3ra-972/17 — contestarea actului administrativ

3ra-972/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: A. Gafton dosarul nr. 3ra-972/17

instanța de apel: D. Manole, I. Cotruță, G. Dașchevici

D E C I Z I E

25 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Iurie Bejenaru,

Ala Cobăneanu, Nicolae Craiu

studiind recursurile declarate de Eduard Curcă și de reprezentantul Inspectoratului

General al Poliție al Ministerului Afacerilor Interne, Sergiu Țurcanu împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2017,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Hlopețchi Igor

împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, Pînzari

Alexandru și Moga Nicolae, intervenient accesoriu Curcă Eduard cu privire la

contestarea actului administrativ, restabilirea la serviciu, încasarea plăților salariale, a

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată și acțiunea reconvențională înaintată de

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne împotriva lui

Hlopețchi Igor cu privire la încasarea prejudiciului material,

c o n s t a t ă:

La 30 mai 2016, Hlopețchi Igor a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne (în continuare –

IGP al MAI), Pînzari Alexandru și Moga Nicolae, intervenient accesoriu Curcă Eduard

cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea la serviciu, încasarea plăților

salariale și a prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a menționat că, prin hotărîrea Judecătoriei Grigoriopol din

03 martie 2015, devenită irevocabilă prin neatacare, s-a anulat ordinul nr. 733 ef din 26

noiembrie 2014 cu repunerea imediată a reclamantului în funcția anterioară deținută, iar

prin ordinul nr. 143 ef din 16 martie 2015, a fost repus în funcția de șef-adjunct al

Inspectoratului de Poliție Centru al Direcției de Poliție mun. Chișinău.

Susține că, prin ordinul IGP nr. 154 ef din 19 martie 2015 a fost revocat ordinul

IGP nr. 143 ef din 16 martie 2015 cu privire la executarea hotărîrii Judecătoriei

Grigoriopol din 03 martie 2015, în partea repunerii în funcție a colonelului de poliție

Hlopețchi Igor, a fost revocat ordinul IGP nr. 647 ef din 21 octombrie 2014 cu privire la

permutarea colonelului de poliție Hlopețchi Igor la IP Centru al DP mun. Chișinău din

funcția de șef-adjunct al IP Buiucani al DP mun. Chișinău, a fost revocat ordinul IGP

nr. 503 ef din 20 august 2014 cu privire la repunerea în unele drepturi ale colonelului de

poliție Hlopețchi Igor, a fost încetat serviciul în Poliție a ultimului.

1

Menționează că prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 10 iunie

2015 s-a anulat pct.1 a ordinului IGP nr. 154 ef din 19 martie 2015, în partea revocării

ordinului nr. 143 ef din 16 martie 2015 cu privire la executarea hotărîrii Judecătoriei

Grigoriopol din 03 martie 2015, în partea repunerii în funcție a colonelului de poliție

Hlopețchi Igor, în rest acțiunea a fost respinsă.

Relevă că, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2016 s-a admis

apelul declarat de Hlopețchi Igor și s-a casat hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 10 iulie 2015 în partea respingerii acțiunii și s-a emis o nouă hotărîre prin

care: a fost anulat pct.2 și pct.4 din ordinul IGP nr. 154 ef din 19 martie 2015, în partea

revocării ordinului IGP nr. 647 ef din 21 octombrie 2014 cu privire la permutarea

colonelului Hlopețchi Igor și în partea încetării serviciului a ultimului, a fost restabilit

acesta în funcția deținută în urma permutării, în funcția de șef-adjunct a IP Centru al DP

mun. Chișinău, a fost încasat din contul IGP al MAI în beneficiul reclamantului salariul

pentru absența forțată de la muncă din 19 martie 2015 pînă la 18 februarie 2015,

reieșind din salariul de funcție și prejudiciul moral în mărime de 10000 de lei. În rest,

hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 10 iulie 2015 a fost menținută.

Afirmă că, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 25 mai 2016 s-au admis

recursurile declarate de IGP al MAI și Curcă Eduard, s-a casat decizia Curții de Apel

Chișinău din 18 februarie 2016 cu trimiterea la rejudecare a cauzei în Curtea de Apel

Chișinău într-un alt complet de judecători.

Invocă faptul că prin ordinul IGP nr. 311 ef din 27 mai 2016, elaborat de Moga

Nicolae și semnat de șeful IGP al MAI, Pînzari Alexandru, a fost revocat ordinul IGP

nr. 173 ef din 29 martie 2016 cu privire la executarea deciziei Curții de Apel Chișinău

din 18 februarie 2016 în partea repunerii în funcție a colonelului de poliție Hlopețchi

Igor și a fost încetat serviciul în Poliție a ultimului.

Susține că ordinul IGP nr. 311 ef din 27 mai 2016 i-a fost adus la cunoștință la 27

mai 2016.

