2ra-2461/16 — repararea prejudiciului material și moral

prima instanță: M. Macar dosarul nr.2ra-2461/16

instanța de apel: N. Vascan, V. Negru, E. Fistican

Î N C H E I E R E

16 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii : Galina Strtaulat, Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către

Carolina Robu și Natalia Gînu,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Nataliei Gînu împotriva

Carolinei Robu cu privire la repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 martie 2016, prin care a

fost admis apelul declarat de către Carolina Robu, casată hotărârea Judecătoriei

Hîncești din 20 iulie 2015 în partea admiterii parțiale a pretenției cu privire la

repararea prejudiciului moral și încasării cheltuielilor de asistență juridică cu

emiterea în această parte a unei noi hotărâri,

c o n s t a t ă:

La 25 iulie 2014, Natalia Gînu a depus o cerere de chemare în judecată

împotriva Carolinei Robu cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, în perioada anilor 2012-2013 a

efectuat lucrări de reparație capitală a apartamentului ce-i aparține cu drept de

proprietate, în volumul lucrărilor efectuate fiind și reparația tavanului cu efectuarea

modelării construcției în „stil european”, placat cu gipscarton.

Afirmă reclamanta că în anul 2013, pârâta tot a efectuat reparație a blocului

locativ cu intervenție la rețeaua de apeduct interior, prin ce a neglijat prevederile

art. 13 din Legea nr. 721 din 02 februarie 1996 privind calitatea în construcții,

potrivit căreia lucrările de construcții, precum și cele de modernizare, modificare,

transformare, consolidare și de reparații se execută numai pe bază de proiect

elaborat de către persoane fizice sau juridice licențiate în acest domeniu și verificat

de serviciul de stat pentru verificarea și expertizarea proiectelor și construcțiilor.

Elaborarea proiectelor se efectuează în modul stabilit cu respectarea documentelor

normative în vigoare, regimului arhitectural urbanistic și regimului tehnic, indicate

în certificatul de urbanism eliberat de autoritatea administrației publice locale. În

rezultat a fost deteriorată țeava de aprovizionare cu apă potabilă comună a blocului

și respectiv apele se scurgeau prin găurire pătrunzând la tavan și provoca inundația

încăperii nodului sanitar a apartamentului ce-i aparține cu drept de proprietate.

1

Susține reclamanta că, drept urmare a scurgerii îndelungate a apei din țeavă,

a fost deteriorat tavanul placat cu gipscarton. Pentru constatarea consecințelor

nefaste, rezultate în urma inundării a depus o cerere către Primăria Hîncești privind

formarea comisiei. Astfel, la data de 10 iunie 2014 comisia s-a deplasat la fața

locului, totodată au fost efectuate și poze prin care s-au imortalizat consecințele

inundației.

A mai indicat reclamanta că, pentru evaluarea consecințelor inundației a

depus cerere către un specialist în domeniul construcției, licențiat în elaborarea

devizelor de cheltuieli, astfel pentru efectuarea lucrărilor de reparație și restabilirea

situației precedente inundației este necesar de achitat suma de 7 958,67 lei, fapt

confirmat prin devizul local nr. 01-01-2014.

Menționează reclamanta că, din momentul inundației și până la momentul

actual este limitată în dreptul de a se folosi de spațiul locativ. Mai mult ca atât, este

impusă de a face naveta, deplasându-se în satul de baștină Bobeica, suportând în

acest sens cheltuieli nejustificate. Cheltuielile pentru deplasare se datorează

faptului că activitatea de muncă o desfășoară în orașul Hîncești, pentru o deplasare

tur-retur achită 22 lei. Tot din motivul inundației au apărut semne de mucegai ce va

fi necesar de eliminat pentru a nu dăuna sănătatea sa și a copiilor săi.

Solicită reclamanta Natalia Gînu încasarea din contul Carolinei Robu în

beneficiul său a sumei de 7 958,67 lei cu titlu de prejudiciu material și 25 000 lei

cu titlu de prejudiciu moral, precum și cheltuielile de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Hîncești din 20 iulie 2015 acțiunea Nataliei Gînu

a fost admisă parțial și a fost încasat din contul Carolinei Robu în beneficiul

Nataliei Gînu suma de 7958,67 cu titlu de prejudiciu material, suma de 2500 lei –

cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielile de judecată formate din asistența juridică

în sumă de 5000 lei și taxa de stat în sumă de 238,76 lei, în total suma de 15697,43

lei.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 29 iulie 2015, Carolina

Robu a declarat apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei

instanțe și restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanță.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 martie 2016 a fost admis apelul

declarat de Carolina Robu, casată hotărârea Judecătoriei Hîncești din 20 iulie 2015

în partea admiterii parțiale a pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și

a cheltuielilor de judecată cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri de

respingere a pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și încasare din

contul Carolinei Robu în beneficiul Nataliei Gînu a sumei de 3000 lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică. În rest, hotărârea Judecătoriei Hîncești din 20 iulie

2015 a fost menținută.

