2ra-733/15 — Obligarea efectuării lucrărilor cadastrale

prima instanţă: L. Ţurcan dosarul nr. 2ra-733/15 instanţa de apel: A. Gheorghieş, A. Albu, N. Chircu, DECIZIE 20 mai 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Elena Covalenco Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Rusnac Valerii în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Rusnac Valerii împotriva Primăriei comunei Sudarca, Consiliului comunei Sudarca, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Donduşeni cu privire la obligarea efectuării lucrărilor cadastrale, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 13 noiembrie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de către Primăria comunei Sudarca, casată hotărîrea Judecătoriei Donduşeni din 12 decembrie 2013 şi emisă o nouă hotărâre, prin care a fost dispusă scoaterea cererii de pe rol, constată: La 24 iulie 2013, Rusnac Valerii a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei comunei Sudarca, cu privire la obligarea efectuării lucrărilor cadastrale.

În motivarea Acţiunii a indicat că prin hotărârea Judecătoriei Dondușeni din 28 iunie 1998, Primăria comunei Sudarea a fost obligată să-i repatrieze o cotă de teren echivalentă de pământ în mărime de 1,70 ha. Susține că la 23 ianuarie 2003, Primăria comunei Sudarea raionul Donduşeni i-a eliberat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu suprafața de 1,6953 ha şi nr. cadastral 3438103214, pe teritoriul satului Braicău. Drept urmare, întru intabularea dreptului de proprietate asupra terenului agricol respectiv în Registrul bunurilor imobile, s-a adresat la Oficiul Cadastral Teritorial Donduşeni, însă, înregistrarea dreptului de proprietate a fost imposibilă datorită cadrului normativ existent și anume necesității prezentării a deciziei de creare a bunului imobil adoptată de Consiliul comunei Sudarea, cât și anexarea planul cadastral.

Menționează că este în imposibilitate să înregistreze dreptul de proprietate asupra cotei de teren agricol menţionat, deoarece Consiliul comunei Sudarea nu a emis decizia cu privire la crearea bunului imobil respectiv, cât şi nu a perfectat planul geometric aferent cotei de teren agricol nr. cadastral 3438103214, pentru care la data de 29 ianuarie 2003, i-a fost eliberat titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, întru executarea hotărârii judecătoriei Dondușeni din 28 iunie 1999. Invocă că, deşi, terenul litigios i-a fost atribuit în temeiul hotărârii Judecătoriei Dondușeni din 28 iunie 1999, impozitul funciar pentru care achită cu regularitate, cu toate acestea este în imposibilitate să se folosească de acest teren, astfel fiindu-i lezat dreptul de proprietate.

Solicită obligarea Consiliului comunei Sudarea să elaboreze și să prezinte planul cadastral/geometric aferent terenului agricol cu nr. cadastral 3438103214 şi titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat la 23 ianuarie 2003 pe numele său. La 02 octombrie 2013, Rusnac Valerii a depus cerere de concretizarea cerințelor solicitând obligarea Consiliului comunei Sudarea să emită decizia privind crearea bunului imobil conform hotărârii Judecătoriei Dondușeni din 28 iunie 1999, cu întocmirea planului geometric/cadastral, cât şi atragerea Oficiului Cadastral Teritorial Dondușeni în calitate de intervenient accesoriu.

În cadrul e examinării cauzei în prima instanţă, Rusnac Valerii, a mai depus o cerere de concretizare a cerințelor, prin care a solicitat obligarea Consiliului comunei Sudarea să se adreseze către Institutul de Proiectări și Organizarea teritoriului Bălţi (IPOT), cu privire la obținerea lucrărilor cadastrale necesare în vederea înregistrării dreptului de proprietate asupra terenului agricol la Oficiul Cadastral Teritorial Dondușeni pe numele său. Prin încheierea Judecătoriei raionului Dondușeni din 12 septembrie 2013, Consiliul comunei Sudarca a fost atrasă în proces în calitate de copârât. Prin încheierea Judecătoriei raionului Dondușeni din 09 decembrie 2013, Oficiul Cadastral Teritorial Donduşeni a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu.

Prin hotărârea Judecătoriei Dondușeni din 12 decembrie 2013, acțiunea a fost admisă, fiind obligată Primăria şi Consiliul comunei Sudarca să se adreseze către Institutul de Proiectare şi Organizarea teritoriului Bălţi în scopul obţinerii lucrărilor cadastrale necesare pentru a obține dreptul înregistrării terenului agricol cu nr. cadastral 3438103214 la Oficiul Cadastral Teritorial Donduşeni pe numele lui Rusnac Valerii şi încasat din contul Primăriei comunei Sudarca în beneficul statului taxa de stat în sumă de 100 lei, iar în beneficul lui Rusnac Valerii cheltuielile de judecată în sumă de 2 307 lei formate din cheltuieli suportate pentru asistenţa juridică în sumă de 1 500 lei şi cheltuielile pentru transport în sumă de 807 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2014, a fost admis apelul declarat de către Primăria comunei Sudarca, casată integral hotărârea primei instanţe şi dispusă scoaterea cererii de pe rol. La 06 februarie 2015, Rusnac Valerii a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel şi menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizie instanței de apel, considerând-o ilegală, neîntemeiată și emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural, fără a aplica legea care trebuia să fie aplicată.