În urma concretizării acțiunii, reclamantul solicită: admiterea acțiunii; anularea ca

fiind ilegal pct.1 din ordinul IGP nr. 311 ef din 27 mai 2016 cu privire la revocarea

ordinului IGP nr. 173 ef din 29 martie 2016, în partea revocării ordinului IGP nr. 173 ef

din 29 martie 2016 cu privire la executarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 18

februarie 2016 în partea repunerii în funcție a colonelului de poliție Hlopețchi Igor;

anularea ca fiind ilegal pct.2 din ordinul IGP nr. 311 ef din 27 mai 2016 cu privire la

revocarea ordinului IGP nr. 173 ef din 29 martie 2016, în partea încetării serviciului în

Poliție a colonelului de poliție Hlopețchi Igor; restabilirea în funcția anterioară deținută

și anume șef-adjunct al IP Centru al DP mun. Chișinău al IGP al MAI; încasarea în mod

solidar din contul IGP al MAI, Pînzari Alexandru și Moga Nicolae salariul pentru

întreaga perioadă a absenței forțate de la serviciu, începînd cu 27 mai 2016 pînă la

momentul adoptării hotărîrii, a prejudiciului moral în sumă de 50000 de lei și a

cheltuielilor de judecată și asistență juridică.

La 18 august 2016, reprezentantul IGP al MAI, Gruia Andrei a înaintat acțiune

reconvențională împotriva lui Hlopețchi Igor cu privire la încasarea sumei (vol.1,

f.d.111-114).

În motivarea acțiunii a invocat circumstanțele descrise în acțiunea inițială și a

menționat că prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2016, intrer alia s-a

încasat din contul IGP al MAI în beneficiul lui Hlopețchi Igor salariul mediu pentru

absența forțată de la lucru din 19 martie 2015 pînă la data pronunțării deciziei – 18

2

februarie 2016, reieșind din salariul funcției de șef-adjunct al IP Centru al DP mun.

Chișinău și compensația pentru prejudiciul moral în mărime de 10000 de lei.

Susține că urmare a executării deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 februarie

2016 a fost emis ordinul nr. 173 ef din 29 martie 2016, prin care Hlopețchi Igor a fost

repus în funcția de șef-adjunct al IP Centru al DP mun. Chișinău. Totodată, IGP al MAI

a achitat lui Hlopețchi Igor un salariu mediu lunar calculat în mărime de 6976,32 de lei.

Afirmă că prin decizia Curții Supreme de Justiție din 25 mai 2016, părțile au fost

readuse la poziția cînd colonelul Hlopețchi Igor a fost concediat prin ordinul IGP nr.

143 ef din 16 martie 2015 din funcția de șef-adjunct al IP Centru al DP mun. Chișinău,

deoarece decizia Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2016 a fost casată.

Solicită admiterea acțiunii și încasarea din contul lui Hlopețchi Igor a

prejudiciului material în sumă de 6976,32 de lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 25 august 2016 s-a respins

acțiunea înaintată de Hlopețchi Igor împotriva IGP al MAI, Pînzari Alexandru și Moga

Nicolae, intervenient accesoriu Curcă Eduard cu privire la contestarea actului

administrativ, restabilirea la serviciu, încasarea plăților salariale, a prejudiciului moral și

a cheltuielilor de judecată. S-a admis integral acțiunea reconvențională înaintată de IGP

al MAI și s-a încasat din contul lui Hlopețchi Igor în beneficiul IGP al MAI prejudiciul

material în mărime de 6976,32 de lei.

În susținerea poziției sale prima instanță a reținut că, ordinul nr. 311 ef din 25 mai

2016 cu privire la revocarea ordinului IGP nr. 173 ef din 29 martie 2016, în baza căruia

a fost încetat serviciul în Poliție a colonelului de poliție Hlopețchi Igor, a fost emis de

către organul competent care are nemijlocit competență de a numi și elibera din funcție

personalul IGP al MAI cu respectarea prevederilor legale, iar temei de restabilire la

serviciu a reclamantului lipsește, deoarece decizia Curții de Apel Chișinău din 18

februarie 2016 a fost casată prin decizia Curții Supreme de Justiție din 25 mai 2016.

Prima instanță a constatat că Hlopețchi Igor nu este angajat al IGP al MAI, or

ordinul nr. 503 ef din 20 august 2014, potrivit căruia a fost repus reclamantul în funcția

de șef-adjunct al IP Buiucani al DP mun. Chișinău a fost emis în baza hotărîrii

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 18 iulie 2014 care a fost casată, astfel fiind

anulat temeiul juridic de emitere a acestui ordin.

Cu referire la acțiunea reconvențională prima instanță a reținut că Hlopețchi Igor a

primit un salariu mediu lunar în mărime de 6976,32 de lei, care a fost achitat în baza

deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2016, ultima fiind casată prin decizia

Curții Supreme de Justiție din 25 mai 2016.

