3ra-1398/16 — Constatarea încălcării dreptului de acces la informație

3ra-1398/16 — Constatarea încălcării dreptului de acces la informație (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Prima instanță: judecătoria Buiucani mun.Chișinău Dosarul nr.3ra-1398/16

judecător: V.Budeci

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

judecători: N.Traciuc, M.Anton, Iu.Cotruță

D E C I Z I E

09 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Iurie Bejenaru,

Ion Druță și Nicolae Craiu

examinînd recursul declarat Rusnak Andrei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 martie 2016 și a hotărîrii

judecătoriei Buiucani mun.Chișinău din 29 octombrie 2015,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Rusnak Andrei

către Inspectoratul de Poliție Buiucani și funcționarul public Alexandr Spoialo cu

privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea

prejudiciului moral,

c o n s t a t ă :

La data de 23 septembrie 2015, reclamantul Rusnak Andrei, a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Inspectoratului de Poliție Buiucani și funcționarul

public Alexandr Spoialo cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la

informație și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 18 august 2015 a

depus petiția nr.13228 în adresa Inspectoratului de Poliție Buiucani în legătură cu

faptul neexpedierii în adresa sa a răspunsului la о petiție anterioară de către Direcția

Administrare Fiscală sec.Buiucani.

Prin petiția menționată a solicitat verificarea legalității persoanei publice prin

prisma art.71, alin.(l) Cod contravențional, stabilirea vinovăției și gradul de

vinovăție al acesteia; întocmirea unui proces-verbal cu privire la contravenție, iar

copia acestuia să-i fie pusă la dispoziție; să fie recunoscut în calitate de parte

vătămată ca urmare a acțiunilor ilegale ale persoanei cu funcție de răspundere; să

fie sesizată conducerea Direcției Administrare Fiscală Buiucani; la finalizarea

examinării cauzei să-i fie asigurat accesul personal la materialele examinării

petiției, cu oferirea posibilității de a face copiile necesare; în răspuns să se expună

pe fiecare punct, iar refuzul să fie motivat.

1

Susține reclamantul că, cu răspunsul Inspectoratului de Poliție Buiucani,

întocmit de Alexandr Spoialo, funcționar public al Inspectoratului de Poliție

Buiucani, care 1-a recepționat contra semnătură la 02 septembrie 2015 nu este de

acord, deoarece nu toate cerințele formulate în petiție au fost examinate, în special

punctele 5 și 6.

Precizează că prejudiciul moral, este determinat prin neoferirea nemotivată a

informațiilor oficiale cerute de cetățean (lezarea drepturilor petiționarului), de

faptul că a fost nevoit să se adreseze în instanța de judecată pentru protecția

drepturilor sale. La fel a fost nevoit să studieze legislația, pentru ași apăra

drepturile, în fața acțiunilor ilegale, abuzive ale autorității publice. Totodată, a fost

nevoit să cheltuie timpul personal pentru a se deplasa la instanța de judecată.

Întru motivarea prejudiciului moral mai menționează reclamantul că acțiunile

ilegale ale autorității publice le interpretează ca о lezare a onoarei și demnității.

Lezarea drepturilor cetățenești, examinarea necorespunzătoare a petiției, constituie

о desconsiderare a personalității sale. Consideră, că a fost tratat cu о indiferență

vădită. Simțul nedreptății cauzat de desconsiderarea normelor de drept, i-a provocat

suferințe morale. Îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiunilor de serviciu din

partea funcționarilor publici a cauzat încălcarea normelor de drept, fapt care i-a

lezat onoarea și demnitatea și care constituie un argument în plus pentru a cere

repararea prejudiciului moral.

Solicită reclamantul admiterea acțiunii, restabilirea dreptului de acces la

informație lezat în pct.5 prin răspunsul la petiția nr.13228 și obligarea pîrîtului de a-

i acorda accesul personal la materialele examinării acestei adresări cu posibilitate de

a face copii, iar constatînd săvîrșirea acțiunilor nelegitime de către reprezentantul

autorității publice, instanta de judecată să se pronunțe și asupra legalității

operațiunilor administrative care au stat la baza acțiunilor (inacțiunilor) ignorării

cerințelor indicate în petiția nr.13228, precum și să fie emisă о încheiere, prin care

aceste fapte se aduc la cunoștință conducerii Inspectoratului General de Poliție.