Susține cerea suplimentară, depusă de către intimat la data 17 mai 2014, la Curtea de Apel Bălți, a fost semnată de către Primarul comunei Sudarea, Lisnic Anatolie, însă, în corespundere cu prevederile art. 80 alin.(1) CPC, care reglementează împuternicirile reprezentantului, la materialele dosarului nu sunt anexate împuternicirile acordate de către Primăria și Consiliul comunal Sudarca pentru reprezentatul - Primarului Lisnic Anatolie, respectiv ultimul nici nu a fost în drept să semneze cererea de apel, suplimentară. Mai invocă că potrivit revederilor art. 29 al Legii nr.436 din 28 decembrie 2006, privind administrarea publică locală, în atribuțiile de bază ale primarului nu intră reprezentarea Consiliului local în instanțele de judecată.

În aşa condiţii, consideră că instanţa de apel urma să restituire cererea de apel, prin prisma art. 369 lit. a) CPC. La fel, afirmă că instanța de apel la emiterea deciziei eronat a concluzionat precum că dânsul contrar art. 14 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată fără de a înainta vre-o cerere prealabilă, deoarece, potrivit prevederilor art. 91 din Cod funciar, litigiile în care părțile sau una din părți sunt deținători de terenuri cu titlu de proprietate se examinează de către instanța judecătorească de drept comun sau economică competentă, aşa fiind la materialele pricinii este anexată copia legalizată a titlului de teren agricol de care dânsul dispune, respectiv, în sensul normei citate nu era obligat să respecte procedura prealabilă pentru soluţionarea litigiului apărut.

De asemenea, indică că instanța de apel contrar art. 18 CPC, care reglementează utilizarea mijloacelor tehnice în vederea exercitării drepturilor și obligațiilor procesuale, nu a efectuat înregistrarea audio a ședinței de judecată, deoarece, prin copiile de pe discurile de înregistrare audio, înregistrarea ședinței de judecată din data de 13 noiembrie 2014 lipsește. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanţei de apel din 13 noiembrie 2014, a fost expediată în adresa recurentului la 15 decembrie 2014 şi recepţionată de ultimul la data de 17 decembrie 2014, fapt ce se confirmă prin avizul de recepţie (f. d. 150). Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul, la 06 februarie 2015, în termen.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi a restitui pricinii spre rejudecare în instanţa de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

După cum denotă actele cauzei, Rusnac Valerii înaintînd acţiunea împotriva Primăriei comunei Sudarca, Consiliului comunei Sudarca, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Donduşeni, în urma concretizării şi modificării a cerinţelor, a solicitat obligarea Consiliului comunei Sudarea să se adreseze către Institutul de Proiectări și Organizarea teritoriului Bălţi (IPOT), cu privire la obținerea lucrărilor cadastrale necesare în vederea înregistrării dreptului de proprietate asupra terenului agricol la Oficiul Cadastral Teritorial Dondușeni pe numele său. Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanţă a ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii şi admiterii acesteia în sensul formulat.

Judecând apelul declarat de către Primăria cominei Sudarca, instanţa de apel a găsit întemeiat apelul şi necesar de a-l admite, casând hotărârea primei instanţe şi dispunând scoaterea cererii de pe rol Se constată că drept temei de scoatere a cererii de pe rol a constituit faptul că acţiunea a fost depusă fără soluţionarea prealabilă pe cale extrajudiciară a litigiului, în modul prevăzut de art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată, însă, că soluţia dată de instanţa de apel este greşită.

Astfel, conform art. 14 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Conform art. 16 alin. (1) din Legea menţionată, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ şi nu este mulţumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanţa de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte a actului respectiv şi repararea pagubei cauzate, iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol, acţiunea poate fi înaintată nemijlocit instanţei de contencios administrativ în cazurile expres prevăzute de lege şi în cazurile în care persoana se consideră vătămată într-un drept al său prin nesoluţionarea în termen legal ori prin respingerea cererii prealabile privind recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate.

Reieşind din prevederile legale enunţate, instanţa de recurs reţine că în cazul în care autoritatea publică sau persoana asimilată acesteia nu a examinat cererea persoanei care se consideră lezată într-un drept al său recunoscut de lege în termenul stabilit de lege, atunci această persoană este în drept să se adreseze nemijlocit în instanţa de contencios administrativ fără a depune o cerere prealabilă. Or, prevederile art. 14 din Legea menţionată sunt aplicabile în cazul în care persoana se consideră vătămată într-un drept al său printr-un act administrativ, refuzul neconstituind un atare act administrativ susceptibil de a fi anulat de emitent sau organul ierarhic superior.

