3ra-1398/16 — Constatarea încălcării dreptului de acces la informație
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Constatarea încălcării dreptului de acces la informaţie
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
3ra-1398/16 — Constatarea încălcării dreptului de acces la informație (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță: judecătoria Buiucani mun.Chișinău Dosarul nr.3ra-1398/16 judecător: V.Budeci Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău judecători: N.Traciuc, M.Anton, Iu.Cotruță D E C I Z I E 09 noiembrie 2016 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Iurie Bejenaru, Ion Druță și Nicolae Craiu examinînd recursul declarat Rusnak Andrei, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 martie 2016 și a hotărîrii judecătoriei Buiucani mun.Chișinău din 29 octombrie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Rusnak Andrei către Inspectoratul de Poliție Buiucani și funcționarul public Alexandr Spoialo cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului moral, c o n s t a t ă : La data de 23 septembrie 2015, reclamantul Rusnak Andrei, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului de Poliție Buiucani și funcționarul public Alexandr Spoialo cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 18 august 2015 a depus petiția nr.13228 în adresa Inspectoratului de Poliție Buiucani în legătură cu faptul neexpedierii în adresa sa a răspunsului la о petiție anterioară de către Direcția Administrare Fiscală sec.Buiucani.
Prin petiția menționată a solicitat verificarea legalității persoanei publice prin prisma art.71, alin.(l) Cod contravențional, stabilirea vinovăției și gradul de vinovăție al acesteia; întocmirea unui proces-verbal cu privire la contravenție, iar copia acestuia să-i fie pusă la dispoziție; să fie recunoscut în calitate de parte vătămată ca urmare a acțiunilor ilegale ale persoanei cu funcție de răspundere; să fie sesizată conducerea Direcției Administrare Fiscală Buiucani; la finalizarea examinării cauzei să-i fie asigurat accesul personal la materialele examinării petiției, cu oferirea posibilității de a face copiile necesare; în răspuns să se expună pe fiecare punct, iar refuzul să fie motivat.
1 Susține reclamantul că, cu răspunsul Inspectoratului de Poliție Buiucani, întocmit de Alexandr Spoialo, funcționar public al Inspectoratului de Poliție Buiucani, care 1-a recepționat contra semnătură la 02 septembrie 2015 nu este de acord, deoarece nu toate cerințele formulate în petiție au fost examinate, în special punctele 5 și 6. Precizează că prejudiciul moral, este determinat prin neoferirea nemotivată a informațiilor oficiale cerute de cetățean (lezarea drepturilor petiționarului), de faptul că a fost nevoit să se adreseze în instanța de judecată pentru protecția drepturilor sale. La fel a fost nevoit să studieze legislația, pentru ași apăra drepturile, în fața acțiunilor ilegale, abuzive ale autorității publice.
Totodată, a fost nevoit să cheltuie timpul personal pentru a se deplasa la instanța de judecată. Întru motivarea prejudiciului moral mai menționează reclamantul că acțiunile ilegale ale autorității publice le interpretează ca о lezare a onoarei și demnității. Lezarea drepturilor cetățenești, examinarea necorespunzătoare a petiției, constituie о desconsiderare a personalității sale. Consideră, că a fost tratat cu о indiferență vădită. Simțul nedreptății cauzat de desconsiderarea normelor de drept, i-a provocat suferințe morale. Îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiunilor de serviciu din partea funcționarilor publici a cauzat încălcarea normelor de drept, fapt care i-a lezat onoarea și demnitatea și care constituie un argument în plus pentru a cere repararea prejudiciului moral.
Solicită reclamantul admiterea acțiunii, restabilirea dreptului de acces la informație lezat în pct.5 prin răspunsul la petiția nr.13228 și obligarea pîrîtului de a- i acorda accesul personal la materialele examinării acestei adresări cu posibilitate de a face copii, iar constatînd săvîrșirea acțiunilor nelegitime de către reprezentantul autorității publice, instanta de judecată să se pronunțe și asupra legalității operațiunilor administrative care au stat la baza acțiunilor (inacțiunilor) ignorării cerințelor indicate în petiția nr.13228, precum și să fie emisă о încheiere, prin care aceste fapte se aduc la cunoștință conducerii Inspectoratului General de Poliție. Totodată, solicită încasarea prejudiciului moral în sumă de 1500 lei și obligarea funcționarului public Alexandr Spoialo de a achita, în mod solidar cu pîrîtul Inspectoratul de Poliție Buiucani prejudiciul cauzat.
