3ra-1521/16 — încălcarea dreptului la informație

3ra-1521/16 — încălcarea dreptului la informație (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: O. Cojocaru dosarul nr.3ra-1521/16

instanța de apel: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

D E C I Z I E

09 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii : Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță,

Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de către Inspectoratul de Poliție Buiucani,

municipiul Chișinău

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Străisteanu

împotriva Inspectoratului de Poliție Buiucani, mun. Chișinău cu privire la

constatarea încălcării dreptului la informație și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de către Inspectoratul de Poliție Buiucani, admis apelul

declarat de Gheorghe Străisteanu, casată parțial hotărârea Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău din 26 februarie 2016 în partea respingerii pretenției cu privire la

repararea prejudiciului moral și emisă în această parte o nouă hotărâre de admitere

parțială a pretenției date, în rest hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din

26 februarie 2016 a fost menținută,

c o n s t a t ă:

La 05 ianuarie 2016, Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului de Poliție Buiucani, municipiul Chișinău cu

privire la constatarea încălcării dreptului la informație și repararea prejudiciului

moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că s-a adresat la 23 septembrie

2015 cu o cerere în baza Legii privind accesul la informație către Inspectoratul de

Poliție Buiucani privind prezentarea informației pe marginea unei contestații

depuse, însă până în prezent nu a primit nici un răspuns.

Cere Gheorghe Străisteanu constatarea încălcării dreptului la informație și

dreptul la examinarea cererii din 23 septembrie 2015 în termenul stabilit de lege,

obligarea să examineze cererea din 23 septembrie 2015 în conformitate cu

prevederile legislației în vigoare și repararea prejudiciului moral în mărime de

17300 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 26 februarie 2016

acțiunea a fost admisă parțial. A fost constatat încălcarea dreptului lui Gheorghe

Străisteanu la informație. A fost obligat Inspectoratul de Poliție Buiucani de a

elibera răspuns lui Gheorghe Străisteanu la cererea din 23 septembrie 2015 sub nr.

15011, pe marginea contestației depuse la 17 august 2015 sub nr. 13218. În rest,

1

pretenția lui Gheorghe Străisteanu cu privire la repararea prejudiciului moral a fost

respinsă.

La 29 februarie 2016, Gheorghe Străisteanu a declarat apel împotriva

hotărârii instanței de fond, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii primei

instanțe în partea respingerii acțiunii și emiterea în această parte a unei noi hotărâri

de admitere integrală a acțiunii.

La 09 martie 2016, Inspectoratul de Poliție Buiucani mun. Chișinău a

declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, cerând admiterea acestuia, casarea

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a

acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2016 a fost respins apelul

declarat de către Inspectoratul de Poliție Buiucani mun. Chișinău, admis apelul

declarat de către Gheorghe Străisteanu, casată hotărârea primei instanțe în partea

respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și emisă în această

parte o nouă hotărâre de admitere parțială a pretenției date cu încasarea de la

Inspectoratul de Poliție Buiucani mun. Chișinău în beneficiul lui Gheorghe

Străisteanu a sumei de 100 lei în vederea recuperării prejudiciului moral, în rest

hotărârea primei instanțe a fost menținută.

La 05 iulie 2016 și 18 august 2016, Inspectoratul de Poliție Buiucani mun.

Chișinău a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea

unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului, recurentul Inspectoratul de Poliție Buiucani și-a

exprimat dezacordul cu hotărârile instanțelor de judecată deoarece sunt emise

contrar prevederilor legale și anume nu au fost aplicată legea care trebuie să fie

aplicată, au interpretat în mod eronat legea.

Menționează că instanțele de judecată nu au ținut cont de faptul că lui

Gheorghe Străisteanu i-a fost expediat în termen răspuns la contestațiile depuse.

Iar, în ceea ce privește prejudiciul moral acordat intimatului îl consideră

neîntemeiat și lipsit de argumentare juridică, reclamantul nu a justificat în nici un

fel cuantumul și necesitatea admiterii acestei pretenții.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

expediată în adresa părților la 16 mai 2016 (f.d. 130), cît și faptul că la materialele

cauzei nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia, recursul se consideră

declarat în termen.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) CPC, prin încheierea Curții Supreme de

Justiție din 26 octombrie 2016, recursul a fost declarat admisibile.

