2ra-1224/19 — Constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil

Dosarul nr. 2ra–1224/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. V. Sanduța)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Vl. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

Î N C H E I E R E

03 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Victor Burduh

Svetlana Filincova

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Igor

Hlopețchi împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil și

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 27 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de către Igor P. Hlopețchi reprezentat de avocatul Igor I.

Hlopețchi, casată hotărârea din 09 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul

Centru) și emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii,

con st ată:

La 15 august 2018, Hlopețchi Igor P. a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

faptului încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile

intentate la cererea lui Hlopețchi Igor P. împotriva Inspectoratului General al

Poliției al MAI, Alexandru Pînzari, Nicolae Moga, intervenient accesoriu Curcă

Eduard cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea la serviciu,

încasarea plăților salariale, prejudiciului moral, cheltuielile de judecată și acțiunea

reconvențională înaintată de Inspectoratul General al Poliției al MAI împotriva lui

Hlopețchi Igor P. cu privire la încasarea prejudiciului material, pentru perioada 30

mai 2016 până la momentul pronunțării hotărârii, precum și compensarea

prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea în termen

rezonabil a pricinii civile, materializată prin adjudecarea din contul bugetului de

stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Igor P. Hlopețchi a

echivalentului bănesc în suma de 200 001 (două sute mii unu) lei.

În motivarea acțiunii reclamantul Hlopețchi Igor P. a invocat că, la 30 mai

2016, s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către Inspectoratul General al

Poliției al MAI, Alexandru Pînzari, Nicolae Moga, intervenient accesoriu Curcă

Eduard cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea la serviciu,

1

încasarea plăților salariale, prejudiciului moral, cheltuielile de judecată, ulterior

fiind depusă o acțiune reconvențională de Inspectoratul General al Poliției al MAI

împotriva lui Hlopețchi Igor P. cu privire la încasarea prejudiciului material pentru

perioada 30 mai 2016 - până la momentul pronunțării hotărârii.

Prin hotărârea din 25 august 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău a fost

respinsă acțiunea înaintată de Hlopețchi Igor P. împotriva IGP al MAI, Pînzari

Alexandru și Moga Nicolae, intervenient accesoriu Curcă Eduard cu privire la

contestarea actului administrativ, restabilirea la serviciu, încasarea plăților

salariale, a prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată. A fost admisă integral

acțiunea reconvențională înaintată de IGP al MAI.

Prin decizia din 08 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

lui Igor Hlopețchi, casată hotărârea instanței de fond și pronunțată o nouă decizie

prin care acțiunea inițială a fost admisă, iar acțiunea reconvențională a fost scoasă

de pe rol, ca fiind depusă de o persoană neîmputemicită.

Pe motiv că instanța a admis o serie de erori de conținut la redactarea

dispozitivului și la partea descriptivă a hotărârii integrale, prin decizia Curții

Supreme de Justiție din 25 octombrie 2017, cauza a fost trimisă la rejudecare în

instanța de apel.

Prin decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul lui

Igor Hlopețchi, casată integral hotărârea instanței de fond, și pronunțată o nouă

decizie prin care acțiunea inițială a fost admisă, iar acțiunea reconvențională a fost

scoasă de pe rol.

Reieșind din faptul că litigiul examinat este unul de muncă, care implică sursa

de venit pentru reclamant și familia sa, precum și că acesta s-a aflat pe rolul

instanțelor naționale aproape 3 ani, Igor Hlopețchi sa adresat cu acțiunea în baza

Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii instanței de judecată.

Prin hotărârea din 09 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

acțiunea înaintată de Hlopețchi Igor P. împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la

examinarea în termen rezonabil a cauzei civile și repararea prejudiciului cauzat, a

fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Pentru a respinge acțiunea lui Hlopețchi Igor P. prima instanță a reținut că,

complexitatea obiectului acțiunii, numărul de participanți, neprezentarea în ședința

de judecată la examinarea acțiunii, atât a pârâtului, cât și a reclamantului,

înaintarea demersurilor privind acordarea termenului suplimentar pentru pregătirea

examinării cauzei, în cumul, au dus în mod implicit și la prelungirea termenului

de examinare a cauzei, precum și întreprinderea altor activități care necesită timp.

La fel, prima instanță a menționat în motivarea soluției sale că, reieșind din

gradul de complexitate a cauzei din punct de vedere factologic și juridic, datorită

faptului că pe parcursul examinării au apărut mai multe temeiuri de amânare a

ședințelor de judecată, fiind depusă și cerere reconvențională, cerere de revizuire,

de sesizare de ridicare a excepției de neconstituționalitate în adresa Curții

Constituționale, examinarea declarațiilor de abținere și alți factori importați și care

au dus la amânarea ședințelor de judecată, prin urmare pricina dată a fost

examinată în termeni rezonabili, fără a se încălca în acest sens dreptul

2

reclamantului.

Prin decizia din 27 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de către Igor P. Hlopețchi reprezentat de avocatul Igor I. Hlopețchi,

casată hotărârea din 09 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) și

emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii.

A fost constatat încălcarea dreptului lui Igor Hlopețchi la judecare în termen

rezonabil a cauzei privind contestarea actului administrativ, restabilirea la serviciu,

încasarea plăților salariale și repararea prejudiciului moral.

A fost încasat în beneficiul lui Igor Hlopețchi, din bugetul de stat prin

intermediul Ministerului Justiției daună morală în mărime de 20 000 lei. În rest

pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

Pentru a emite soluția în cauză, instanța de apel a indicat că, examinarea

cauzei a durat o perioadă de 2 ani și 7 luni, fiind admise diferite rețineri

nejustificate, perioada fiind una exagerat de îndelungată pentru examinarea unui

litigiu al cărui obiect este restabilirea la muncă, iar urmare a analizei raportului

referitor la cauza se atestă vina tergiversării atât a instanței cât și a lui Igor

Hlopețchi.

Totuși, reținând miza mare pentru reclamant și având în vedere că Igor

Hlopețchi este întreținătorul familiei, ca urmare a acțiunilor instanței nu a avut

posibilitatea de a munci și a-și asigura venituri cu siguranță fiind încălcat dreptul

lui Hlopețchi Igor la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile.

În această ordine de idei, Colegiul de apel a concluzionat că, fiind admisă

constatarea încălcării dreptului lui Igor Hlopețchi la examinare a cauzei civile în

termen rezonabil urmează a fi reparat acestuia a prejudiciului moral, însă

cuantumul pretins este vădit disproporțional și excesiv în raport cu criteriile

stabilite la caz, necesar fiind de a încasa cu titlul de prejudiciu moral suma de 20

000 lei.

La 19 aprilie 2019, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat

recurs împotriva deciziei din 27 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea integrală a acesteia cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la pronunțarea deciziei a

interpretat în mod eronat legea.

La 24 iunie 2019, Igor P. Hlopețchi reprezentat de avocatul Igor I. Hlopețchi

a depus o referință la recursul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, solicitând considerarea acestuia ca fiind inadmisibil.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, neîntemeiat și care urmează a fi

considerat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

3

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma

art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod

exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii

ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de către Ministerul Justiției al Republicii

Moldova.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

4

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ministerul Justiției al

Republicii Moldova.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Victor Burduh

Svetlana Filincova

5