Totodată, solicită încasarea prejudiciului moral în sumă de 1500 lei și obligarea

funcționarului public Alexandr Spoialo de a achita, în mod solidar cu pîrîtul

Inspectoratul de Poliție Buiucani prejudiciul cauzat.

Prin hotărîrea judecătoriei Buiucani mun.Chișinău din 29 octombrie 2015,

acțiunea a fost respinsă integral ca fiind neîntemeiată.

Prima instanță și-a motivat soluția prin faptul că adresînd solicitarea sa

Inspectoratului de Poliție Buiucani, petiționarul Rusnak Andrei a recepționat în

termen răspunsul din partea instituției respective, afirmînd în ședința de judecată

acest fapt. Totodată, reclamantul a invocat faptul că nu are obiecții cu privire la

termenul de prezentare a răspunsului, ci la faptul că nu s-a dat răspuns la toate

punctele din cerere.

Totodată instanța a menționat că solicitarea reclamantului privind obligarea

pîrîtului de a-i acorda accesul personal la materialele examinării adresării sale cu

posibilitatea de a face copii, este contrară prevederilor actelor legislative, care

reglementează accesul la informație și accesul la datele cu caracter personal. Însă,

avînd în vedere faptul că materialele acumulate ca urmare a examinării petiției din

18 august 2015, prin care petiționarul reclamă faptul că Direcția Administrare

2

Fiscală Buiucani nu i-a dat răspuns la petiția depusă anterior de ultimul în adresa

Direcției Administrare Fiscală la 09 iunie 2015, menționînd încălcările prevederilor

art.71 Cod contravențional, conțin date cu caracter personal. Prin urmare, aceste

date nu aveau cum să poată fi remise reclamantului, prin prisma prevederilor legale,

or, în ședința de judecată pîrîtul a menționat, iar reclamantul a susținut, faptul că

ultimul a fost informat la 02 septembrie 2015 despre faptul că materialele acumulate

au fost remise în arhiva Inspectoratului de Poliție Buiucani și că acesta poate să

facă cunoștință cu ele. Reclamantul însă nu s-a adresat pentru a lua cunoștință și

copii de pe materialul acumulat. Prin urmare, acțiunile pîrîților se încadrează în

limitele reglementărilor existente în domeniul reglementării dreptului de acces la

informație și acces la datele cu caracter personal.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 martie 2016, a fost admis apelul

declarat de Rusnak Andrei, casată hotărîrea judecătoriei Buiucani mun.Chișinău din

29 octombrie 2015, fiind emisă o nouă decizie sub formă de încheiere prin care

procesul civil la cererea de chemare în judecată depusă de Rusnak Andrei către

Inspectoratul de Poliție Buiucani și funcționarul public Spoialo Alexandr privind

constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului a

fost încetat. Totodată, reclamantului Rusnak Andrei i s-a explicat faptul că nu se

admite о nouă adresare în judecată în procedura civilă a aceleiași părți cu privire la

același obiect și pe aceleași temeiuri.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 18 iulie 2016, Rusnak Andrei a

declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărîrii instanței de fond cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii

integral, în sensul invocat.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe

parcursul examinări cauzei, recurentul a indicat că instanțele inferioare nu au

constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea

pricinii, au aplicat eronat normele de drept.

Menționează că, instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel. Ultima nu s-a expus pe marginea tuturor capetelor de

cerere invocate, nu s-a soluționat fondul cauzei, iar decizia urmează a fi casată.

Deasemenea consideră că, decizia instanței de apel de a înceta procesul civil la

cererea de chemare în judecată privind constatarea încălcării dreptului de acces la

informație este în contradicție cu constatările legale expuse în partea motivată.

Susține că, instanța de apel recunoaște ca actul administrativ desemnează

orice măsuri individuale sau decizii luate în cadrul exercitării autorității publice,

susceptibile de a afecta direct drepturile, libertățile sau interesele persoanelor fizice.

Însă instanța nu a observat și nu a constatat că în speță răspunsul Inspectoratului de

Poliție Buiucani reprezintă actul administrativ cu toate elementele constitutive.

A mai invocat recurentul că, instanța de apel a reținut faptul precum că prin

petiție s-a solicitat atragerea la răspundere contravențională, or, instanța civilă nu

dispune de atribuții privind obligarea organelor de poliție să atragă la răspundere

contravențională. Într-adevăr prin petiție recurentul a solicitat atragerea la

răspundere contravențională, însă a fost sesizată poliția și nu instanța de judecată.

