3ra-1620/18 — contestarea actului administrativ

3ra-1620/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-1620/18

Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) A. Gafton

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) N. Budăi, I. Țurcan, I. Muruianu

Î N C H E I E R E

19 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Inspectoratul General al

Poliției,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Hlopețchi Igor

împotriva Inspectoratului General al Poliției, Pînzari Alexandru, Moga Nicolae,

intervenient accesoriu Curcă Eduard cu privire la contestarea actelor administrative,

restabilirea la muncă, încasarea plăților salariale și repararea prejudiciului moral și

cererea reconvențională depusă de Inspectoratul General al Poliției împotriva lui

Hlopețchi Igor cu privire la repararea prejudiciului material,

împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis apelul declarat de Hlopețchi Igor, s-a casat hotărârea din 25 august 2016 a

Judecătoriei Centru, municipiul Chișinău și s-a pronunțat o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă :

La 30 mai 2016 Hlopețchi Igor a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Inspectoratului General al Poliției, Pînzari Alexandru, Moga Nicolae, intervenient

accesoriu Curcă Eduard cu privire la contestarea actelor administrative, restabilirea la

muncă, încasarea plăților salariale și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, Hlopețchi Igor a menționat că prin ordinul Inspectoratului

General al Poliției nr. 733 ef din 26 noiembrie 2014, a fost sancționat disciplinar cu

retrogradare în funcția de șef-adjunct al Inspectoratului de Poliție Centru, fiind

transferat în funcția de ofițer al Sectorului de Poliție nr. 1 (Vulcănești).

De asemenea, a relarat că prin hotărîrea din 03 martie 2015 a Judecătoriei

Grigoriopol, devenită irevocabilă prin neatacare, s-a anulat ordinul nr. 733 ef din 26

noiembrie 2014, cu restabilirea în funcția deținută anterior, iar prin ordinul nr. 143 ef

din 16 martie 2015, a fost repus în funcția de șef-adjunct al Inspectoratului de Poliție

Centru al Direcției de Poliție mun. Chișinău.

1

A relatat că, prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 154 ef din 19

martie 2015, a fost revocat ordinul nr. 143 ef din 16 martie 2015 cu privire la

executarea hotărârii din 03 martie 2015 a Judecătoriei Grigoriopol în partea repunerii

în funcție; a fost revocat ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 647 ef din 21

octombrie 2014 cu privire la permutarea sa din funcția de șef-adjunct al

Inspectoratului de Poliție Buiucani mun. Chișinău; a fost revocat ordinul

Inspectoratului General al Poliției nr. 503 ef din 20 august 2014 cu privire la

repunerea în unele drepturi și încetat serviciul în Poliție a ultimului.

A specificat că prin hotărîrea din 10 iunie 2015 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, s-a anulat pct.1 al ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 154 ef

din 19 martie 2015, în partea revocării ordinului nr. 143 ef din 16 martie 2015 cu

privire la executarea hotărîrii din 03 martie 2015 a Judecătoriei Grigoriopol, în partea

repunerii în funcție.

A relevat că prin decizia din 18 februarie 2016 a Curții de Apel Chișinău, s-a

admis apelul declarat de Hlopețchi Igor, s-a casat hotărîrea din 10 iulie 2015 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău în partea respingerii acțiunii și s-a emis în această

parte o nouă hotărâre, prin care:

S-a anulat pct.2 și pct.4 din ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 154 ef

din 19 martie 2015, în partea revocării ordinului nr. 647 ef din 21 octombrie 2014 cu

privire la permutarea colonelului Hlopețchi Igor și în partea încetării serviciului, cu

restabilirea în funcția de șef-adjunct al Inspectoratului de Poliție Centru al

Departamentului de Poliție mun. Chișinău.

S-a încasat de la Inspectoratul General al Poliției salariul pentru absența forțată

de la muncă și prejudiciul moral în mărime de 10000 de lei. În rest, hotărîrea din 10

iulie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău s-a menținut.

A afirmat că, prin decizia din 25 mai 2016 a Curții Supreme de Justiție, s-au

admis recursurile declarate de Inspectoratul General al Poliției și Curcă Eduard, s-a

casat decizia din 18 februarie 2016 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza la

rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecători.

A specificat că prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 311 ef din 27

mai 2016, elaborat de Moga Nicolae și semnat de șeful Inspectoratului General al

Poliției, Pînzari Alexandru, a fost revocat ordinul nr. 173 ef din 29 martie 2016 cu

privire la executarea deciziei din 18 februarie 2016 a Curții de Apel Chișinău în

partea restabilirii.

A menționat că ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 311 ef din 27 mai

2016 i-a fost adus la cunoștință la 27 mai 2016.