Prin hotărîrea judecătoriei Buiucani mun.Chișinău din 29 octombrie 2015, acțiunea a fost respinsă integral ca fiind neîntemeiată. Prima instanță și-a motivat soluția prin faptul că adresînd solicitarea sa Inspectoratului de Poliție Buiucani, petiționarul Rusnak Andrei a recepționat în termen răspunsul din partea instituției respective, afirmînd în ședința de judecată acest fapt. Totodată, reclamantul a invocat faptul că nu are obiecții cu privire la termenul de prezentare a răspunsului, ci la faptul că nu s-a dat răspuns la toate punctele din cerere. Totodată instanța a menționat că solicitarea reclamantului privind obligarea pîrîtului de a-i acorda accesul personal la materialele examinării adresării sale cu posibilitatea de a face copii, este contrară prevederilor actelor legislative, care reglementează accesul la informație și accesul la datele cu caracter personal.
Însă, avînd în vedere faptul că materialele acumulate ca urmare a examinării petiției din 18 august 2015, prin care petiționarul reclamă faptul că Direcția Administrare 2 Fiscală Buiucani nu i-a dat răspuns la petiția depusă anterior de ultimul în adresa Direcției Administrare Fiscală la 09 iunie 2015, menționînd încălcările prevederilor art.71 Cod contravențional, conțin date cu caracter personal. Prin urmare, aceste date nu aveau cum să poată fi remise reclamantului, prin prisma prevederilor legale, or, în ședința de judecată pîrîtul a menționat, iar reclamantul a susținut, faptul că ultimul a fost informat la 02 septembrie 2015 despre faptul că materialele acumulate au fost remise în arhiva Inspectoratului de Poliție Buiucani și că acesta poate să facă cunoștință cu ele.
Reclamantul însă nu s-a adresat pentru a lua cunoștință și copii de pe materialul acumulat. Prin urmare, acțiunile pîrîților se încadrează în limitele reglementărilor existente în domeniul reglementării dreptului de acces la informație și acces la datele cu caracter personal. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 martie 2016, a fost admis apelul declarat de Rusnak Andrei, casată hotărîrea judecătoriei Buiucani mun.Chișinău din 29 octombrie 2015, fiind emisă o nouă decizie sub formă de încheiere prin care procesul civil la cererea de chemare în judecată depusă de Rusnak Andrei către Inspectoratul de Poliție Buiucani și funcționarul public Spoialo Alexandr privind constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului a fost încetat.
Totodată, reclamantului Rusnak Andrei i s-a explicat faptul că nu se admite о nouă adresare în judecată în procedura civilă a aceleiași părți cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 18 iulie 2016, Rusnak Andrei a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii integral, în sensul invocat. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei, recurentul a indicat că instanțele inferioare nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, au aplicat eronat normele de drept.
Menționează că, instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Ultima nu s-a expus pe marginea tuturor capetelor de cerere invocate, nu s-a soluționat fondul cauzei, iar decizia urmează a fi casată. Deasemenea consideră că, decizia instanței de apel de a înceta procesul civil la cererea de chemare în judecată privind constatarea încălcării dreptului de acces la informație este în contradicție cu constatările legale expuse în partea motivată. Susține că, instanța de apel recunoaște ca actul administrativ desemnează orice măsuri individuale sau decizii luate în cadrul exercitării autorității publice, susceptibile de a afecta direct drepturile, libertățile sau interesele persoanelor fizice.