3

Consideră că aprecierea parțială, arbitrară, concluziile intenționat eronate și

decizia ilicită au fost îndreptate spre protejarea autorității publice finanțată din banii

contribuabililor în litigiu cu un cetațean ordinar, fapt ce încalcă principiul egalității

tuturor persoanelor, independent de oricare circumstanțe. În rezultat, erorile comise

au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, dreptul la un

proces chitabil, art. 6 CEDO.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Colegiul reține că la materialele cauzei este anexată scrisoarea de însoțire

privind expedierea în adresa părților a copiei deciziei integrale a instanței de apel

(f.d.72). Totodată, la materialele cauzei este anexat copia plicului de expediere pe

care este aplicată ștampila instituției și data expedierii, 11 aprilie 2016 (f.d.76).

Însă, la materialele cauzei nu se regăsesc careva probe ce ar confirma data

recepționării de către părți a copiei deciziei. Avînd în vedere circumstanțele date,

recursul se consideră declarat în termen.

La data de 15 august 2016, în adresa intimatului Inspectoratul de Poliție

Buiucani a fost expediată spre cunoștință copia recursului declarat de Rusnak

Andrei, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței la recurs (f.d.79).

La data de 07 septembrie 2016, Inspectoratul de Poliție Buiucani, prin

intermediul locotenentului major de poliție Spoialo Alexandr, a depus referință la

cererea de recurs înaintată de Rusnak Andrei, solicitînd respingerea acestuia ca

neîntemeiat.

În motivarea referinței, intimatul a invocat că, la 09 iunie 2015, Rusnac

Andrei s-a adresat cu petiție la Direcția Administrare Fiscală sector Buiucani prin

care a solicitat atragerea la răspundere a agenților economici care desfășoară

comerțul stradal ilicit cu informarea despre identitatea acestora. În acest sens,

Direcția Administrare Fiscală sector Buiucani, la 15 iunie 2015, i-a eliberat un

răspuns lui Rusnak Andrei prin care 1-a informat că potrivit art.7 alin.1) al Legii

privind accesul la informație, precum și art.131 alin.5) Cod fiscal, nu-i poate elibera

datele solicitate în petiție. Astfel, în acțiunile Direcției Administrare Fiscală sector

Buiucani, nu au fost constatate elemente constitutive ale contravenției prevăzute de

art.71 Cod contravențional, iar despre acest fapt, prin scrisoarea remisă în adresa

petiționarului la 02 septembrie 2015, sub nr.19828, ultimul a fost informat.

Totodată Rusnak Andrei, prin petiția depusă la Inspectoratul de Poliție

Buiucani, a mai solicitat sa-i fie acordată posibilitatea de a face cunoștință și de a

face copii din materialele acumulate pe cazul dat. Prin urmare, la finele examinării

petiției, Rusnak Andrei a fost citat legal pentru a face cunoștință și copii din

materialele acumulate, însă ultimul nu s-a prezentat.

Consideră intimatul că, în asemenea circumstanțe, lui Rusnak Andrei nu i-a

fost îngrădit accesul la informație și nu i-au fost aduse careva prejudicii morale sau

materiale.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

4

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

Prin încheierea Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie 2016 recursul declarat de Rusnak

Andrei a fost considerat admisibil fără a prejudicia fondul cauzei.

În conformitate cu art.441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecînd

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră necesar a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și a restitui

pricina spre rejudecare în instanța de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel

și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

După cum s-a stabilit, la data de 18 septembrie 2015, Rusnak Andrei s-a

adresat cu o petiție la Inspectoratul de Poliție Buiucani, înregistrată sub nr.13228, în

care petiționarul a reclamat faptul că Direcția Administrare Fiscală sector Buiucani

nu i-a dat răspuns la petiția depusă de el la 09 iunie 2015, menționînd încălcările

prevedrilor art.71 Cod contravențional (f.d.19-20).