Din considerentul că temei juridic de achitare a salariului mediu lunar lui

Hlopețchi Igor a decăzut, prima instanță a constatat că există un raport de îmbogățire

fără justă cauză care generează restituirea salariului mediu primit, acțiune care este

necesară pentru a restabili dezechilibrul patrimonial, rezultat din mărirea nejustificată a

patrimoniului lui Hlopețchi Igor în detrimentul patrimoniului IGP al MAI.

La 08 iunie 2017, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei

potrivit căruia: s-a admis apelul declarat de Hlopețchi Igor. S-a casat hotărârea

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 25 august 2016 și s-a emis o nouă hotărîre prin

care: s-a anulat ca fiind ilegal pct.1 din ordinul IGP nr.311 ef din 27 mai 2016 cu privire

la revocarea ordinului IGP nr. 173 ef din 29 martie 2016 în partea revocării ordinului

IGP nr.173 ef din 29 martie 2016 cu privire la executarea deciziei Colegiului civil și de

contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2016 în partea

repunerii în funcție a colonelului de polițe Hlopețchi Igor; s-a anulat ca fiind ilegal pct.2

3

din ordinul IGP nr. 311 ef din 27 mai 2016 cu privire la revocarea ordinului IGP nr. 173

ef din 29 martie 2016, în partea încetării serviciului în Poliție a colonelului de poliție

Hlopețchi Igor; s-a restabilit, conform art. 256 alin. (2) din Codul de procedură civilă,

colonelul de poliție Hlopețchi Igor în funcția anterior deținută și anume funcția de șef-

adjunct al IP Centru al DP mun. Chișinău al IGP al MAI; s-a încasat din contul IGP al

MAI în beneficiul lui Hlopețchi Igor salariul pentru întreaga perioadă a absenței forțate

de la serviciu începînd cu 27 mai 2016 pînă la 08 iunie 2017, reieșind din salariul mediu

pentru funcția de șef-adjunct al IP Centru al DP mun. Chișinău; s-a încasat din contul

IGP al MAI în beneficiul lui Hlopețchi Igor prejudiciul moral în sumă de 15000 de lei;

s-a scos de pe rol cererea reconvențională depusă de IGP al MAI împotriva lui

Hlopețchi Igor cu privire la încasarea prejudiciului material.

În urma redactării deciziei integrale a Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2017,

prin dispozitivul acesteia, s-a admis apelul declarat de Hlopețchi Igor. S-a casat

hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 25 august 2016 și s-a emis o nouă

hotărîre prin care: s-a anulat ca fiind ilegal pct.1 din ordinul IGP nr.311 ef din 27 mai

2016 cu privire la revocarea ordinului IGP nr. 173 ef din 29 martie 2016 în partea

revocării ordinului IGP nr.173 ef din 29 martie 2016 cu privire la executarea deciziei

Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2016 în partea repunerii în funcție a

colonelului de polițe Hlopețchi Igor; s-a anulat ca fiind ilegal pct.2 din ordinul IGP nr.

311 ef din 27 mai 2016 cu privire la revocarea ordinului IGP nr. 173 ef din 29 martie

2016 în partea încetării serviciului în Poliție a colonelului de poliție Hlopețchi Igor; s-a

restabilit, conform art. 256 alin. (2) din Codul de procedură civilă, colonelul de poliție

Hlopețchi Igor în funcția anterior deținută și anume funcția de șef-adjunct al IP Centru

al DP mun. Chișinău al IGP al MAI; s-a încasat în mod solidar din contul IGP al MAI, a

lui Alexandru Pînzari și Nicolae Moga în beneficiul lui Hlopețchi Igor salariul pentru

întreaga perioadă a absenței forțate de la serviciu începînd cu 27 mai 2016 pînă la 08

iunie 2017, reieșind din salariul mediu pentru funcția de șef-adjunct al IP Centru al DP

mun. Chișinău; s-a încasat în mod solidar din contul IGP al MAI, a lui Alexandru

Pînzari și Nicolae Moga în beneficiul lui Hlopețchi Igor prejudiciul moral în sumă de

15000 de lei; s-a scos de pe rol cererea reconvențională depusă de IGP al MAI

împotriva lui Hlopețchi Igor cu privire la încasarea prejudiciului material.

În motivarea deciziei instanța de apel a constatat faptul că art. 219 din Codul civil,

la care au făcut referire IGP al MAI pentru emiterea ordinului contestat, nu sunt

aplicabile litigiului de muncă, deoarece raporturile de serviciu nu pot înceta cu efect

retroactiv, or odată ce munca a fost prestată, aceasta nu poate fi restituită, iar salariatul

nu poate fi obligat să restituie remunerația salarială pe care a primit-o în condițiile în

care în perioada respectivă, Hlopețchi Igor a activat în cadrul IGP al MAI, îndeplinindu-

și obligațiunile de serviciu.

