2ra-2562/16 — obligarea efectuarii lucrarilor cadastrale

prima instanță (Judecătoria Dondușeni): O. Mironov dosarul nr. 2ra-2562/16

instanța de apel (Curtea de Apel Bălți): T. Duca, S. Procopciuc, E. Grumeza

ÎNCHEIERE

16 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Galina Stratulat

Judecătorii: Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru

examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de Rusnac Valerii,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Rusnac Valerii

împotriva Primăriei comunei Sudarca, Consiliului comunei Sudarca, intervenient

accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Dondușeni cu privire la obligarea efectuării

lucrărilor cadastrale,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 19 iulie 2016, prin care a fost

admis apelul declarat de Primăria Sudarca raionul Dondușeni, casată hotărîrea

Judecătoriei Dondușeni din 13 aprilie 2016 cu emiterea unei noi hotărîri prin care

acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La 24 iulie 2013, Rusnac Valerii a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei comunei Sudarca, cu privire la obligarea efectuării lucrărilor

cadastrale.

În motivarea acțiunii a indicat că prin hotărârea Judecătoriei Dondușeni din

28 iunie 1998, Primăria comunei Sudarca a fost obligată să-i repatrieze o cotă de

teren echivalentă de pământ în mărime de 1,70 ha.

Susține că la 23 ianuarie 2003, Primăria comunei Sudarca raionul Dondușeni

i-a eliberat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu suprafața de

1,6953 ha și nr. cadastral 3438103214, pe teritoriul satului Braicău.

Drept urmare, întru intabularea dreptului de proprietate asupra terenului

agricol respectiv în Registrul bunurilor imobile, s-a adresat la Oficiul Cadastral

Teritorial Dondușeni, însă, înregistrarea dreptului de proprietate a fost imposibilă

datorită cadrului normativ existent și anume necesității prezentării a deciziei de

creare a bunului imobil adoptată de Consiliul comunei Sudarca, cât și anexarea

planul cadastral.

Menționează că este în imposibilitate să înregistreze dreptul de proprietate

asupra cotei de teren agricol menționat, deoarece Consiliul comunei Sudarca nu a

emis decizia cu privire la crearea bunului imobil respectiv, cât și nu a perfectat

planul geometric aferent cotei de teren agricol nr. cadastral 3438103214, pentru care

la data de 23 ianuarie 2003, i-a fost eliberat titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, întru executarea hotărârii judecătoriei Dondușeni din 28 iunie

1999.

Invocă că, deși, terenul litigios i-a fost atribuit în temeiul hotărârii

Judecătoriei Dondușeni din 28 iunie 1999, impozitul funciar pentru care achită cu

regularitate, cu toate acestea este în imposibilitate să se folosească de acest teren,

astfel fiindu-i lezat dreptul de proprietate.

Solicită obligarea Consiliului comunei Sudarca să elaboreze și să prezinte

planul cadastral/geometric aferent terenului agricol cu nr. cadastral 3438103214 și

titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat la 23 ianuarie 2003

pe numele său.

La 02 octombrie 2013, Rusnac Valerii a depus cerere de concretizarea

cerințelor, solicitând obligarea Consiliului comunei Sudarca să emită decizia

privind crearea bunului imobil conform hotărârii Judecătoriei Dondușeni din 28

iunie 1999, cu întocmirea planului geometric/cadastral, cât și atragerea Oficiului

Cadastral Teritorial Dondușeni în calitate de intervenient accesoriu.

În cadrul examinării cauzei în prima instanță, Rusnac Valerii a mai depus o

cerere de concretizare a cerințelor, prin care a solicitat obligarea Consiliului

comunei Sudarca să se adreseze către Institutul de Proiectări și Organizarea

teritoriului Bălți (IPOT), cu privire la obținerea lucrărilor cadastrale necesare în

vederea înregistrării dreptului de proprietate asupra terenului agricol la Oficiul

Cadastral Teritorial Dondușeni pe numele său.

Prin încheierea Judecătoriei Dondușeni din 12 septembrie 2013, Consiliul

comunei Sudarca a fost atrasă în proces în calitate de copârât.

Prin încheierea Judecătoriei Dondușeni din 09 decembrie 2013, Oficiul

Cadastral Teritorial Dondușeni a fost atras în proces în calitate de intervenient

accesoriu.