Prin petiția respectivă, dînsul a solicitat verificarea faptelor și legalității

acțiunilor persoanei cu funcții de răspundere prin prisma art.71 alin.l) Cod

contravențional cu stabilirea vinovatului și gradul de vinovăție, întocmirea

raportului cu privire la contravenție cu remiterea unei copii în adresa sa,

recunoașterea reclamantului în calitate de victimă în urma acțiunilor persoanei cu

funcții de răspundere. Totodată, a solicitat comunicarea/prezentarea/sesizarea

conducerii Direcției Administrare Fiscală privind cauzele și condițiile care au

favorizat contravenția în соnformitate cu Codul contravențional, iar după finalizarea

examinării cauzei să i se acorde personal accesul la materialele dosarului pentru a

putea face copiile necesare. La fel a solicitat ca în răspunsul care v-a fi expediat în

adresa sa, să fie examinat fiecare punct din petiție, iar în caz de refuz acesta să fie

motivat.

Conform conținutului răspunsului Inspectoratul de Poliție Buiucani cu

nr.19828 din 02 septembrie 2015, întocmit de funcționarul Alexandr Spoialo, i s-a

comunicat reclamantului că în rezultatul controlului efectuat s-a stabilit că Direcția

Administrare Fiscală sector Buiucani, la 09 iunie 2015 a primit spre examinare

petiția acestuia, care a fost înregistrată sub nr.602. În rezultat, Direcția Administrare

Fiscală Buiucani, i-a oferit răspuns la petiția menționată, înregistrată cu nr.01-15/1-

2589 din 15 iunie 2015, prin care 1-a informat despre faptul că conform Legii

5

privind accesul la informație art.7 alin.1) și art.131 alin.(5) Cod Fiscal, nu-i poate

elibera datele solicitate în petiție. Totodată, în acțiunile Direcției Administrare

Fiscală Buiucani nu au fost constatate elementele constitutive ale contravenției

prevăzute de art.71 Cod contravențional, fapt despre care Rusnak Andrei a fost

informat prin scrisoarea remisă în adresa ultimului la data de 02 septembrie 2015

sub nr.19828 (f.d.8).

Nefiind de acord cu răspunsul Inspectoratului de Poliție Buiucani din 02

septembrie 2015, întocmit de funcționarul public Alexandr Spoialo și semnat de

șeful Inspectoratului de Poliție Buiucani, Pavel Voicu, petiționarul Rusnak Andrei,

la 23 septembrie 2015 a depus cerere de chemare în judecată în contencios

administrativ împotriva Inspectoratului de Poliție Buiucani și funcționarul public

Alexandr Spoialo сu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație

și repararea prejudiciului moral (f.d.3-5).

Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău la emiterea hotărârii din 29 octombrie

2015 de respingere a acțiunii, a concluzionat că, adresînd solicitarea sa

Inspectoratului de Politie Buiucani, petiționarul Rusnak Andrei a recepționat în

termen răspunsul din partea instituției respective, afirmînd în ședința de judecată

acest fapt. Totodată, instanța a menționat că solicitarea reclamantului privind

obligarea pîrîtului de a-i acorda accesul personal la materialele examinării adresării

sale cu posibilitatea de a face copii, este contrară prevederilor actelor legislative,

care reglementează accesul la informație și accesul la datele cu caracter personal.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 03 martie 2016, a admis apelul

declarat de Rusnak Andrei, a casat hotărîrea judecătoriei Buiucani mun.Chișinău

din 29 octombrie 2015, fiind emisă o nouă decizie sub formă de încheiere prin care

procesul civil la cererea de chemare în judecată depusă de Rusnak Andrei către

Inspectoratul de Poliție Buiucani și funcționarul public Spoialo Alexandr privind

constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului a

fost încetat.

Pentru încetarea procesului instanța de apel a reținut că pretențiile apelantului

nu urmează a fi judecate în procedură civilă, deoarece răspunsul din 02 septembrie

2015, emis de Inspectoratul General de Poliție, nu reprezintă un act administrativ

emis în baza petiției reclamantului, respectiv lipsește obiectul de studiu în cadrul

procedurii de contencios administrativ și că competența în soluționarea plângerii

împotriva răspunsului enunțat îi revine, potrivit prevederilor legale judecătorului de

instrucție.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că, sunt întemeiate argumentele recurentului cu

privire la aceia că concluziile instanței de apel expuse în decizie decurg din

aplicarea eronată a normelor de drept material.

În conformitate cu art. 265 alin. (1) lit. a) CPC, instanța judecătorească

dispune încetarea procesului în cazul în care pricina nu urmează a fi judecată în

procedură civilă.

