2ra-2799/16 — repararea prejudiciului material si moral

2ra-2799/16 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: Gh.Mîțu

(Judecătoria Rîșcani, mun.Chișinău) dosarul nr.2ra-2799/16

instanța de apel: N.Cernat, L.Bulgac, A.Pahopol

(Curtea de Apel Chișinău)

Î N C H E I E R E

14 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Mariana Pitic, Iurie Bejenaru

examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de avocatul Andrei

Tarîța în interesele recurenților Danilov Ruslan și Danilov Larisa,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolai

Corduneanu și Natalia Corduneanu împotriva lui Danilov Ruslan și Danilov Larisa

privind încasarea solidară a prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2016, prin care

a fost admis apelul declarat de Nicolai Corduneanu și Natalia Corduneanu, fiind

casată hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 16 februarie 2016, emisă

o nouă hotărîre de admitere parțială a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 16.12.2014, Nicolai Corduneanu și Natalia Corduneanu s-au

adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Danilov Ruslan și Danilov

Larisa, solicitînd obligarea lor să restabilească peretele despărțitor demolat

neautorizat, care separa încăperea bucătăriei nr. 22 de cea locativă nr. 21, din

apartamentul nr.171 din str. Bogdan Voievod, 7, mun. Chișinău; încasarea solidară

de la copîrîți în beneficiul lor a prejudiciului material în suma de 28 676 lei și

prejudiciului moral în suma de 15000 lei; încasarea solidară a cheltuielilor de

judecată.

Pe parcursul examinării cauzei, coreclamanții și-au concretizat cerințele,

solicitînd, în final, încasarea solidară de la copîrîții Ruslan Danilov și Larisa

Danilov în beneficiul lor a prejudiciului material în suma de 28 676 lei și

prejudiciului moral în sumă de 15 000 lei, încasarea solidară de la copîrîți a

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii au indicat că, sînt proprietari a apartamentului nr. 175

situat pe adresa: str. Bogdan Voievod, 7, mun. Chișinău dobîndit în temeiul

contractului de investire din 28.11.2006, acordul adițional din 25.08.2008 și actul

de primire-predare din 11.12.2008. Atît apartamentul coreclamaților care se află la

etajul 4, cît și cel a copîrîților care se află la etajul 3 sunt identice ca structură, fiind

compuse din două odăi locative, antreu, bucătărie, grup sanitar, verandă.

Începînd cu anul 2012 și pînă în prezent copîrîții execută lucrări de reparație

și resistematizare a apartamentului, fiind demolat neautorizat un perete despărțitor

care separă încăperea bucătăriei nr. 22 de cea locativă nr. 21, din apartamentul

nr.171 din str. Bogdan Voievod, 7, mun. Chișinău.

1

Or, conform art. 14 alin. (1) a Legii privind autorizarea executării lucrărilor

de construcție nr. 163/09.07.2010: „Se pot executa fără certificat de urbanism

pentru proiectare și fără autorizație de construire lucrările care nu modifică

structura de rezistență, aspectul exterior, caracteristicile inițiale ale construcțiilor și

ale instalațiilor aferente”.

Ca urmare a vibrațiilor puternice provocate de copîrîți în timpul lucrărilor de

demolare a peretelui despărțitor care separa încăperea nr. 22 de cea locativă nr. 21

a dus la fisurarea peretelui din apartamentul coreclamanților care se află pe aceeași

axă cu peretele care a fost demolat. Totodată, aceste fisuri au început să se

adâncească și mărească ulterior pe parcursul a ultimilor 2 ani. De altfel, blocul

locativ are 12 etaje, iar deasupra coreclamanților se află încă opt etaje. Prin urmare,

demolarea peretelui de către copîrîți care a provocat și provoacă în continuare

fisurarea peretelui coreclamanților, pune în pericol viața și sănătatea lor în cazul

unor situații excepționale cît și determină avarierea continuă a apartamentului lor.

Deși, coreclamanții s-au adresat către copîrîți cu propunerea de a repara

benevol paguba pricinuită cît și restabilirea peretelui demolat, ultimii au refuzat

categoric, iar acest fapt a determinat coreclamanții să se adreseze în judecată cu

prezenta cerere.