În urma concretizării cerințelor, Hlopețchi Igor a solicitat anularea pct.1 din

ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 311 ef din 27 mai 2016 cu privire la

revocarea ordinului nr. 173 ef din 29 martie 2016 cu privire la executarea deciziei din

18 februarie 2016 a Curții de Apel Chișinău în partea restabilirii în funcție; anularea

pct.2 din ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 311 ef din 27 mai 2016 cu

privire la revocarea ordinului nr. 173 ef din 29 martie 2016, în partea încetării

serviciului în Poliție; restabilirea în funcția deținută anterior și anume șef-adjunct al

Inspectoratului de Poliție Centru al Departamentului de Poliție mun. Chișinău al

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne; încasarea în

2

mod solidar de la Inspectoratul General al Poliției, Pînzari Alexandru și Moga

Nicolae salariul pentru întreaga perioadă a absenței forțate de la serviciu, începînd cu

27 mai 2016 pînă la momentul adoptării hotărârii, încasarea sumei de 50 000 lei cu

titlu de prejudiciu moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 18 august 2016, Inspectoratul General al Poliției a depus cerere

reconvențională împotriva lui Hlopețchi Igor cu privire la repararea prejudiciului

material (f.d.111-114 Vol. I).

În motivarea cererii reconvenționale, Inspectoratul General al Poliției a

menționat că prin decizia din 18 februarie 2016 a Curții de Apel Chișinău, s-a încasat

de la Inspectoratul General al Poliției în beneficiul lui Hlopețchi Igor salariul mediu

pentru absența forțată de la lucru din 19 martie 2015 pînă la data pronunțării deciziei

– 18 februarie 2016 și suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

A relatat că urmare a executării deciziei din 18 februarie 2016 a Curții de Apel

Chișinău, a fost emis ordinul nr. 173 ef din 29 martie 2016, prin care Hlopețchi Igor a

fost restabilit în funcția de șef-adjunct al Inspectorarului de Poliție Centru al

Departamentului de Poliție mun. Chișinău.

Totodată, a specificat că Inspectoratul General al Poliției i-a achitat lui

Hlopețchi Igor un salariu mediu lunar calculat în mărime de 6 976,32 de lei.

A afirmat că prin decizia din 25 mai 2016 a Curții Supreme de Justiție, părțile au

fost readuse la poziția cînd Hlopețchi Igor a fost concediat prin ordinul

Inspectoratului General al Poliției nr. 143 ef din 16 martie 2015 din funcția de șef-

adjunct al Inspectoratului de Poliție Centru al Departamentului de Poliție mun.

Chișinău, deoarece decizia din 18 februarie 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost

casată.

Inspectoratul General al Poliției a solicitat încasarea de la Hlopețchi Igor a

prejudiciului material a sumei de 6 976,32 de lei cu titlu de prejudiciu material.

Prin hotărârea din 25 august 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, s-a

respins acțiunea depusă de Hlopețchi Igor.

S-a admis integral acțiunea reconvențională depusă de Inspectoratul General al

Poliției.

S-a încasat de la Hlopețchi Igor în beneficiul Inspectoratului General al Poliției

al Ministerului Afacerilor Interne suma de 6 976,32 de lei cu titlu de prejudiciu

material.

Prin decizia din 08 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Hlopețchi Igor.

S-a casat hotărârea din 25 august 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău și

s-a emis o nouă hotărâre, prin care.

S-a anulat ca fiind ilegal pct.1 din ordinul Inspectoratului General al Poliției

nr.311 ef din 27 mai 2016 cu privire la revocarea ordinului nr. 173 ef din 29 martie

2016 în partea revocării ordinului IGP nr.173 ef din 29 martie 2016 cu privire la

executarea deciziei din 18 februarie 2016 a Curții de Apel Chișinău în partea

restabilirii în funcție a colonelului de polițe Hlopețchi Igor.

S-a anulat ca fiind ilegal pct.2 4 din ordinul Inspectoratului General al Poliției

nr. 311 ef din 27 mai 2016 cu privire la revocarea ordinului nr. 173 ef din 29 martie

2016, în partea încetării serviciului în Poliție a colonelului de poliție Hlopețchi Igor.

3

S-a restabilit colonelul de poliție Hlopețchi Igor în funcția deținută anterior și

anume funcția de șef-adjunct al Inspectoratului de Poliție Centru al Departamentului

de Poliție mun. Chișinău al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne.

S-a încasat de la Inspectoratul General al Poliției în beneficiul lui Hlopețchi Igor

salariul pentru întreaga perioadă a absenței forțate de la serviciu începând cu 27 mai

2016 pînă la 08 iunie 2017.

S-a încasat de la Inspectoratul General al Poliției în beneficiul lui Hlopețchi Igor

suma de 15 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

S-a scos de pe rol cererea reconvențională depusă de Inspectoratul General al

Poliției (f.d. 69-83 Vol. II).