Examinând argumentele invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul neîntemeiat, care urmează a fi respins, cu menținerea

deciziei instanței de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța de recurs după ce

examinează recursul este în drept să respingă recursul și să mențină decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu

recurs.

2

Conform art. 3 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din

10 februarie 2000, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de

lege.

Conform art. 16 alin. (1) din Legea privind accesul la informație nr. 982 din

11 mai 2000, informațiile, documentele solicitate vor fi puse la dispoziția

solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi furnizate, dar nu

mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la

informație.

Conform art. 21 alin. (1) a Legii privind accesul la informație , persoana care

se consideră lezată într-un drept sau interes legitim de către furnizorul de

informații poate ataca acțiunile acestuia atît pe cale extrajudiciară, cît și direct în

instanța de contencios administrativ competentă.

Conform art. 23 alin. (1) din aceiași Lege, în care persoana consideră că

drepturile sau interesele legitime în ceea ce privește accesul la informații au fost

lezate, ea poate contesta acțiunile sau inacțiunile furnizorului în termen de 30 de

zile de la data cînd a aflat sau trebuia să afle despre încălcare.

Din materialele dosarului rezultă că, la 17 august 2015 Gheorghe Străisteanu

a înregistrat sub nr. 13218 contestația împotriva procesului-verbal cu privire la

contravenție nr. 7008652686310917 din 05 august 2015 (f.d. 49-51).

La 23 septembrie 2015, Gheorghe Străisteanu a depus la Inspectoratul de

Poliție Buiucani mun. Chișinău, cererea înregistrată cu nr. 15011, prin care a

solicitat prezentarea informației de ce contestația din 17 august 2015 cu nr. 13218

împotriva procesului –verbal cu privire la contravenție nr. 7008652686310917 din

05 august 2015 nu a fost expediată comisiei administrative pentru examinare, unde

se află la moment contestația, iar dacă lipsește și în Cancelaria Inspectoratului de

Poliție, de către cine a fost tăinuită sau distrusă (f.d.10).

Astfel, fiind solicitat un răspuns unui organ de sat, solicitantului prin prisma

Legii cu privire la informație îi este garantat și dreptul la răspuns.

Însă, la caz, intimatul-recurent adresându-se la 23 septembrie 2015 cu o

cerere Inspectoratului de Poliție Buiucani prin care a solicitat furnizarea unei

informații, contrar prevederilor legale nu a primit răspuns.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține drept întemeiată concluzia instanțelor ierarhic inferioare

precum că scrisoarea recurentului-pîrît din 30 septembrie 2015 nu poate fi reținută

drept probă ce atestă oferirea răspunsului la adresarea lui Gheorghe Străisteanu,

din motiv că, în textul acestui răspuns se face referire la o altă contestație a

reclamantului din data de 19 august 2015 și nu se referă nemijlocit la contestația

din 17 august 2015 privind dezacordul cu decizia asupra procesului-verbal cu

privire la contravenție nr. MAI 03184311 (5301/15) din 05 august 2015, pe

margine cărei a fost cerută informația.

Astfel, este cert faptul că Gheorghe Străisteanu nu a primit răspuns la

informația solicitată, și prin urmare, instanța de recurs ajunge la concluzia că

instanțele inferioare corect au constatat încălcarea dreptului reclamantului de acces

la informație, prin nesoluționarea în termen a cererii.

Conform art. 1404 alin. (1) Codul civil, prejudiciul cauzat printr-un act

administrativ ilegal sau nesoluționarea în termen legal a unei cereri de către o

3

autoritate publică sau de către o persoană cu funcție de răspundere din cadrul ei se

repară integral de autoritatea publică. Persoana cu funcție de răspundere va

răspunde solidar în cazul intenției sau culpei grave.

Conform art. 1422 alin. (1) Codul civil, în cazul în care persoanei i s-a

cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la

drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de

legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la

reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că instanța de apel just a stabilit că este dovedită

violarea dreptului lui Gheorghe Străisteanu de a primi răspuns la cererea din 23

septembrie 2015 și prin urmare corect a fost admisă parțial pretenția cu privire la

repararea prejudiciului moral cu încasarea de la Inspectoratul de Poliție Buiucani

mun. Chișinău în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu a sumei de 100 lei.