Instanța de apel a constatat faptul că IGP al MAI în ordinul nr. 311 ef din 27 mai

2016 nu a indicat temeiul de drept în virtutea căruia a fost dispusă încetarea raporturilor

de serviciu cu Hlopețchi Igor, circumstanță ce denotă că ordinul respectiv este ilegal și

urmează a fi anulat.

Totodată, instanța de apel a reținut că Hlopețchi Igor urmează a fi restabilit în

funcția deținută anterior, și anume funcția de șef-adjunct al IP Centru al DP mun.

Chișinău al IGP al MAI, iar IGP al MAI urmează să-i achite primului salariul pentru

lipsa forțată de la muncă pentru perioada 27 mai 2016 – 08 iunie 2017, reieșind din

salariul mediu pentru funcția respectivă.

4

Cu referire la acțiunea reconvențională, instanța de apel a reținut că în procura nr.

34/2-1739 din 06 iulie 2016 (vol.1, f.d.72a) eliberată de IGP, nu este indicat în mod

expres dreptul lui Gruia Andrei de a semna cererea de chemare în judecată din numele

IGP, iar în lipsa unei procuri care ar fi indicat în mod expres dreptul lui Gruia Andrei de

a semna cererea de chemare în judecată și care ar atesta drepturile și împuternicirile

acestuia în sensul art. 81 din Codul de procedură civilă, inclusiv dreptul de a semna

cererea de chemare în judecată, Gruia Andrei este privat de dreptul de a efectua astfel de

acțiuni din numele IGP. Din considerentele menționate, instanța de apel a ajuns la

concluzia de a scoate de pe rol cererea reconvențională depusă de Gruia Andrei în

interesele IGP.

La 04 iulie 2017 Curcă Eduard a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții

de Apel Chișinău din 08 iunie 2017, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel cu menținerea hotărîrii primei instanțe.

În motivarea recursului Curcă Eduard a invocat că, decizia instanței de apel cu

privire la anularea pct.1 din ordinul IGP nr.311 ef din 27 mai 2016 este neîntemeiată și

încalcă drepturile sale.

Suplimentar menționează că prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din

10 iulie 2015, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 iulie 2016, s-a

anulat pct.1 din ordinul IGP nr. 154 ef din 19 martie 2015 în partea revocării ordinului

IGP nr. 143 ef din 16 martie 2015 cu privire la executarea hotărîrii Judecătoriei

Grigoriopol din 03 martie 2015 în partea repunerii în funcție a colonelului de poliție

Hlopețchi Igor, însă instanța de apel nu a aplicat dispozițiile art. 123 din Codul de

procedură civilă, fiind încălcat principiul securității raporturilor juridice.

La 14 august 2017, reprezentantul IGP al MAI, Sergiu Țurcanu a depus cerere de

recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2017, solicitînd admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei încheieri de restituire a

cererii de apel depuse de Hlopețchi Igor.

În argumentarea recursului a invocat că instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept incidente speței.

Consideră că instanța de apel urma să restituie cererea de apel în temeiul art. 445

alin. (1) lit. g) din Codul de procedură civilă, deoarece Hlopețchi Igor nu a prezentat

apelul motivat în termenul acordat de instanța de apel pînă la 09 martie 2017, ora 10.30,

iar instanța de apel neîntemeiat i-a acordat repetat alt termen de depunere a apelului

motivat, în pofida faptului că reprezentantul IGP al MAI a solicitat în ședința de

judecată restituirea apelului în ordinea art. 445 alin. (1) lit. g) din Codul de procedură

civilă.

Susține că, Hlopețchi Igor fiind prezent în ședința de judecată nu a prezentat

dovada imposibilității sale de a depune cerere de apel motivată în termenul indicat în

încheierea Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2017, iar instanța de apel a încălcat

dispozițiile art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, deoarece cererea de

apel a fost depusă cu încălcarea prevederilor art. 110 și art. 113 alin. (1) din aceeași

lege.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursurile declarate de

Eduard Curcă și de reprezentantul Inspectoratului General de Poliție al Ministerului

Afacerilor Interne, Sergiu Țurcanu urmează a fi admise, casată decizia instanței de apel

cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel pentru următoarele.

5

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile

în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a

administra noi dovezi.

Materialele cauzei atestă că, prin ordinul IGP nr. 503 ef din 20 august 2014 „cu

privire la repunerea în unele drepturi a colonelului de poliție Hlopețchi Igor”, s-a repus

colonelul de poliție Hlopețchi Igor în funcția de șef-adjunct al Inspectoratului de Poliție

Buiucani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău, cu achitarea unui salariu mediu lunar în

sumă de 5720 de lei, conform art. 256 alin. (1) lit.d) din Codul de procedură civilă, cu

trimiterea în deplasare în interes de serviciu pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu

de șef-adjunct al Inspectoratului de Poliție Taraclia al IGP, pentru o perioadă de 60 de

zile calendaristice (vol.1, f.d.143-144).