Prin decizia din 25 octombrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, s-au admis

recursurile declarate de Curcă Eduard și Inspectoratul General al Poliției, s-a casat

decizia din 08 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza la rejudecare

în instanța de apel, în alt complet de judecată (f.d. 231-241 Vol. II).

Prin decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Hlopețchi Igor, s-a casat hotărârea din 25 august 2016 a Judecătoriei

Centru, municipiul Chișinău și s-a pronunțat o nouă hotărâre, prin care:

S-a anulat ca fiind ilegal pct. 1 din ordinul Inspectoratului General al Poliției

nr. 311 ef din 27 mai 2016 cu privire la revocarea ordinului nr. 173 ef din 29 martie

2016 cu privire la executarea deciziei din 18 februarie 2016 a Curții de Apel Chișinău

în partea repunerii în funcție a colonelului de poliție Hlopețchi igor.

S-a anulat ca fiind ilegal pct. 2 din ordinul Inspectoratului General al Poliției

nr. 311 ef din 27 mai 2016 cu privire la revocarea ordinului nr. 173 ef din 29 martie

2016 în partea încetării serviciului în Poliție a colonelului de poliție Hlopețchi Igor.

S-a restabilit colonelul de poliție Hlopețchi Igor în funcția deținută anterior și

anume de șef-adjunct al Inspectoratului de Poliție Centru al Departamentului de

Poliție municipiul Chișinău al Inspectoratului General al Poliției.

S-a încasat de la Inspectoratul General al Poliției în beneficiul lui Hlopețchi Igor

salariul pentru întreaga perioadă a absenței forâate de la serviciu începând cu data de

27 mai 2016 până la data de 08 iunie 2017, reieșind din salariul mediu pentru funcția

de șef-adjunct al Inspectoratului de Poliție Centru al Departamentului de Poliție

municipiul Chișinău.

S-a încasat de la Inspectoratul General al Poliției în beneficiul lui Hlopețchi Igor

suma de 15 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Cererea reconvențională depusă de Inspectoratul General al Poliției în beneficiul

lui Hlopețchi Igor s-a scos de pe rol.

Pentru a decide astfel, instanța de apel cu referire la circumstanțele cauzei a

reținut că Inspectoratul General al Poliției, prin multiplele concedieri, operate în

privința lui Hlopețchi Igor, de fapt comite o hărțuire continuă a angajatului respectiv.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că datorită declarării ilegale a ordinului

Inspectoratului General al Poliției nr. 311 ef din 27 mai 2016 cu privire la revocarea

ordinului ne. 173 ef din 29 martie 2016, se justifică și pretențiile privind încasarea

salariului mediu pentru absența forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral.

4

De asemenea, instanța de apel a stabilit că prin emiterea de către angajator a

unui ordin ilegal față de salariatul Hlopețchi Igor, ultimul a fost supus unor

inconveniențe și unui disconfort în urma acțiunilor ilegale ale angajatorului.

Astfel instanța de apel a concluzionat că lui Hlopețchi Igor i-a fost cauzat un

prejudiciu moral prin concedierea ilegală din funcția deținută, fiind privat ilegal de

posibilitatea de a munci și a-și întreține familia, astfel suma de 15 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral reprezentând un cuantum adecvat, rezonabil, de natură să reprezinte

un remediu daunelor morale.

La 31 iulie 2018 Inspectoratul General al Poliției a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

Recurentul Inspectoratul General al Poliției, în motivarea recursului a menționat

că instanța de apel eronat a apreciat argumentele invocate, venite să susțină și să

confirme legalitatea actului administrativ.

De asemenea, a specificat că reieșind din faptul că instanța de recurs, prin

decizia din 25 mai 2016 a readus părțile la poziția cînd colonelul Hlopețchi Igor a fost

concediat prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 143 ef din 16 martie

2015 din funcția de șef adjunct al Inspectoratului General de Poliție Centru al

departamentului de Poliție municipiul Chișinău, a fost impusă revocarea ordinului nr.

173 ef din 29 martie 2016 cu privire la executarea deciziei din 18 februarie 2016 a

Curții de Apel Chișinău în partea repunerii în funcție a colonelului de poliție

Hlopețchi Igor prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 311 din 27 mai

2016.

La 12 noiembrie 2018 Hlopețchi Igor a depus referință la recursul declarat de

Inspectoratul General al Poliției, prin care a solicitat să fie considerat ca inadmisibil.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 31 mai 2018,

însă date referitor la recepționarea de către părți a deciziei motivate, la materialele

cauzei lipsesc.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Recursul a fost declarat la 31 iulie 2018, respectiv se consideră depus în

termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Codul de procedură civilă.

5

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului,

care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva

Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

6

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Inspectoratul General

al Poliției, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Inspectoratul General al Poliției.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

7