces în calitate de intervenient principal,

cu remiterea pricinii spre judecare în fond în aceeași instanță.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 25 martie 2016 acțiunea

a fost admisă parțial, fiind dispusă anularea ordinului nr. 333 ef din 21 mai 2015,

restabilirea reclamanților în funcție, obligarea IGP-ului de a calcula și achita

reclamanților salariul pentru absența forțată de la serviciu pe perioada 21 mai 2015

– 25 martie 2016 inclusiv, precum și achitarea către fiecare reclamant a unui salariu

mediu lunar în calitate de prejudiciu moral și compensarea de la IGP a cheltuielilor

de judecată suportate pentru asistența în beneficiul fiecărui reclamant, cîte 3 000 lei,

în rest acțiunea a fost respinsă. Cererea înaintată de CNA a fost respinsă.

Împotriva hotărârii instanței de fond, la data de 25 martie 2016, a depus apel

Inspectoratul General al Poliției, iar la 30 martie 2016 a depus apel Centrul Național

Anticorupție.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2016 au fost admise

apelurile declarate de Inspectoratul General al Poliției al MAI și Centrul Național

Anticorupție, casată hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 25 martie 2016

cu emiterea unei noi hotărîrî prin care acțiunea lui Bulgar Grigore și Savciuc

Alexandru a fost respinsă integral ca neîntemeiată. S-a încasat în mod solidar de la

Bulgar Grigore și Savciuc Alexandru în beneficiul Centrului Național Anticorupție

suma de 100 lei cu titlu de mijloace bănești transmise reclamanților în cadrul

testului de integritate profesională.

Instanța de apel a stabilit că prin probele administrate este confirmată

abaterea disciplinară comisă de reclamanți, iar ordinul Inspectoratului General al

Poliției(IGP) a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr.333 ef din

21 mai 2015, prin care reclamanții au fost sancționați disciplinar cu concediere din

Poliție pentru această abatere este legal și întemeiat, instanța negăsind nici unul din

temeiurile prevăzute de art.26(l) din Legea contenciosului administrativ care ar

impune ilegalitatea și anularea lui. Pretențiile invocate de reclamanți în acest sens

Colegiul le-a considerat neîntemeiate.

În acest sens, instanța de apel nu a apreciat ca fiind veridice declarațiile

reclamanților puse la baza neîntocmirii procesului-verbal în privința testatorului,

precum că „Iska Video” s-a defectat și informația care demonstrează depășirea de

către testor a limitei de viteză nu s-a păstrat, deoarece, potrivit pct.8.9.4 din

Instrucțiunea de exploatare a aparatului de măsurat viteza „Iskra Video”, instalat în

automobilele de serviciu a Inspectoratului Național de Patrulare, în cazul trecerii la

regimul „Măsurare”, după ce memoria aparatului este plină, înregistrarea imaginilor

noi duce la ștergerea primelor cadre, în memoria operativă fiind păstrate ultimele 64

de cadre. Astfel, reieșind din parametrii tehnic ai aparatului „Iskra Video”, cazul de

depășire de către testor a limitei de viteză a fost distrus din memoria aparatului.

4

Reclamanții insistă că despre defectarea aparatului „Iskra Video” au raportat

persoanei responsabile, însă aceste afirmații sunt dezmințite prin scrisoarea INP al

IGP din 16 septembrie 2015, în care se menționează că reclamanții-intimații au

raportat comandantului de grupă al Plutonului Anenii Noi, Bender al Brigăzii de

patrulare a INP al IGP, locotenent-major de poliție Vădim Bădărău. Imediat, în

aceiași zi, s-au deplasat cu persoana respectivă la IP Anenii Noi unde au transferat

pozele din memoria aparatului în calculatorul de serviciu, după care reclamanții s-

au deplasat pentru a continua serviciul, cu dispozitivul „Iskra Video” în stare

funcțională.

Astfel, instanța de apel a considerat întemeiată cererea Centrului Național

Anticorupție privind încasarea de la reclamanți a sumei a de 100 lei, cu titlu de

mijloace bănești transmisie reclamanților în cadrul testului de integritate

profesională.

La 16 ianuarie 2017 Bulgar Grigore a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitînd casarea deciziei recurate și menținerea hotărîrii primei

instanțe.

În motivarea recursului a invocat depășirea de către instanța de apel a limitei

judecării cauzei. Astfel, Curtea de Apel Chișinău examinînd cererile de apel depuse,

a decis de a admite apelurile declarate în volum deplin cu casarea actului

judecătoresc emis de către instanța de fond, cu pronunțarea unei noi decizii prin

care acțiunea înaintată de către reclamanți a fost respinsă ca fiind neîntemeiată cu

încasarea în mod solidar din partea lui Grigore Bulgar și Alexandru Savciuc a sumei

de 100 lei, cu toate că CNA a solicitat încasarea sumei date doar de la Bulgar

Grigore.