După cum rezultă din actele pricinii Rusnak Andrei prin cererea de chemare

în judecată a înaintat pretenția enunțată motivînd că pîrîtul nejustificat nu i-a

răspuns la toate întrebările elucidate în petiția sa din 18 august 2015, răspunsul

6

primit este unul superficial, care nu conține informația solicitată, prin ce i se încalcă

drepturile prevăzute de Legea cu privire la petiționare nr. 190-XIII din 19 iulie 1994

și Legea cu privire la accesul la informație nr 982 din 11 mai 2000.

Instanța de apel judecînd pricina a admis apelul declarat de către Rusnak

Andrei, a casat hotărîrea primei instanțe și a emis o încheiere de încetare a

procesului în cauza dată, considerînd că pricina nu urmează a fi examinată în

procedura contenciosului administrativ, fără a analiza și a constata temeinicia

pretențiilor înaintate de către recurentul-reclamant în acțiune.

Reieșind din sensul art. art. 2 și 5 din Legea contenciosului administrativ,

orice persoană fizică sau juridică, care se consideră lezată într-un drept al său,

recunoscut de lege, are dreptul să înainteze acțiune în instanța de contencios

administrativ competentă.

La caz, reclamantul-recurent Rusnak Andrei consideră că prin acțiunile

Inspectoratului General de Poliție i s-a adus atingere drepturilor sale recunoscute de

Legea cu privire la accesul la informație și de Legea cu privire la petiționare, prin

aceia că autoritatea publică - pîrîtul Inspectoratul General de Poliție refuză de a-i da

un răspuns argumentat cu trimiteri la legislația în vigoare, cît și de a-i da răspuns la

toate întrebările adresate în petiție.

Conform art. 3 alin. (1) și (2) din Legea contenciosului administrativ, obiect

al acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu

caracter normativ și individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al

unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de: a) autoritățile publice și autoritățile

asimilate acestora în sensul prezentei legi; b) subdiviziunile autorităților publice;

c) funcționarii din structurile specificate la lit.a) și b).

Obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

Conform art.4 alin.(3) al Legii cu privire la petiționare, petiționarul, care nu

este satisfăcut de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit un răspuns în

termenul stabilit de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios

administrativ competentă.

Conform art. 16 al Legii cu privire la petiționare, petiționarii, care consideră

că drepturile lor sînt lezate și nu sînt de acord cu deciziile organului sau persoanei

oficiale care au examinat petiția, au dreptul de a se adresa în instanța de contencios

administrativ în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, dacă, conform

legii, se adresează direct în instanță, sau de la data primirii răspunsului la cererea

prealabilă, sau, în caz dacă în intervalul menționat nu au primit răspuns -din ziua

când trebuiau să-1 primească. Petiționarul depune în instanța de contencios

administrativ, concomitent cu cererea, și răspunsul organului sau persoanei oficiale,

care i-au refuzat restabilirea dreptului. În cazul când petiționarul nu a primit nici un

răspuns în termenele stabilite, el va menționa acest fapt în cererea depusă, iar

instanța de contencios administrativ va cere răspunsul respectiv. Instanța de

contencios administrativ examinează cererea conform prevederilor Legii

contenciosului administrativ.

Prin urmare, la caz, obiectul acțiunii, în sensul art. 3 al Legii contenciosului

administrativ, este și nesoluționarea în termen legal a cererilor referitoare la un

7

drept recunoscut de lege, inclusiv și a petiționarului Rusnak Andrei care nu este

satisfăcut de răspunsul primit.

Astfel, reieșind din cele supra relatate și a normelor de drept enunțate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că, instanța de apel la adoptarea deciziei din 03 martie 2016,

contrar prevederilor art. 265 alin. (1) lit. a) CPC a dispus încetarea procesului, în

cazul în care acțiunea este întemeiată pe Legea contenciosului administrativ, Legea

cu privire la accesul la informație și Legea cu privire la petiționare.

Astfel, din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că la emiterea

deciziei instanța de apel a încălcat normele de drept procedural și aceste erori nu pot

fi corectate de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a restitui pricina spre

rejudecare în instanța de apel.

In conformitate cu art. 445 al. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d eci de:

Se admite recursul declarat de către Rusnak Andrei.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 03 martie 2016, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Rusnak Andrei către

Inspectoratul de Poliție Buiucani și funcționarul public Alexandr Spoialo cu privire

la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului

moral, cu trimiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Ion Druță

Nicolae Craiu

8