În baza ordinului IGP nr. 647 ef din 21 octombrie 2014 „cu privire la permutarea

colonelului de poliție Hlopețchi Igor”, s-a permutat la Inspectoratul de Polițe Centru al

Direcției de Poliție a mun. Chișinău pentru exercitarea obligațiilor de serviciu de șef-

adjunct al subdiviziunii, șeful-adjunct al Inspectoratului de Poliție Buiucani al Direcției

de Poliție a mun. Chișinău, colonelul de poliție Hlopețchi Igor, pînă la devenirea

irevocabilă a hotărîrii judecătorești în cauzei civilă la cererea de chemare în judecată

înaintată de Hlopețchi Igor împotriva MAI și IGP privind contestarea ordinului MAI nr.

91 ef din 22 mai 2014 (vol.1, f.d.145).

Prin ordinul IGP nr. 733 ef din 26 noiembrie 2014 „cu privire la sancționarea

disciplinară a angajatului IGP al MAI, colonelul de poliție Hlopețchi Igor”, s-a

sancționat disciplinar Hlopețchi Igor cu retrogradarea în funcție, fiind numit în funcția

de ofițer de sector al Sectorului de Polițe nr.1 (Vulcănești) al Inspectoratului de Poliție

Vulcănești al IGP (vol.1, f.d.136-138).

Prin ordinul IGP nr. 143 ef din 16 martie 2015 „cu privire la executarea hotărîrii

Judecătoriei Grigoriopol din 03 martie 2015 în partea repunerii în funcție a colonelului

de poliție Hlopețchi Igor”, s-a repus colonelul de poliție Hlopețchi Igor în funcția de șef-

adjunct al IP Buiucani al DP a mun. Chișinău, permutat în funcția de șef-adjunct al IP

Centru al DP a mun. Chișinău în temeiul ordinului IGP nr. 647 ef din 21 octombrie 2014

(vol.1, f.d.139-140).

Prin ordinul IGP nr. 154 ef din 19 martie 2015 „cu privire la revocarea ordinelor

IGP nr.503 ef din 20.08.2014, nr. 647 ef din 21.10.2014 și nr. 143 din 16.03.2015”, s-au

revocat ordinele IGP nr. 143 ef din 16 martie 2015, nr. 647 ef din 21 octombrie 2014 și

nr. 503 ef din 20 august 2014 și s-a încetat serviciul în Poliție al colonelului de poliție

Hlopețchi Igor, cu achitare după caz, a indemnizației pentru concediile neutilizate

(vol.1, f.d.134-135).

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 10 iulie 2015 s-a anulat pct.1

din ordinul IGP nr.154 ef din 19 martie 2015 în partea revocării ordinului IGP nr.143 ef

din 16 martie 2015 „cu privire la executarea hotărîrii Judecătoriei Grigoriopol din 03

martie 2015 în partea repunerii în funcție a colonelului de poliție Hlopețchi Igor” și s-au

respins ca neîntemeiate pretențiile lui Hlopețchi Igor împotriva IGP, intervenient

accesoriu Curcă Eduard cu privire la anularea pct.2 și pct.4 din ordinul IGP nr. 154 ef

din 19 martie 2015 în partea revocării ordinului IGP nr. 167 ef din 21 octombrie 2014,

6

încetarea serviciului în Poliție, restabilirea în funcția anterioară deținută, încasarea

salariului pentru absența forțată de la muncă și încasarea prejudiciului moral (vol.1, f.d.

24).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2016 s-a admis apelul

declarat de Hlopețchi Igor, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 10

iulie 2015 în partea pretențiilor respinse și s-a pronunțat o nouă hotărîre prin care: s-a

anulat pct.2 și pct.4 din ordinul IGP nr. 154 ef din 19 martie 2015 în partea revocării

ordinului IGP nr. 167 ef din 21 octombrie 2014 și încetarea serviciului în Poliție a

colonelului de poliție Hlopețchi Igor; s-a restabilit Hlopețchi Igor în funcția deținută

potrivit permutării acestuia prin ordinul IGP nr. 647 ef din 21 octombrie 2014 cu privire

la permutarea colonelului de poliție Hlopețchi Igor de șef-adjunct al IP Centru al DP

mun. Chișinău al IGP al MAI; s-a încasat din contul IGP al MAI în beneficiul lui

Hlopețchi Igor salariul mediu pentru perioada absenței forțate de la lucru din 19 martie

2015 pînă la data pronunțării prezentei decizii 18 februarie 2016, reieșind din salariul

funcției de șef-adjunct al IP Centru al DP mun. Chișinău al IGP al MAI și compensația

pentru prejudiciul moral în mărime de 10000 de lei, cu mențiunea că hotărîrea

judecătorească în partea restabilirii în serviciu și încasarea unui salariu mediu pentru

perioada absenței nemotivate se execută imediat (vol.1, f.d. 26).