Însă instanța nu a observat și nu a constatat că în speță răspunsul Inspectoratului de Poliție Buiucani reprezintă actul administrativ cu toate elementele constitutive. A mai invocat recurentul că, instanța de apel a reținut faptul precum că prin petiție s-a solicitat atragerea la răspundere contravențională, or, instanța civilă nu dispune de atribuții privind obligarea organelor de poliție să atragă la răspundere contravențională. Într-adevăr prin petiție recurentul a solicitat atragerea la răspundere contravențională, însă a fost sesizată poliția și nu instanța de judecată. 3 Consideră că aprecierea parțială, arbitrară, concluziile intenționat eronate și decizia ilicită au fost îndreptate spre protejarea autorității publice finanțată din banii contribuabililor în litigiu cu un cetațean ordinar, fapt ce încalcă principiul egalității tuturor persoanelor, independent de oricare circumstanțe.
În rezultat, erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, dreptul la un proces chitabil, art. 6 CEDO. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Colegiul reține că la materialele cauzei este anexată scrisoarea de însoțire privind expedierea în adresa părților a copiei deciziei integrale a instanței de apel (f.d.72). Totodată, la materialele cauzei este anexat copia plicului de expediere pe care este aplicată ștampila instituției și data expedierii, 11 aprilie 2016 (f.d.76). Însă, la materialele cauzei nu se regăsesc careva probe ce ar confirma data recepționării de către părți a copiei deciziei.
Avînd în vedere circumstanțele date, recursul se consideră declarat în termen. La data de 15 august 2016, în adresa intimatului Inspectoratul de Poliție Buiucani a fost expediată spre cunoștință copia recursului declarat de Rusnak Andrei, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței la recurs (f.d.79). La data de 07 septembrie 2016, Inspectoratul de Poliție Buiucani, prin intermediul locotenentului major de poliție Spoialo Alexandr, a depus referință la cererea de recurs înaintată de Rusnak Andrei, solicitînd respingerea acestuia ca neîntemeiat. În motivarea referinței, intimatul a invocat că, la 09 iunie 2015, Rusnac Andrei s-a adresat cu petiție la Direcția Administrare Fiscală sector Buiucani prin care a solicitat atragerea la răspundere a agenților economici care desfășoară comerțul stradal ilicit cu informarea despre identitatea acestora.
În acest sens, Direcția Administrare Fiscală sector Buiucani, la 15 iunie 2015, i-a eliberat un răspuns lui Rusnak Andrei prin care 1-a informat că potrivit art.7 alin.1) al Legii privind accesul la informație, precum și art.131 alin.5) Cod fiscal, nu-i poate elibera datele solicitate în petiție. Astfel, în acțiunile Direcției Administrare Fiscală sector Buiucani, nu au fost constatate elemente constitutive ale contravenției prevăzute de art.71 Cod contravențional, iar despre acest fapt, prin scrisoarea remisă în adresa petiționarului la 02 septembrie 2015, sub nr.19828, ultimul a fost informat. Totodată Rusnak Andrei, prin petiția depusă la Inspectoratul de Poliție Buiucani, a mai solicitat sa-i fie acordată posibilitatea de a face cunoștință și de a face copii din materialele acumulate pe cazul dat.
Prin urmare, la finele examinării petiției, Rusnak Andrei a fost citat legal pentru a face cunoștință și copii din materialele acumulate, însă ultimul nu s-a prezentat. Consideră intimatul că, în asemenea circumstanțe, lui Rusnak Andrei nu i-a fost îngrădit accesul la informație și nu i-au fost aduse careva prejudicii morale sau materiale. În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul 4 neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.
Prin încheierea Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie 2016 recursul declarat de Rusnak Andrei a fost considerat admisibil fără a prejudicia fondul cauzei. În conformitate cu art.441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și a restitui pricina spre rejudecare în instanța de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
După cum s-a stabilit, la data de 18 septembrie 2015, Rusnak Andrei s-a adresat cu o petiție la Inspectoratul de Poliție Buiucani, înregistrată sub nr.13228, în care petiționarul a reclamat faptul că Direcția Administrare Fiscală sector Buiucani nu i-a dat răspuns la petiția depusă de el la 09 iunie 2015, menționînd încălcările prevedrilor art.71 Cod contravențional (f.d.19-20). Prin petiția respectivă, dînsul a solicitat verificarea faptelor și legalității acțiunilor persoanei cu funcții de răspundere prin prisma art.71 alin.l) Cod contravențional cu stabilirea vinovatului și gradul de vinovăție, întocmirea raportului cu privire la contravenție cu remiterea unei copii în adresa sa, recunoașterea reclamantului în calitate de victimă în urma acțiunilor persoanei cu funcții de răspundere.