În susținerea soluției date instanța de apel și-a întemeiat concluzia pe

prevederile art. 130 CPC, art. 377, art. 1398 și art. 1413 Codul civil, stabilind că

pricina apariției apei în tavanul apartamentului nr. 7, proprietarul căruia este

Natalia Gînu, este intervenția la rețeaua de apeduct interior a locatarului din etajul

doi ce-i aparține Carolinei Robu, care a prelungit rețeaua spre anexa construită la

blocul locativ și prin urmare a considerat întemeiată concluzia primei instanțe în

partea încasării de la Carolina Robu în beneficiul Nataliei Gînu a prejudiciului

material cauzat în sumă de 7958,67 lei.

2

Totodată, instanța de apel a considerat greșită soluția primei instanței cu

privire la repararea prejudiciului moral, deoarece în cazul din speță legislația în

vigoare nu prevede repararea prejudiciului moral.

La fel, instanța de apel a casat hotărârea primei instanțe în partea încasării

cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5000 lei, stabilind că suma de 3000

lei sunt reale, necesare și rezonabile ca mărime pentru soluționarea cauzei în

instanța de fond.

La 22 august 2016, Carolina Robu a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a

acțiunii.

Recurenta, Carolina Robu, în motivarea recursului a indicat că nu este de

acord cu decizia instanței de apel, deoarece la emiterea acesteia instanța a aplicat

eronat normele de drept material și procedural.

Menționează că instanța de apel și prima instanță nu au dat apreciere

obiectivă probelor administrate la actele pricinii, deoarece a prezentat instanței

suficiente probe care demonstrează nevinovăția ei la producerea inundației din

apartamentul nr. 7 din str. Toma Ciorbă 14, or. Hîncești.

Indică faptul că instanțele de judecată la soluționarea litigiului dat urmau să-l

atragă în proces pe Eduard Robu, deoarece după stabilirea inundației în

apartamentul intimatei, potrivit informației din Registrul bunurilor imobile dreptul

de proprietate îi aparținea și lui Eduard Robu, or conform art. 24 alin. (2) din

Codul familiei soții răspund cu întreg patrimoniul lor pentru obligațiile care au fost

asumate în interesul familiei.

La 24 august 2016, Natalia Gînu a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, cerând casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi

hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Recurenta, Natalia Gînu în motivarea recursului a indicat că nu este de acord

cu decizia instanței de apel, deoarece instanța a interpretat eronat normele de drept

material, a neglijat recomandările Plenului Curții Supreme de Justiție în partea

respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și micșorării

cuantumului cheltuielilor de asistență juridică.

La 19 octombrie 2016, Carolina Robu a depus referință prin care a solicitat

ca recursul depus de Natalia Gînu să fie considerat inadmisibil.

La 21 octombrie 2016, Natalia Gînu a depus referință solicitând respingerea

recursului declarat de către Carolina Robu.

În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate.

Din actele pricinii nu rezultă data recepționării de către părți a deciziei

motivate a Curții de Apel Chișinău din 30 martie 2016, și prin urmare instanța de

recurs le consideră recursul declarat de către Carolina Robu la 22 august 2016 și

respectiv de către Natalia Gînu la data de 24 august 2016 depuse în termenul

prevăzut de lege.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

3

Supreme de Justiție consideră că recursurile inadmisibile din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decît cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Carolina Robu și

Natalia Gînu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

CPC.

Astfel, instanța de recurs notează că, atât Carolina Robu cât și Natalia Gînu

nu au invocat nici un argument în vederea ilegalității deciziei instanței de apel.

Prin urmare, argumentele invocate în recursurile declarate se axează asupra

fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurentelor cu soluția pronunțată de

către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține și jurisprudența CEDO conform căreia recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede putere de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcel contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe cînd motivele

recursului indicate în cazul din speță sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii atît în prima instanță cît și instanța de apel, asupra cărora instanța

de apel s-a pronunțat în modul corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile

declarate de către Carolina Robu și Natalia Gînu ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1)

Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

4

d i s p u n e:

Recursurile declarate de către Carolina Robu și Natalia Gînu se consideră

inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, judecătorul: Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii: Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5