2ra-2650/16 — repararea prejudiciului material si moral, obligarea piritului la executarea obligatiei in natura

Prima instanță: A. Gafton 2ra–2650/16

Instanța de apel: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

Î N C H E I E R E

23 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, – Svetlana Filincova

Judecători – Galina Stratulat, Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Șveț

Petru și reprezentantul său, avocatul Daniel Șontea,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Șveț Petru către ÎS

Editura „Universul” și Prisăcaru Boris privind repararea prejudiciului material,

moral și obligarea pârâtului la executarea obligației în natură,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14.07.2016 prin care a fost

respins apelul declarat de Șveț Petru și menținută hotărârea Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău din 01.02.2016,

c o n s t a t ă:

La 18.01.2013, Șveț Petru a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS

Editura „Universul” și Prisăcaru Boris privind repararea prejudiciului material,

moral și obligarea pârâtului la executarea obligației în natură.

În motivarea acțiunii a indicat că, în cursul anului 2009, Procuratura

sectorului Râșcani a înaintat, în numele lui, o acțiune către ÎS Editura „Universul”

privind recunoașterea dreptului reclamantului la folosința spațiului locativ, care s-a

finalizat cu o tranzacție de împăcare. Au convenit asupra clauzelor contractului și,

astfel, tranzacția de împăcare a fost înaintată instanței de judecată spre confirmare.

Printre clauzele tranzacției a fost și obligația asumată de către ÎS Editura

„Universul” de a efectua reparația acoperișului încăperii în care locuiește

reclamantul. În cursul anului 2011, ÎS Editura „Universul”, a efectuat reparația

încăperii de locuit, inclusiv și a acoperișului. Însă reparația a fost făcută necalitativ.

Imediat după reparație, acoperișul a început să curgă, în camera în care locuiește

reclamantul se infiltrează apa. Din cauza acoperișului defectuos a apărut mucegai.

În acest fel, ÎS Editura „Universul”, nu și-a onorat, în modul corespunzător,

obligațiile asumate prin tranzacția de împăcare, confirmată de Judecătoria sect.

Râșcani, la 20.01.2010.

În luna august a anului 2011, reclamantul a decis să facă reparație în

încăperea de locuit, situată pe adresa str. Calea Orheiului, nr. 89, camera „X”.

Deoarece soba veche se deteriorase complet, a hotărât să construiască o sobă nouă

în încăperea menționată. Lucrările de ridicare a sobei au fost executate de către

Prisăcaru Boris, căruia, pentru lucrul efectuat, i-a achitat 3000 de lei, conform

recipisei semnate de ultimul.

Aceste lucrări, au început la 18.09.2011 și au fost finisate la 23.09.2011. Dat

fiind faptul că soba, la finisare, nu era încă uscată, nu a putut verifica dacă aceasta

este funcțională, iar lucrările efectuate sunt de calitate. Abia mai târziu a depistat

că soba nu este funcțională. Adresându-se pârâtului, Prisăcaru Boris, acesta a

refuzat să-i dea careva explicații.

Astfel, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului, ÎS Editura „Universul”, să

efectueze reparația corespunzătoare a acoperișului încăperii situate pe adresa str.

Calea Orheiului, nr. 89, camera „X”; obligarea pârâtului, Prisăcaru Boris, să repare

prejudiciul material cauzat lui Șveț Petru în cuantum de 6464 (șase mii trei sute

nouăzeci și nouă) de lei și 28 de bani; obligarea pârâtului, Prisăcaru Boris, să

repare prejudicial moral cauzat lui Șveț Petru în cuantum de 50000 (cincizeci mii)

de lei; încasarea din contul pârâților a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 01.02.2016, menținută

prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14.07.2016, acțiunea a fost respinsă.

La 30.09.2016, Șveț Petru a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 14.07.2016 și hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din

01.02.2016, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a

acțiunii.

La 05.10.2016, reprezentantul lui Șveț Petru, avocatul Daniel Șontea, a depus

cerere de recurs suplimentară, menționând că concluziile instanțelor judecătorești

ierarhic inferioare expuse în actele judecătorești recurate sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, iar normele de drept au fost încălcate și aplicate eronat.

Verificând temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de Șveț Petru ca fiind inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în

cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) CPC.

Dat fiind faptul că, temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de

apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a, a capitolului XXXVIII din Codul de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că, reieșind din

prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului este impusă

obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări

esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale normelor de drept

material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind

admisibil.

În speță, criticile invocate de recurent, însoțite de expunerea circumstanțelor

de fapt ale pricinii, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi

reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv

asupra reaprecierii probelor, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței

de judecată.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului.

Abordarea recurentului în speță evidențiază, în mod clar, dezacordul acestuia

cu soluția dată de instanțele de judecată, însă argumentele acestuia nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor instanței de judecată, care ar impune

declararea recursului ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, caracter care nu poate

fi evidențiat de cererea de recurs în cauză.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)

CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Șveț Petru și reprezentantul

său, avocatul Daniel Șontea.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

Svetlana Filincova,

Judecători –

Galina Stratulat

Dumitru Mardari