În baza ordinului IGP nr. 173 ef din 29 martie 2016 „cu privire la executarea

deciziei Colegiului civil al Curții de Apel Chișinău din 18.02.2016, în partea repunerii în

funcție a colonelului de poliție Hlopețchi Igor”, s-a repus colonelul de poliție Hlopețchi

Igor în funcția de șef-adjunct al IP Centru al DP mun. Chișinău a IGP, începînd cu 18

februarie 2016 (vol.1, f.d.140a-141).

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 25 mai 2016 s-au admis recursurile

declarate de Curcă Eduard și IGP al MAI și s-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din

18 februarie 2016, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în

alt complet de judecată (vol.1, 32-40).

În baza ordinului IGP nr. 311 ef din 27 mai 2016 „cu privire la revocarea ordinului

IGP nr. 173 ef din 29.03.2016”, s-a revocat ordinul IGP nr. 173 ef din 29 martie 2016 cu

privire la executarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2016 în partea

repunerii în funcție a colonelului de poliție Hlopețchi Igor și s-a încetat serviciul în

Poliție al acestuia, cu achitarea, după caz, a indemnizației pentru concediile nefolosite

(vol.1, f.d.20-22).

Verificînd legalitatea deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2017 prin

prisma argumentelor invocate în recurs, Colegiul constată că, instanța de apel nu a

elucidat toate circumstanțele importante ale cauzei și a interpretat în mod eronat

normele de drept.

Potrivit art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărîrea judecătorească trebuie să

fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

Conform art. 241 alin. (2), (5) și (6) din Codul de procedură civilă, hotărîrea

judecătorească constă din partea introductivă și partea dispozitivă. În cazurile prevăzute

la art. 236 alin. (5), hotărîrea judecătorească constă din partea introductivă, partea

descriptivă, motivare și dispozitiv. Fiecare parte a hotărîrii se evidențiază separat în

textul acesteia. În motivare se indică: circumstanțele pricinii, constatate de instanță,

probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe,

argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit

instanța. Dispozitivul cuprinde concluzia instanței judecătorești privind admiterea sau

7

respingerea integrală sau parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea

și termenul de atac al hotărîrii.

Conform recomandărilor avizului nr. 11 din 2008 al Consiliului Consultativ al

Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei

privind calitatea hotărârilor judecătorești, o motivație și o analiză clară sunt cerințele

fundamentale ale hotărârilor judecătorești și un aspect important al dreptului la un

proces echitabil. Pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să

evidențieze, că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost

prezentate.

Colegiul menționează că, art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului

garantează dreptul justițiabilului la o hotărîre motivată sub aspectul instituirii obligației

instanțelor de judecată de a-și argumenta hotărîrile adoptate din perspectiva unei analize

ample a circumstanțelor pricinii. Îndatorirea de a motiva coerent și unitar hotărârea sub

aspectul tuturor cererilor, fără a exista contradicții între motivare și dispozitiv, constituie

o garanție pentru justițiabili, în fața eventualului arbitrariu judecătoresc, fiind singurul

mijloc prin care se dă posibilitatea de a putea exercita un eficient control judiciar.

Instanța de recurs consemnează că, Codul de procedură civilă consacră principiul

general după care orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată și să reprezinte

premisa pentru soluția din dispozitiv. Aceasta dispoziție este edictată atât în interesul

unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie să inspire justițiabililor cât și

pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de a controla judecata primelor

instanțe. Pentru satisfacerea acestui principiu, judecătorii fondului sunt datori sa arate

motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele constatate și

dovezile care au determinat-o.

Colegiul notează că, instanța de apel examinînd legalitatea ordinului IGP nr.311 ef

din 27 mai 2016, după deliberare a pronunțat decizia în privința încasării salariului

pentru absența forțată de la serviciu și prejudiciul moral, în formula: „se încasează din

contul Inspectoratului General de Poliție al MAI în beneficiul lui Hlopețchi Igor,

salariul pentru întreaga perioadă a absenței forțate de la serviciu începînd cu data de 27

mai 2016 pînă la data de 08 iunie 2017, reieșind din salariul mediu pentru funcția de șef-

adjunct al IP Centru al DP mun. Chișinău” și „se încasează din contul Inspectoratului

General de Poliție al MAI în beneficiul lui Hlopețchi Igor, prejudiciul moral în sumă de

15000 de lei” (vol.2, f.d.69-70), iar după întocmirea deciziei integrale, dispozitivul

acesteia în privința acelorași pretenții a fost enunțat în următoarea redacție: „se

încasează în mod solidar din contul IGP al MAI, a lui Alexandru Pînzari și Nicolae

Moga în beneficiul lui Hlopețchi Igor salariul pentru întreaga perioadă a absenței forțate

de la serviciu începînd cu data de 27 mai 2016 pînă la momentul adoptării hotărîrii - 08

iunie 2017, reieșind din salariul mediu pentru funcția de șef-adjunct al IP Centru al DP

mun. Chișinău” și „se încasează în mod solidar din contul IGP al MAI, a lui Alexandru

Pînzari și Nicolae Moga în beneficiul lui Hlopețchi Igor prejudiciul moral în sumă de

15000 de lei” (vol.2, f.d.71-83).