La stabilirea mărimii prejudiciului moral instanța de apel a ținut cont de

gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate, de gradul de vinovăție a pârâtului,

circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, circumstanțele în care a fost cauzat

prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate.

În consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție consideră că nu pot fi reținute ca întemeiate

argumentele recurentului în ceea ce privește legalitatea deciziei instanței de apel,

cu atît mai mult că argumentele invocate în recurs au servit obiect de studiu și în

instanța de apel.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a respinge recursul și de a menține decizia instanței de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Inspectoratul de Poliție Buiucani

municipiul Chișinău.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2016, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Străisteanu împotriva

Inspectoratului de Poliție Buiucani cu privire la constatarea încălcării dreptului la

informație și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Ion Druță

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

4

prima instanță: O. Cojocaru dosarul nr.3ra-1521/16

instanța de apel: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

Î N C H E I E R E

09 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii : Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță,

Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru

examinând cererea înaintată de Inspectoratul de Poliție Buiucani municipiul

Chișinău privind confirmarea tranzacției,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Străisteanu

împotriva Inspectoratului de Poliție Buiucani cu privire la constatarea încălcării

dreptului la informație și repararea prejudiciului moral,

c o n s t a t ă:

La 05 ianuarie 2016, Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Poliție Buiucani cu privire la constatarea încălcării dreptului la

informație și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că s-a adresat la 23 septembrie

2015 cu o cerere în baza Legii privind accesul la informație către Inspectoratul de

Poliție Buiucanii privind prezentarea informației pe marginea unei contestații

depuse, însă până în prezent nu a primit nici un răspuns.

Cere Gheorghe Străisteanu constatarea încălcării dreptului la informație și

dreptul la examinarea cererii din 23 septembrie 2015 în termenul stabilit de lege,

obligarea să examineze cererea din 23 noiembrie 2015 în conformitate cu

prevederile legislației în vigoare și repararea prejudiciului moral în mărime de

17300 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 26 februarie 2016

acțiunea a fost admisă parțial. A fost constatat încălcarea dreptului lui Gheorghe

Străisteanu la informație. A fost obligat Inspectoratul de Poliție Buiucani de a

elibera răspuns lui Gheorghe Străisteanu la cererea din 23 septembrie 2015 sub nr.

15011, pe marginea contestației depuse la 17 august 2015 sub nr. 13218. În rest,

pretenția lui Gheorghe Străisteanu cu privire la repararea prejudiciului moral a fost

respinsă.

La 29 februarie 2016, Gheorghe Străisteanu a declarat apel împotriva

hotărârii instanței de fond, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii primei

instanțe în partea respingerii acțiunii și emiterea în această parte a unei noi hotărâri

de admitere integrală a acțiunii.

La 09 martie 2016, Inspectoratul de Poliție Buiucani, a declarat apel

împotriva hotărârii primei instanțe, cerând admiterea acestuia, casarea hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

5

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2016 a fost respins apelul

declarat de către Inspectoratul de poliție Buiucani, admis apelul declarat de către

Gheorghe Străisteanu, casată hotărârea primei instanțe în partea respingerii

pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și emiterea în această parte a

unei noi hotărâri de admitere parțială a pretenției date cu încasarea de la

Inspectoratul de poliție Buiucani în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu a sumei de

100 lei în vederea recuperării prejudiciului moral, în rest hotărârea primei instanțe

a fost menținută.

La 05 iulie 2016 și 18 august 2016, Inspectoratul de poliție Buiucani a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi

hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

La 05 septembrie 2016, Inspectoratul de poliție Buiucani a depus cerere prin

care a solicitat retragerea recursului în temeiul art. 443 alin. (1) CPC, indicând că

la 02 septembrie 2016 în baza art. 265 lit. d) CPC de către Inspectoratul de Poliție

Buiucani și administratorul SRL „Inima Codrului” Gheorghe Străisteanu, părți în

dosarul dat, a fost semnat contract de tranzacție, adică înțelegere scrisă, neviciată,

care reprezintă voința liberă a fiecărei din părțile semnatare privind încetarea

procesului printr-o încheiere judecătorească irevocabilă.

Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

cererea privind confirmarea tranzacției de împăcare din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 212 alin. (6) CPC, instanța judecătorească dacă

respinge renunțarea reclamantului la acțiune ori recunoașterea acțiunii de către pîrît

sau dacă nu confirmă tranzacția părților, pronunță în acest sens o încheiere

motivată și examinează pricina în fond.

Conform art. 1333 alin. (1) Codul civil, tranzacția este contractul prin care

părțile previn un proces ce poate să înceapă, termină un proces început sau rezolvă

dificultățile ce apar în procesul executării unei hotărâri judecătorești.

Din materialele dosarului rezultă că la 02 septembrie 2016, între

Inspectoratul de Poliție Buiucani mun. Chișinău și administratorul SRL „Inima

Codrului” – Străisteanu Gheorghe a fost încheiată o tranzacție.

Conform art. 2 alin. (4) Codul civil, subiecte ale raporturilor juridice civile

sunt persoanele fizice și juridice, cele care practică, precum și cele care nu practică

activitate de întreprinzător.

Conform art. 55 alin. (1) Codul civil, persoană juridică este organizația care

are un patrimoniu distinct și răspunde pentru obligațiile sale cu acest patrimoniu,

poate să dobândească și să exercite în nume propriu drepturi patrimoniale și

personale nepatrimoniale, să-și asume obligații, poate fi reclamant și pîrît în

instanță de judecată.

Conform art. 199 alin. (1) Codul civil, consimțământ este manifestarea,

exteriorizată, de voință a persoanei de a încheia un act juridic.

Instanța de recurs reține că parte la tranzacția respectivă, este Societatea cu

răspundere limitată „Inima Codrului” - subiect distinct de drept. Astfel, tranzacția

în cauză a fost încheiată ca urmare a exteriorizări voinței Societății cu răspundere

limitată „Inima Codrului”, prin intermediul organului său reprezentativ –

administratorul Străisteanu Gheorghe.

6

Conform art. 668 alin. (2) Codul civil, contractul produce efecte numai între

părți dacă legea nu prevede altfel.

Reieșind din prevederile normei de drept enunțate, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit menționează că drepturile și obligațiile ce

izvorăsc din tranzacția respectivă, se răsfrâng asupra părților contractante -

Inspectoratul de Poliție Buiucani mun. Chișinău și SRL „Inima Codrului”.

Prin urmare, instanța de recurs ajunge la concluzia că în temeiul tranzacției

respective, nu poate fi încetat procesul în pricina civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Străisteanu Gheorghe împotriva Inspectoratului de Poliție

Buiucani mun. Chișinău privind constatarea încălcării dreptului la informație,

obligarea eliberării informației și repararea prejudiciului moral, or, Străisteanu

Gheorghe nu este parte la tranzacția respectivă.

Mai mult decât atât, Colegiul constată că tranzacția respectivă prevede

obligația administrației SRL „Inima Codrului” de a nu înainta pe viitor cereri de

chemare în judecată și acțiuni civile împotriva Inspectoratului de Poliție Buiucani

mun. Chișinău.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că conform art. 20 alin. (1) din Constituția Republicii

Moldova, orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor

judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și

interesele sale legitime. Totodată, alineatul (2) prevede că, nici o lege nu poate

îngrădi accesul la justiție.

Raportând normele legale enunțate la prevederile tranzacției, Colegiul

menționează că accesul liber la justiție reprezintă un drept fundamental ce nu poate

fi îngrădit.

În conformitate cu art. 60 alin. (5) CPC, instanța nu va admite renunțarea

reclamantului la acțiune, nici recunoașterea acțiunii de către pîrît, nu va confirma

tranzacția dacă aceste acte contravin legii ori încalcă drepturile, libertățile și

interesele legitime ale persoanei, interesele societății sau ale statului”.

Reieșind din cele expuse mai sus, Colegiul ajunge la concluzia de a respinge

cererea înaintată de Inspectoratul de Poliție Buiucani mun. Chișinău privind

confirmarea tranzacției încheiate între Inspectoratul de Poliție Buiucani mun.

Chișinău și administratorul SRL „Inima Codrului” – Gheorghe Străisteanu.

În conformitate cu art. 212 alin. (6), 269-270 CPC, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se respinge cererea Inspectoratul de Poliție Buiucani municipiul Chișinău

privind confirmarea tranzacției.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței,

judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Ion Druță

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

7