Prin hotărârea Judecătoriei Dondușeni din 12 decembrie 2013, acțiunea a fost

admisă, fiind obligată Primăria și Consiliul comunei Sudarca să se adreseze către

Institutul de Proiectare și Organizarea teritoriului Bălți în scopul obținerii lucrărilor

cadastrale necesare pentru a obține dreptul înregistrării terenului agricol cu nr.

cadastral 3438103214 la Oficiul Cadastral Teritorial Dondușeni pe numele lui

Rusnac Valerii și încasat din contul Primăriei comunei Sudarca în beneficul statului

taxa de stat în sumă de 100 lei, iar în beneficul lui Rusnac Valerii cheltuielile de

judecată în sumă de 2 307 lei formate din cheltuieli suportate pentru asistența

juridică în sumă de 1 500 lei și cheltuielile pentru transport în sumă de 807 lei.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 13 noiembrie 2014 a fost admis apelul

declarat de către Primăria comunei Sudarca, casată integral hotărârea primei

instanțe și dispusă scoaterea cererii de pe rol.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 20 mai 2015 a fost admis recursul

declarat de Rusnac Valerii, casată decizia Curții de Apel Bălți din 13 noiembrie

2014 cu restituirea pentru judecarea apelului la Curtea de Apel Bălți.

2

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 05 noiembrie 2015 a fost admis apelul

declarat de Primăria Sudarca, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Dondușeni din 12

decembrie 2013 cu remiterea pricinii la rejudecare în instanța de fond.

Ulterior, Rusnac Valerii a depus cerere de concretizare a pretențiilor, prin

care a solicitat obligarea Primăriei Sudarca să se adreseze către Institutul de

Proiectări și Organizarea Teritoriului Bălți în scopul obținerii lucrărilor cadastrale

necesare, pentru a obține dreptul înregistrării terenului agricol cu nr. cadastral

3438103214 la Oficiul Cadastral Teritorial Dondușeni pe numele său și încasarea de

la Primăria Sudarca în beneficiul său a cheltuielilor de judecată în mărime de 3332

lei.

Prin încheierea Judecătoriei Dondușeni din 26 februarie 2016 a fost introdus

în calitate de copîrît Primăria Sudarca.

Prin hotărîrea Judecătoriei Dondușeni din 13 aprilie 2016 acțiunea a fost

admisă. A fost obligată Primăria Sudarca să se adreseze către Institutul de Proiectări

și Organizarea Teritoriului Bălți pentru efectuarea lucrărilor cadastrale necesare

înregistrării dreptului de proprietate asupra bunului imobil cu nr. cadastral

3438103214 pe numele lui Rusnac Valerii. În scopul efectuării lucrărilor cadastrale

Primăria Sudarca a fost obligată să prezinte Institutului de Proiectări și Organizarea

Teritoriului Bălți actele privind: numărul cadastral al masivului, numărul de hectare

care se află pe masiv, numărul de proprietari care dețin acest masiv, decizia

Consiliului com. Sudarca privind atribuirea în proprietate a cotelor din acest masiv,

dovada de achitare de către Primăria s. Sudarca a cheltuielilor pentru lucrările de

proiectare, copia titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

Valerii a cheltuielilor de judecată în mărime de 3332 lei.

Nefiind de acord cu hotărîrea instanței de fond, Primăria Sudarca a depus

cerere de apel.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 19 iulie 2016 a fost admis apelul declarat

de Primăria Sudarca raionul Dondușeni, casată hotărîrea Judecătoriei Dondușeni din

13 aprilie 2016 cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea a fost respinsă.

În favoarea respingerii acțiunii instanța de apel a menționat că Rusnac Valerii

a dobîndit dreptul de proprietate asupra terenului de pămînd în baza hotărîrii

Judecătoriei Dondușeni din 28 iunie 1999, prin care Primăria Sudarca a fost obligată

să repartizeze lui Rusnac Valerii o cotă de teren echivalentă de pămînt în mărime de

1,70 ha.

În opinia instanțe de apel, litigiul între Rusnac Valerii și autoritatea publică

locală privind atribuirea în proprietate a cotei de teren echivalentă de pămînt în

mărime de 1,70 ha deja a fost soluționat prin adoptarea unei hotărîri judecătorești

rămasă irevocabilă prin neatacare.