Cu referire la prevederile enunţate, instanţa de recurs reţine că, înaintînd cererea de chemare în judecată împotriva Consiliului comunei Sudarca, Rusnac Valerii, iniţial, a solicitat obligarea Consiliului comunei Sudarea să elaboreze și să prezinte planul cadastral/geometric aferent terenului agricol cu nr. cadastral 3438103214, deţinător al cărui este dînsul în temeiul titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren eliberat la 23 ianuarie 2003 în baza hotărîrii Judecătoriei Donduşeni din 28 iunie 1998. Este cert şi faptul că încă la 26 iulie 2013, prin încheierea Judecătorului Judecătoriei Donduşeni, în conformitate cu art. 168 CPC, pricina în cauză a fost primită şi numită spre examinare în prima instanţă, respectiv fiind incontestabil faptul că cererii de chemare în judecată i-a fost dat curs şi acesta a fost examinată ulterior în condiţiile admise de către instanţă.

Or, legiuitorul prin prisma prevederilor art.170 alin.(1) CPC a stabilit expres temeiuri distincte pentru care judecătorul din prima instanţă este în drept să restituie cererea de chemare în judecată, care conţine, inclusiv, şi motivul nerespectării de către reclamant a soluţionării prealabile a pricinii pe cale extrajudiciară, prevăzută de lege. Coroborînd cele expuse, dintr-un punct de vedere Curtea de Apel Comrat, în principiu, corect a aplicat prevederile art. 267 Cod de procedură civilă, care statuează la lit. a), că instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol în cazul în care reclamantul nu a respectat procedura, prevăzută prin lege sau prin contractul părţilor, de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară.

În acelaşi timp, Colegiul consideră eronată decizia instanţei de apel, prin care a fost admis apelul declarat împotriva hotărîrii primei instanţe şi sub pretextul nerespectării ordinii extrajudiciare de soluţionare a litigiului, de a scoate cererea de pe rol, or, urmează de menţionat că prima instanţă a examinat fondul cauzei în lipsa unei proceduri prealabile, în sensul Legii contenciosului administrativ şi reclamantului/recurentului nu-i poate fi imputată eroarea instanţei. Sub acest aspect, instanţa de recurs remarcă că eroarea comisă de instanţa de judecată va fi interpretată, în orice caz, în favoarea părţii în beneficiul căreia s-a emis hotărîrea judecătorească, în caz contrar recurentul riscă să fie lipsit de posibilitate de a-şi apăra drepturile şi interesele, deoarece pe cale judiciară o eventuală cerere repetată ar putea fi respinsă ca tardivă.

Mai mult decît atît, conform materialelor cauzei, în special a proceselor-verbale ale ședințelor de judecată, intimatul nu recunoaște acțiunea. În aceste circumstanțe este irațională impunerea soluționării pe cale extrajudiciară a neînțelegerilor date, odată ce este certă prezența unui litigiu. Din perspectiva celor expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că instanța de apel neîntemeiat a scos de pe rol cererea de chemare în judecată înaintată de Rusnac Valerii împotriva Primăriei comunei Sudarca, Consiliului comunei Sudarca, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Donduşeni cu privire la obligarea efectuării lucrărilor cadastrale, îngrădindu-i accesul liber la justiție, pricina urmând a fi remisă spre rejudecare, ținând cont de imposibilitatea instanței de recurs la faza actuală a procesului de a examina pricina în fond.

În susţinerea opiniei enunţate instanţa de recurs reiterează şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care stipulează că orice persoană are dreptul la judecarea pricinii „în mod echitabil”, ceea ce implică inclusiv o procedură contradictorie şi egalitatea armelor. Respectarea principiului egalităţii armelor presupune că fiecare parte trebuie să obţină o posibilitate rezonabilă de a-şi prezenta cauza în condiţii care să nu o plaseze într-o situaţie net dezavantajată în raport cu adversarul său, astfel încît între părţi să se menţină un echilibru corect. Dreptul la o procedură contradictorie implică dreptul unei părţi în procesul civil de a lua cunoştinţă de observaţiile sau explicaţiile date de cealaltă parte, precum şi de a le discuta.

Pentru acestea observaţii şi întru garantarea tuturor drepturilor procesuale în mod egal tuturor participanţilor la proces, drept garantat prin prevederile art. 6 CEDO, se impune admiterea recursului şi casarea deciziei instanţei de apel cu restituirea pricinii spre judecarea apelului în fond. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se admite recursul declarat de către Rusnac Valerii. Se casează integral decizia Curţii de Apel Bălţi din 13 noiembrie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Rusnac Valerii împotriva Primăriei comunei Sudarca, Consiliului comunei Sudarca, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Donduşeni cu privire la obligarea efectuării lucrărilor cadastrale, cu restituirea pricinii pentru judecarea apelului în fond la Curtea de Apel Bălţi, aceluiaşi complet de judecătă.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Elena Covalenco Tamara Chişca-Doneva