În această ordine de idei, instanța de recurs conchide că dispozitivul deciziei

integrale nu corespunde dispozitivului de după deliberare, iar la materialele cauzei nu

există un act de dispoziție judecătoresc care ar justifica necorespunderea acestora, or

potrivit art. 249 alin. (1) în raport cu art. 376 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

după pronunțarea hotărîrii, instanța care a adoptat-o nu este în drept să o anuleze nici să

o modifice.

8

Colegiul reține că în partea motivată a deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 iunie

2017, instanța de apel concluzionează că salariul pentru lipsa forțată de la muncă pentru

perioada 27.05.2016 – 08.06.2017 și prejudiciul moral urmează să-i fie achitat lui

Hlopețchi Igor de către IGP al MAI, pe cînd în dispozitivul deciziei aceste sume sunt

încasate în mod solidar din contul IGP al MAI, a lui Alexandru Pînzari și Nicolae Moga.

La acest capitol, instanța de recurs subliniază că instanța de apel după redactarea

deciziei integrale a extins spectrul participanților la proces care urmează a executa

decizia, instituindu-le obligații care nu au fost impuse prin dispozitivul pronunțat de

după deliberare, ceea ce-i inadmisibil.

În conformitate cu art. 12 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la activitatea Poliției

și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012 (în continuare – Legea nr.

320/2012), Inspectoratul General al Poliției reprezintă unitatea centrală de administrare

și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul

Republicii Moldova. Inspectoratul General al Poliției este condus de un șef numit de

Guvern, pe un termen de 5 ani, la propunerea ministrului afacerilor interne.

În baza art. 13 alin. (1) lit. g) din aceeași lege, șeful Inspectoratului General al

Poliției numește și eliberează din funcție personalul Inspectoratului General al Poliției,

șefii și personalul subdiviziunilor, cu excepția celor specificați la art. 7 lit. d) și e).

Conform art. 90 alin.(1) din Codul muncii, în cazul restabilirii la locul de muncă a

salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să

repare prejudiciul cauzat acestuia, iar art. 330 alin. (1) lit. b) din aceeași lege prevede că,

angajatorul este obligat să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit,

în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci. Această obligație survine, în

particular, în caz de eliberare ilegală din serviciu sau transfer ilegal la o altă muncă.

La caz, Colegiul subliniază că instanța de apel a dispus încasarea salariului în mod

solidar de la IGP al MAI, Alexandru Pînzari și Nicolae Moga, fără a stabili care sunt

raporturile juridice dintre Hlopețchi Igor, ca salariat și Alexandru Pînzari, Nicolae

Moga, ca persoane fizice care exercită funcții în cadrul IGP al MAI, or potrivit art. 128

alin. (1) din Codul muncii, salariul reprezintă orice recompensă sau cîștig evaluat în

bani, plătit salariatului de către angajator în temeiul contractului individual de muncă,

pentru munca prestată sau care urmează a fi prestată.

Cu referire la încasarea prejudiciului moral în mod solidar din contul IGP al MAI,

a lui Alexandru Pînzari și Nicolae Moga în beneficiul lui Hlopețchi Igor, Colegiul

conchide că instanța de apel, deși corect reține faptul că obligația de reparare a

prejudiciului moral intervine în cazul existenței cumulative a elementelor de răspundere

delictuală (să existe fapta ilicită, salariatul să fi suferit un prejudiciu moral, să existe o

legătură cauzală între fapta ilicită și prejudiciu cauzat și să existe culpa angajatorului),

nu a stabilit culpa în acțiunile lui Alexandru Pînzari și Nicolae Moga, or potrivit art. 25

alin. (4) din Legea contenciosului administrativ, în raport cu art. 20 alin. (1) din aceeași

lege, mărimea prejudiciului moral se stabilește de instanța de contencios administrativ,

independent de prejudiciul material, în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor

psihice sau fizice cauzate, de gradul de vinovăție a pîrîtului, dacă vinovăția este o

condiție a răspunderii, luîndu-se în considerare circumstanțele în care a fost cauzat

prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate.