Din răspunsul Primăriei comunei Sudarca nr.248 din 23.02.2015 la petiția

intimatului Rusnac Valeriu , rezultă că, prin decizia Primăriei comunei Sudarca nr.3

3

din 10.09.2002 a fost repartizat ultimului în proprietate privată pămînt cu suprafața

de 1,6953 ha, în hotarele indicate în plan, conform codului cadastral

nr.3438103214, însă în legătură cu implementarea proiectului de consolidare a

terenurilor agricole în anul 2004-2006 la comuna Sudarca toate titlurile eliberate

anterior au fost socotite nevalabile. Rusnac Valerii n-a prezentat careva cerere

pentru participare la proiectul de consolidare și eliberarea titlului nou. Luînd în

considerație că titlurile vechi au fost anulate, iar cele noi au fost eliberate după

finisarea proiectului, în timpul de față nu este posibil indicarea hotarelor terenului

de pămînt.

Astfel, Colegiul Civil al instanței de apel a menționat că prin acțiunea în

cauză, intimatul Rusnac Valerii, de fapt, solicită executarea hotărîrii Judecătoriei

Dondușeni din 28 iunie 1999 privind atribuirea în proprietate a cotei de teren

echivalentă de pămînt, ceea ce nu poate constitui din nou obiectul litigiului, dar ține

de modul de executare a acestei. Or, hotăririle date de instanțele de judecată se

execută conform normelor stabilite de Codul de executare. Astfel, intimatul Rusnac

Valerii în cazul în care Primăria Sudarca nu a executat hotărîrea Judecătoriei

Dondușeni din 28 iunie 1999 urma să solicită executarea silită a acesteia.

Prin recursul depus la 13 septembrie 2016, în termenul prevăzut de lege,

Rusnac Valerii a solicitat casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărîrii

primei instanțe.

În motivarea recursului recurentul a invocat că instanța de apel prin decizia

sa a reiterat faptul că soluția primei instanțe este adoptată cu aplicarea eronată a

normei de drept material, fără a indica concret care normă materială a fost aplicată

eronat și din care motive.

Consideră eronată concluzia instanței de apel, precum că dînsul prin acțiunea

sa a solicitat de fapt executarea hotărîrii Judecătoriei Dondușeni din 28.06.1999

privind atribuirea în proprietate a cotei de teren echivalentă de pămînt, ceea ce nu

poate constitui din nou obiectul litigiului, dar ține de modul de executare a acestei

hotărîri. În acest sens, recurentul susține că prin acțiunea sa solicită de a i se

înregistra dreptul său de proprietate și înlăturarea tuturor impedimentelor care au

survenit în legătură cu acest fapt, dar nu eliberarea titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren agricol. La acest capitol, recurentul menționează că

hotărîrea Judecătoriei Dondușeni din 28.06.1999 a fost executată la 23.01.2003,

cînd Primăria Sudarca i-a eliberat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de

teren cu suprafața de 1,6953 ha cu nr. cadastral 3438103214 pe teritoriul satului

Braicău. Însă, litigiul a apărut la intabularea dreptului de proprietate, cînd s-a

adresat către OCT Dondușeni pentru înregistrarea dreptului asupra terenului agricol

în Registrul bunurilor imobile, ultimul refuzîndu-i din motivul că aceasta este

imposibil datorită cadrului normativ existent și anume necesității prezentării

deciziei de creare a bunului imobil adoptată de consiliul local și a planului cadastral

(geometric). Astfel, în opinia recurentului obiectul litigiului ține de înregistrarea

4

dreptului de proprietate și nu de executarea hotărîrii Judecătoriei Dondușeni din

28.06.1999, concluzia instanței de apel fiind una eronată.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Rusnac Valerii nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la

situația de apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a

cauzei, iar argumentele invocate în recurs, în esența lor, sînt similare argumentelor

invocate atît în prima instanță cît și în instanța de apel și sînt expuse asupra

circumstanțelor de fapt și nu de drept.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu

denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate și urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului

invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror

instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Rusnac Valerii ca inadmisibil.

5

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Rusnac Valerii se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, judecătorul Galina Stratulat

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

6