Așadar, în vederea stabilirii cauzei și mărimii prejudiciului material cauzat

apartamentul coreclamanților ca urmare a fisurării peretelui a fost solicitat

efectuarea constatării tehnico-științifice de către Expertul judiciar în construcții

Achimov Anatolii, certificat de calificare nr. 0000063 eliberat de CNEJ inclus în

registrul de stat al experților judiciari particulari atestați sub nr. 33.

Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 313 din 09.12.2014 a confirmat

faptul că defectele depistate în interiorul bunului imobil ap. 175 amplasat în blocul

locativ situat în mun. Chișinău, str. Bogdan Voievod, 7 au parvenit în urma

resistematizării neautorizate a bunului imobili apartamentul nr. 171 amplasat cu un

nivel mai jos din același bloc locativ, iar costul lucrărilor necesare de reparație a

apartamentului coreclamanților constituie 28 676 lei.

Astfel, în rezultatul demolării neautorizate a peretelui despărțitor care separa

încăperea bucătăriei nr. 22 de cea locativă nr. 21, din apartamentul nr.171 din str.

Bogdan Voievod. 7, mun. Chișinău s-a cauzat un prejudiciu material

coreclamanților, care este demonstrat prin defecte vizibile din apartamentul nr.175

cum ar fi: Pe peretele despărțitor ce separă bucătăria nr. 22 și locativa nr. 21 s-au

depistat fisuri pe o lungime ce variază de la 0,40m la l,60m; Fisurile depistate au

lățimea ce variază de la 0,2mm la 0,4mm.

Prin prisma art. 11 lit. b) Cod civil, apărarea dreptului civil se face prin

restabilirea situației anterioare încălcării dreptului și suprimarea acțiunilor prin care

se încalcă dreptul sau se creează pericolul încălcării lui, copîrîții urmează să

restabilească peretele despărțitor demolat neautorizat care separă încăperea

bucătăriei nr. 22 de cea locativă nr. 21, din apartamentul nr.171 din str. Bogdan

Voievod, 7, mun. Chișinău.

De altfel, în temeiul art. 1422, 1423 Cod civil instanța de judecată urmează

să oblige copîrîții să compenseze prejudiciul moral, luînd în considerare caracterul

și gravitatea suferințelor psihice suportate de coreclamanți, exprimate prin

sentiment profund de nedreptate, de frustrare motivate de imposibilitatea de a

dispune și folosi în siguranță proprietatea sa privată, astfel consideră că suma de 15

2

000 lei va reprezenta o satisfacție echitabilă pentru coreclamanți pentru suferințele

pe care au fost nevoit să le suporte ca consecință a acțiunilor ilegale ale copîrîților.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău din 16 februarie 2016 a fost

respinsă cererea de chemare în judecată.

La data de 11 martie 2016, cu respectarea termenului prevăzut la art. 362 CPC,

Nicolai Corduneanu și Natalia Corduneanu au declarat apel împotriva hotărîrii

instanței de fond, solicitînd casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărîri de

admitere a cererii de chemare în judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2016 s-a admis apelul

declarat de Nicolai Corduneanu și Natalia Corduneanu.

S-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău din 16 februarie 2016 și

s-a emis o nouă hotărîre de admitere parțială a acțiunii.

S-a încasat de la Ruslan Danilov și Larisa Danilov, în mod solidar, în

beneficiul lui Nicolai Corduneanu și Natalia Corduneanu prejudiciul material

cauzat în sumă de 28676, 44 lei și cheltuielile de judecată în sumă totală de 6680

lei.

În rest acțiunea s-a respins.

La adoptarea soluției instanța de apel a invocat că potrivit Regulamentului de

recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente, aprobat prin Hotărîrea Guvernului

nr. 285 din 23.05.1996, recepția constituie o componentă a sistemului calității în

construcții și este actul prin care comisia de recepție declară că acceptă și preia

lucrarea definitivată de construcție și instalațiile aferente acesteia, cu sau fără

rezerve, și că aceasta poate fi dată în folosință. Prin actul de recepție se certifică

faptul că executantul și-a îndeplinit obligațiile în conformitate cu prevederile

contractului și ale documentației de execuție, asumîndu-și, totodată, pentru

lucrările executate răspunderea prevăzută de lege.