Totodată, a solicitat comunicarea/prezentarea/sesizarea conducerii Direcției Administrare Fiscală privind cauzele și condițiile care au favorizat contravenția în соnformitate cu Codul contravențional, iar după finalizarea examinării cauzei să i se acorde personal accesul la materialele dosarului pentru a putea face copiile necesare. La fel a solicitat ca în răspunsul care v-a fi expediat în adresa sa, să fie examinat fiecare punct din petiție, iar în caz de refuz acesta să fie motivat. Conform conținutului răspunsului Inspectoratul de Poliție Buiucani cu nr.19828 din 02 septembrie 2015, întocmit de funcționarul Alexandr Spoialo, i s-a comunicat reclamantului că în rezultatul controlului efectuat s-a stabilit că Direcția Administrare Fiscală sector Buiucani, la 09 iunie 2015 a primit spre examinare petiția acestuia, care a fost înregistrată sub nr.602.
În rezultat, Direcția Administrare Fiscală Buiucani, i-a oferit răspuns la petiția menționată, înregistrată cu nr.01-15/1- 2589 din 15 iunie 2015, prin care 1-a informat despre faptul că conform Legii 5 privind accesul la informație art.7 alin.1) și art.131 alin.(5) Cod Fiscal, nu-i poate elibera datele solicitate în petiție. Totodată, în acțiunile Direcției Administrare Fiscală Buiucani nu au fost constatate elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art.71 Cod contravențional, fapt despre care Rusnak Andrei a fost informat prin scrisoarea remisă în adresa ultimului la data de 02 septembrie 2015 sub nr.19828 (f.d.8).
Nefiind de acord cu răspunsul Inspectoratului de Poliție Buiucani din 02 septembrie 2015, întocmit de funcționarul public Alexandr Spoialo și semnat de șeful Inspectoratului de Poliție Buiucani, Pavel Voicu, petiționarul Rusnak Andrei, la 23 septembrie 2015 a depus cerere de chemare în judecată în contencios administrativ împotriva Inspectoratului de Poliție Buiucani și funcționarul public Alexandr Spoialo сu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului moral (f.d.3-5). Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău la emiterea hotărârii din 29 octombrie 2015 de respingere a acțiunii, a concluzionat că, adresînd solicitarea sa Inspectoratului de Politie Buiucani, petiționarul Rusnak Andrei a recepționat în termen răspunsul din partea instituției respective, afirmînd în ședința de judecată acest fapt.
Totodată, instanța a menționat că solicitarea reclamantului privind obligarea pîrîtului de a-i acorda accesul personal la materialele examinării adresării sale cu posibilitatea de a face copii, este contrară prevederilor actelor legislative, care reglementează accesul la informație și accesul la datele cu caracter personal. Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 03 martie 2016, a admis apelul declarat de Rusnak Andrei, a casat hotărîrea judecătoriei Buiucani mun.Chișinău din 29 octombrie 2015, fiind emisă o nouă decizie sub formă de încheiere prin care procesul civil la cererea de chemare în judecată depusă de Rusnak Andrei către Inspectoratul de Poliție Buiucani și funcționarul public Spoialo Alexandr privind constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului a fost încetat.
Pentru încetarea procesului instanța de apel a reținut că pretențiile apelantului nu urmează a fi judecate în procedură civilă, deoarece răspunsul din 02 septembrie 2015, emis de Inspectoratul General de Poliție, nu reprezintă un act administrativ emis în baza petiției reclamantului, respectiv lipsește obiectul de studiu în cadrul procedurii de contencios administrativ și că competența în soluționarea plângerii împotriva răspunsului enunțat îi revine, potrivit prevederilor legale judecătorului de instrucție. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, sunt întemeiate argumentele recurentului cu privire la aceia că concluziile instanței de apel expuse în decizie decurg din aplicarea eronată a normelor de drept material.
În conformitate cu art. 265 alin. (1) lit. a) CPC, instanța judecătorească dispune încetarea procesului în cazul în care pricina nu urmează a fi judecată în procedură civilă.