În acest sens, instanța de recurs menționează dispozițiile art. 1422 alin. (1) din

Codul civil, care prevăd că în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral

(suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale

9

nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are

dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Colegiul consideră ca fiind nejustificată încasarea de către instanța de apel a

prejudiciului moral în mod solidar de la IGP al MAI, Alexandru Pînzari și Nicolae

Moga fără a fi elucidate circumstanțele ce vizează acțiunile lui Alexandru Pînzari și

Nicolae Moga și culpa acestora or, în motivarea deciziei recurate nu sunt reflectate

faptele respective. Elucidarea chestiunilor enumerate este imperioasă în sensul încasării

prejudiciului moral din contul persoanelor a căror culpă este verificată și dovedită, or

mărimea prejudiciului moral se stabilește inter alia în funcție de gradul de vinovăție a

pîrîtului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, luîndu-se în considerare

circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul.

Conform art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, la examinarea în

instanța de contencios administrativ a cererii în anulare, sarcina probațiunii este pusă pe

seama pîrîtului, iar în materie de despăgubire, sarcina probațiunii revine ambelor părți,

În conformitate cu art. 25 alin. (2) din aceeași lege, instanța de contencios

administrativ este în drept să se pronunțe, în limitele competenței sale, din oficiu sau la

cerere, și asupra legalității actelor sau operațiunilor administrative care au stat la baza

emiterii actului administrativ contestat. În cazurile în care controlul legalității acestor

acte sau operațiuni ține de competența instanței de contencios administrativ ierarhic

superioare, urmează a fi ridicată excepția de ilegalitate în fața acestei instanțe în

condițiile prezentei legi.

În acest sens, în virtutea prevederilor legale abordate, instanța de apel urma să

identifice legalitatea actelor sau operațiunile administrative care au stat la baza emiterii

actului administrativ contestat în ordinea contenciosului administrativ prin raportare la

solicitările concrete înaintate de Hlopețchi Igor, or IGP al MAI avea obligația de a proba

legalitatea actului administrativ contestat prin prezentarea actelor și operațiunilor

administrative care au stat la baza emiterii ordinului contestat, exigență impusă de art.24

alin.(3) din Legea contenciosului administrativ.

În acest context, Colegiul remarcă faptul că, prin actul administrativ contestat s-a

revocat ordinul IGP nr. 173 ef din 29 martie 2016 prin care s-a pus în executare decizia

Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2016 (vol.1, f.d.140a-141), iar în cazul în care

instanța a fost sesizată pentru verificarea legalității actului administrativ, aceasta are

sarcina de a se expune asupra legalității actelor sau operațiunilor administrative care au

stat la baza emiterii actului administrativ contestat.

Așadar, instanța de recurs menționează că, nu poate verifica dacă ordinul IGP nr.

173 ef din 29 martie 2016, care a fost revocat prin actul administrativ contestat, produce

efecte juridice, avînd în vedere faptul că, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 25

mai 2016 s-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2016 și s-a restituit

cauza spre rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată, iar în recursul

suplimentar prezentat de Curcă Eduard (vol.2, f.d.162-167) este reflectat faptul emiterii

de către Curtea de Apel Chișinău a deciziei din 19 iulie 2016 prin care, inter alia, s-a

menținut hotărîrea Judecătoriei Centru din 10 iulie 2015, însă din conținutul deciziei

recurate nu pot fi determinate aceste aspecte.

La acest aspect, instanța de recurs relevă că, la materialele cauzei nu au fost

prezentate toate actele, fapt pentru care instanța de recurs este în dificultate de a verifica

cele descrise supra, iar instanța de apel nu a întreprins măsuri în vederea soluționării

litigiului apărut prin constatarea unor fapte necesare examinării la care instanța urma să

contribuie ținînd cont de art. 24 alin.(3) din Legea contenciosului administrativ, or prin

10

prisma art. 118 alin. (5) din Codul de procedură civilă care prevede că, în caz de

necesitate instanța judecătorească (judecătorul) este în drept să propună părților și altor

participanți la proces, după caz, să prezinte probe suplimentare și să dovedească faptele

ce constituie obiectul probațiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor.

Dat fiind faptul că, instanța de apel a încălcat normele de drept material și

procedural la soluționarea cauzei precum și a emis o hotărîre a cărei motivare

contravine dispozitivului acesteia, iar lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de

examinare în recurs nu este posibilă, cauza urmează a fi rejudecată de Curtea de Apel

Chișinău de un alt complet de judecată, ce urmează să verifice meticulos aspectele

reflectate supra.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând pricina să emită o hotărâre legală și întemeiată cu respectarea drepturilor

procedurale ale părților.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e

Se admit recursurile declarate de Eduard Curcă și de reprezentantul Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, Sergiu Țurcanu.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2017, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Hlopețchi Igor împotriva Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, Pînzari Alexandru și Moga

Nicolae, intervenient accesoriu Curcă Eduard cu privire la contestarea actului

administrativ, restabilirea la serviciu, încasarea plăților salariale, a prejudiciului moral și

a cheltuielilor de judecată și acțiunea reconvențională înaintată de Inspectoratul General

al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne împotriva lui Hlopețchi Igor cu privire la

încasarea prejudiciului material, cu restituirea cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel

Chișinău în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

11