La fel, susține că instanța de apel își întemeiază concluziile sale pe

constatările efectuate de către CNA și anume înregistrările video ascunse,

înregistrări care nu se regăsesc la materialele cauzei civile, nefiind solicitată

anexarea acestora de către CNA, și nici anexarea lor de către instanța de judecată

din oficiu nu a fost efectuată, astfel instanța de apel și-a întemeiat poziția pe probe

care nu sunt la dosar și care nu pot fi puse la baza hotărîrii instanței de judecată.

În acest caz, instanța de apel a încălcat prevederile procesuale prevăzute în

codul de procedură civilă ce se referă la probe și probațiune.

Referitor la concluzia instanței de apel, precum că dînsul și testatorul au

convenit ca contra sumei de 100 lei să nu fie întocmit procesu-verbal, recurentul

remarcă că concluzia instanței de apel privind admiterea cererii si dispunerea

încasării sumei este neîntemeiată, la baza ei nefiind pusă nici o probă nici de către

intimat nici de către instanță, sau instanța nu indică care probă confirmă acest fapt și

nu indică dacă a avut loc această convenire și dacă a fost realizată.

5

La fel, instanța de apel în mod incorect a dat apreciere circumstanțelor de fapt

și mai ales probelor care adeveresc imposibilitatea documentării contravenției

administrative, sau instanța de apel a rupt din contextul punctului 8.9.4 al

instrucțiunii „Iskra Video” o ultimă frază fără a da apreciere textului în întregime.

Instanța de apel a încurcat procedura de măsurare cu procedura de

înregistrare/salvare a pozelor și anume pozele/ cadrele din rubrica măsurare pot fi

vizualizate doar în memoria operativă a aparatului din care se extrag două poze/

cadre care confirmă contravenția, iar la ulterioara măsurare cadrele din memoria

operativă a aparatului odată cu o nouă măsurare cadrele precedente se șterg

automat.

Susțin că instanța de apel incorect au ajuns la concluzia că pozele/cadrele din

memoria operativă a aparatului de măsurat viteza în număr de 64 de cadre sunt

aceleași poze care se salvează pe cardul de memorie și care servesc drept probă la

constatarea contravenției de depășire a limitei de viteză.

În opinia recurentului, instanța de apel a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată și anume Regulamentul privind modul de utilizare a sistemului video de

supraveghere și GPS monitoring, care prevede că este interzisă exploatarea acesteia

fără ca aceasta să fie în funcțiune. Însă un asemenea sistem nu era instalat la

mijlocul de transport de serviciu în acea perioadă. Contravenția a fost depistată cu

aparatul de măsurat viteza „Iskra Video” și nu cu sistemul video de supraveghere și

GPS monitoring.

La fel, invocă încălcarea normelor de drept procedural de către instanța de

apel. În acest sens, menționează că conform procesului-verbal al ședinței de

judecată, decizia pe marginea cauzei date a fost pronunțată la data de 25 octombrie

2016, fiind explicat totodată modul și termenul de atac, pe cînd decizia Curții de

Apel este datată cu 01 noiembrie 2016.

La data de 18 ianuarie 2017 Savciuc Alexandru și Bulgar Grigore au depus

cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd casarea deciziei

recurate și menținerea hotărîrii primei instanțe sau remiterea pricinii spre rejudecare

în instanță de apel.

În motivarea recursului s-a invocat depășirea limitelor judecării pricinii de

către instanța de apel, prin faptul încasării în mod solidar a sumei de 100 lei în

beneficiul Centrului Național Anticorupție.

La fel, s-a invocat aplicarea eronată a Regulamentului privind modul de

utilizare a sistemului video de supraveghere și GPS monitoring. Asemenea sistem

de supraveghere autoturismul de serviciul al lor nu a fost dotat.

În opinia recurentului ancheta de serviciu a fost efectuată cu încălcări, iar la

emiterea ordinului de concediere, actele legislative la care face referire pîrîtul nu

definesc semnele distinctive ale abaterii disciplinare grave și nici pîrîtul nu dă o

6

încadrare a presupuselor acțiuni ale reclamanților ca fiind o abatere disciplinară

gravă.

Menționează recurenții că conform pct. 83 al Statutului disciplinar al

polițistului nr. 502 din 09.07.2013, concedierea din cadrul Poliției este o măsură

disciplinară extremă și se aplică pentru încălcări sistematice a disciplinei de

serviciu sau pentru comiterea unei abateri disciplinare grave.