După cum rezultă din actele pricinii Rusnak Andrei prin cererea de chemare în judecată a înaintat pretenția enunțată motivînd că pîrîtul nejustificat nu i-a răspuns la toate întrebările elucidate în petiția sa din 18 august 2015, răspunsul 6 primit este unul superficial, care nu conține informația solicitată, prin ce i se încalcă drepturile prevăzute de Legea cu privire la petiționare nr. 190-XIII din 19 iulie 1994 și Legea cu privire la accesul la informație nr 982 din 11 mai 2000. Instanța de apel judecînd pricina a admis apelul declarat de către Rusnak Andrei, a casat hotărîrea primei instanțe și a emis o încheiere de încetare a procesului în cauza dată, considerînd că pricina nu urmează a fi examinată în procedura contenciosului administrativ, fără a analiza și a constata temeinicia pretențiilor înaintate de către recurentul-reclamant în acțiune.
Reieșind din sensul art. art. 2 și 5 din Legea contenciosului administrativ, orice persoană fizică sau juridică, care se consideră lezată într-un drept al său, recunoscut de lege, are dreptul să înainteze acțiune în instanța de contencios administrativ competentă. La caz, reclamantul-recurent Rusnak Andrei consideră că prin acțiunile Inspectoratului General de Poliție i s-a adus atingere drepturilor sale recunoscute de Legea cu privire la accesul la informație și de Legea cu privire la petiționare, prin aceia că autoritatea publică - pîrîtul Inspectoratul General de Poliție refuză de a-i da un răspuns argumentat cu trimiteri la legislația în vigoare, cît și de a-i da răspuns la toate întrebările adresate în petiție.
Conform art. 3 alin. (1) și (2) din Legea contenciosului administrativ, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de: a) autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi; b) subdiviziunile autorităților publice; c) funcționarii din structurile specificate la lit.a) și b). Obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege. Conform art.4 alin.(3) al Legii cu privire la petiționare, petiționarul, care nu este satisfăcut de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit un răspuns în termenul stabilit de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ competentă.
Conform art. 16 al Legii cu privire la petiționare, petiționarii, care consideră că drepturile lor sînt lezate și nu sînt de acord cu deciziile organului sau persoanei oficiale care au examinat petiția, au dreptul de a se adresa în instanța de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, dacă, conform legii, se adresează direct în instanță, sau de la data primirii răspunsului la cererea prealabilă, sau, în caz dacă în intervalul menționat nu au primit răspuns -din ziua când trebuiau să-1 primească. Petiționarul depune în instanța de contencios administrativ, concomitent cu cererea, și răspunsul organului sau persoanei oficiale, care i-au refuzat restabilirea dreptului.
În cazul când petiționarul nu a primit nici un răspuns în termenele stabilite, el va menționa acest fapt în cererea depusă, iar instanța de contencios administrativ va cere răspunsul respectiv. Instanța de contencios administrativ examinează cererea conform prevederilor Legii contenciosului administrativ. Prin urmare, la caz, obiectul acțiunii, în sensul art. 3 al Legii contenciosului administrativ, este și nesoluționarea în termen legal a cererilor referitoare la un 7 drept recunoscut de lege, inclusiv și a petiționarului Rusnak Andrei care nu este satisfăcut de răspunsul primit.
Astfel, reieșind din cele supra relatate și a normelor de drept enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, instanța de apel la adoptarea deciziei din 03 martie 2016, contrar prevederilor art. 265 alin. (1) lit. a) CPC a dispus încetarea procesului, în cazul în care acțiunea este întemeiată pe Legea contenciosului administrativ, Legea cu privire la accesul la informație și Legea cu privire la petiționare. Astfel, din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că la emiterea deciziei instanța de apel a încălcat normele de drept procedural și aceste erori nu pot fi corectate de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a restitui pricina spre rejudecare în instanța de apel.
In conformitate cu art. 445 al. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d eci de: Se admite recursul declarat de către Rusnak Andrei. Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 03 martie 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Rusnak Andrei către Inspectoratul de Poliție Buiucani și funcționarul public Alexandr Spoialo cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului moral, cu trimiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președintele, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Iurie Bejenaru Ion Druță Nicolae Craiu 8
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.