Potrivit art. 40/4 din Legea cadastrului bunurilor imobile, alin.(1) pentru

înregistrarea bunului imobil construit și a dreptului de proprietate asupra lui se

prezintă documentul ce confirmă dreptul de proprietate sau dreptul de folosință

(superficie, arendă) asupra terenului beneficiarului (investitorului) construcției și

documentele ce confirmă recepția lucrărilor construcție.

Așadar, instanța de apel a notat că înregistrarea cadastrală a blocului locativ

din str. Bogdan Voievod, 7, mun.Chișinău, a avut loc în baza documentelor care

confirmă recepția lucrărilor de construcție, implicit este evident că recepționarea

blocului locativ și darea în exploatare a acestuia impun concluzia că executantul și-

a îndeplinit obligațiile în conformitate cu prevederile contractului și ale

documentației de execuție, asumîndu-și, totodată, pentru lucrările executate

răspunderea prevăzută de lege.

Astfel, lipsește necesitatea studierii lucrărilor la construcția blocului locativ

și consultării Cartea tehnică a imobilului, or, prin darea în exploatare a blocului și

înregistrarea acestuia se confirmă corespunderea executării obligațiilor conform

documentației de execuție.

De asemenea, instanța de apel a apreciat critic argumentele instanței de fond

în defavoarea metodologiei de efectuare a constatărilor, or, studiile au fost

efectuate la fața locului la data de 28.11.2014, cu fotografierea și măsurările, cu

ruleta cu buton cu înfășurare automată de tip GW-366 de 3m la distanțe mici și

scula electrică portabilă de tip „Leica” DISTOTM D2 (telemetru, DLE 50). Fiind

3

utilizate surse de informații, documente legislative, nomative în construcții care

reglementează cerințele de rezistență și stabilitate a clădirilor și edificiilor.

Prin urmare, alegațiile pîrîților Ruslan Danilov și Larisa Danilov referitor la

faptul că nu ar fi fost stabilit aportul acestora la apariția prejudiciului, nu pot fi

reținute de către instanța de apel, în condițiile în care s-a stabilit cert că blocul

locativ a fost construit conform documentației de proiect - lipsind condiții de a

considera că acestea sunt neconforme, or, blocul a fost dat în exploatare și

înregistrat la organul cadastral; s-a stabilit cu certitudine că Ruslan Danilov și

Larisa Danilov au efectuat lucrări neautorizate și au demolat peretele despărțitor;

precum și s-a stabilit că urmare a acțiunilor ilicite ale acestora reclamanții au

suferit un prejudiciu material, caracterizate prin apariția fisurilor.

Potrivit art. 12 din Legea condominiului în fondul locativ, (1) Proprietarul

din condominiu este obligat să mențină în stare bună și să repare la timp locuințele

(încăperile) ce îi aparțin pe propria sa cheltuială. Proprietarului în condominiu i se

interzice să deterioreze sau să pună în pericol bunurile comune, precum și bunurile

oricărui alt proprietar. (3) În cazul în care proprietarul sau persoanele care locuiesc

împreună cu el au pricinuit pagube bunurilor altor proprietari sau bunurilor comune

în condominiu, ei sînt obligați să compenseze pagubele în conformitate cu

legislația.

Potrivit art. 1398 CC al RM, (1) Cel care acționează față de altul în mod

ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile

prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

Așadar, supra a fost stabilit faptul că urmare a acțiunilor ilicite ale

pîrîților/intimați, reclamanții/apelanți Nicolai și Natalia Corduneanu au suferit un

prejudiciu, astfel fiind stabilită legătura de cauzalitate și temeiurile răspunderii,

instanța de apel a considerat că Ruslan Danilov și Larisa Danilov urmează să

repare prejudiciul cauzat.