Astfel, angajatorul fără a verifica minuțios și obiectiv presupusele

circumstanțe ale cauzei, fără a respecta drepturile lor la muncă , a decis la îndemnul

unei terțe persoane de a aplica față de ei cea mai extremă măsură disciplinară sub

formă de concediere, cu toate că din materialele dosarului și anume din

caracteristicile prezentate este evident că dînșii s-au manifestat ca colaboratori bine

pregătiți, bucurîndu-se de o bună reputație în rîndul angajaților.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Instanța de recurs denotă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa

recurentilor copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește

dovada recepționării acesteia, din care considerente recursurile declarate se

consideră a fi depus în termen.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile urmează a

fi admise cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și restituirea pricinii spre

rejudecare în instanță de apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel

și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Studiind materialele dosarului, instanța de recurs constată la examinarea

pricinii în apel, de către Curtea de Apel Chișinău au fost încălcate normele de drept

procedural.

În acest sens instanța de recurs remarcă următoarele.

În conformitate cu art. 273 CPC, pentru fiecare ședință de judecată în primă

instanță și în instanță de apel, precum și pentru fiecare act de procedură îndeplinit în

afara ședinței (audierea martorului la locul aflării lui, cercetarea înscrisurilor și altor

probe materiale la locul de aflare sau păstrare etc.), se întocmește proces-verbal.

În conformitate cu art. 236 CPC, după încheierea susținerilor orale, completul

de judecată se retrage pentru deliberare. În urma deliberării, președintele ședinței

sau unul dintre judecători pronunță dispozitivul hotărîrii și le explică participanților

7

la proces procedura și termenul de atac al hotărîrii. Dispozitivul hotărîrii trebuie să

fie semnat de toți judecătorii din completul de judecată și anexat la dosar.

(3) După pronunțarea dispozitivului hotărîrii, președintele ședinței de judecată

declară ședința închisă.

Conform materialelor dosarului se atestă că decizia instanței de apel a fost

pronunțată la data de 01 noiembrie 2016, în componența: Nina Cernat, Lidia

Bulgac, Anatol Pahopol, despre acest fapt fiind consemnat în procesul-verbal din

data de 01 noiembrie 2016 (f. d. 83). Conform acestui proces-verbal, instanța în

temeiul art. 389 CPC s-a retras în camera de deliberare, s-a pronunțat dispozitivul,

cu explicarea procedurii, modului și termenul căii de atac. Ședința a fost declarată

închisă.

Totodată, conform procesului-verbal anterior, din 25 octombrie 2016, se

atestă că decizia pe marginea cauzei date a fost pronunțată la data de 25 octombrie

2016, instanța retrăgîndu-se în camera de deliberare, fiind totodată explicat modul

și termenul de atac (f.d. 81), la materialele dosarului lipsind decizia pronunțată la

data de 25 octombrie 2016.

Astfel, se creează situația în care instanța de apel pe data de 25 octombrie

2016 și repetat pe data de 01 noiembrie 2016 pronunță dispozitivul deciziei,

creîndu-se starea de confuz și incertitudine referitor la data pronunțării deciziei.

Mai mult ca atît, procesul-verbal din 01 noiembrie 2016 este semnat de

judecătorul Nina Cernat, care nu se regăsește în completul de judecată indicat în

acest proces-verbal – Lidia Bulgac, Ludmila Popov, Anatol Pahopol (f.d. 83).

Prin urmare, în situația în care datele indicate în procesele-verbale ale

ședințelor de judecată și în decizia adoptată sunt contradictorii, se constată

încălcarea normelor de drept procedural, fapt ce impune casarea acesteia.

În circumstanțele menționate și avînd în vedere faptul că s-a constatat

încălcarea normelor de drept procedural și deoarece eroarea judiciară în cauză nu

poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursurile, de a casa integral decizia Curții de Apel Chișinău și de a restitui

pricina spre rejudecare în instanța de apel.

În conformitate cu art. art. 444, 445 alin. (1) lit. c), 445 alin. (3) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admit recursurile declarate de Bulgar Grigore și Savciuc Alexandru.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2016, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bulgar Grigore și Savciuc

8

Alexandru împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova, intervenient principal Centrul Național Anticorupție,

cu privire la anularea ordinului de sancționare disciplinară, restabilirea în funcție,

încasarea salariului mediu pentru perioada absenței forțate de la serviciu, repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată și la acțiunea

intervenientului principal Centrul Național Anticorupție împotriva lui Bulgar

Grigore cu privire la încasarea sumei, cu restituirea pricinii spre rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii: Ala Cobăneanu

Tamara Chișca-Doneva

Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

9