Prin urmare, instanța de apel a reiterat faptul asupra conformității Raportului

de constatare tehnico-științifică nr. 313 din 09.12.2014, întocmit de Anatol

Achimov, precum și lipsa condițiilor de a pune la îndoială corectitudinea întocmirii

acestuia, fapt ce duce la concluzia că devizul întocmit întru stabilirea costului

lucrărilor de reparație ce urmează a fi efectuate în ap. nr. 175, care aparține

reclamanților, care sunt generate de acțiunile ilicite ale pîrîților, constituie suma de

28 676,44 lei, iar prin raportarea la prevederile sus-enunțate, precum și prin prisma

art. 14 CC al RM, reclamanții sunt îndreptățiți la reparația integrală a prejudiciului

suferit.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că cererea reclamanților Nicolai

Corduneanu și Natalia Corduneanu privind încasarea prejudiciului suportat,

urmează a fi admisă, cu încasarea de la Ruslan Danilov și Larisa Danilov a sumei

de 28676, 44 lei.

Cît privește pretenția referitoare la încasarea prejudiciului moral, instanța de

apel a considerat că lipsesc temeiuri de încasare a acesteia, or, argumentele

privitoare la suportarea prejudiciului moral nu și-au găsit confirmarea.

La 28 septembrie 2016 avocatul Andrei Tarîța în interesele recurenților

Danilov Ruslan și Danilov Larisa a depus recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea

cauzei la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată.

În motivarea recursului se invocă că decizia instanței de apel este

4

neîntemeiată și urmează a fi casată, deoarece instanța de apel a admis o încălcare

esențială a normelor de drept procedural, circumstanță care reprezintă temei de

recurs prevăzută de art. 432 alin. (3) lit. b) CPC.

Se mai invocă în recurs că în ședința din 14 iunie 2016, care s-a desfășurat în

absența reprezentantului recurenților, instanța de apel a dispus efectuarea unei

expertize judiciare în construcție, însă despre încheierea emisă, despre faptul că

ulterior s-a stabilit imposibilitatea executării expertizei judiciare și despre numirea

ședinței de judecată pentru data de 13 septembrie 2016 nici recurenții și nici

reprezentantul acestora n-a fost înștiințat sub nici o formă.

În același context, prin Recomandarea nr. 54 a Plenului CSJ se explică că,

persoana se va considera legal citată numai în cazul în care există confirmarea

transmiterii și primirii citației sau înștiințării.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către avocatul Andrei Tarîța

în interesele recurenților Danilov Ruslan și Danilov Larisa, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ constată că, argumentele recurentului se limitează la situația de

apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a cauzei,

iar argumentele invocate în recursul declarat de către avocatul Andrei Tarîța în

interesele recurenților Danilov Ruslan și Danilov Larisa, în esența lor, sînt similare

argumentelor invocate atît în prima instanță cît și în instanța de apel și sînt expuse

asupra circumstanțelor de fapt și nu de drept.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate și urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului

5

invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra

căror instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.

Instanța de recurs menționează că nu poate fi reținut argumentul avocatului

Andrei Tarîța în interesele recurenților Danilov Ruslan și Danilov Larisa precum

că nici recurenții și nici reprezentantul acestora n-a fost înștiințat sub nici o formă

despre data examinării cauzei stabilită pentru 13 septembrie 2016, deoarece

potrivit demersurilor anexate la materialele dosarului din 14 iunie 2016, avocatul

Andrei Tarîța a solicitat examinarea demersurilor în absența sa.(f.d.147-148).

Mai mult ca atît, conform art.102 CPC alin. (41) participanții la proces

înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor

de procedură la o dată ulterioară.

Totodată, în conformitate cu art. 56 alin. (3) Codul de procedură civilă,

participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile

lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor

procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

De altfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a menționa și faptul că avocatul Andrei

Tarîța în interesele recurenților Danilov Ruslan și Danilov Larisa, cunoscînd

despre inițierea acțiunii în instanța de judecată și despre depunerea cererii de apel,

nu a luat măsurile necesare, după cum sugerează jurisprudența CEDO, de a proteja

drepturile sale de acces la instanță (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11

septembrie 2007).

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către avocatul Andrei Tarîța în interesele

recurenților Danilov Ruslan și Danilov Larisa, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de către avocatul Andrei Tarîța în interesele recurenților

Danilov Ruslan și Danilov Larisa, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

6