2ra-2414/16 — urmarirea contravalorii cotei-parti a debitorului din imobil

2ra-2414/16 — urmarirea contravalorii cotei-parti a debitorului din imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 2ra-2414/16

Prima instanță: Judecătoria Râșcani, mun.Chișinău (jud. S. Papuha)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Cernat, A.Pahopol, L. Bulgac)

DECIZIE

09 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători: Valentina Clevadî

Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

examinând recursul declarat de Iurii Nisenblat împotriva deciziei din 21 iunie

2016 a Curții de Apel Chișinău,

adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iurii

Nisenblat împotriva lui Iulian Grajdan, Agafiei Grajdan, intervenient accesoriu

executorul judecătoresc Ludmila Șapa cu privire la partajarea bunului imobil,

vânzarea la licitație sub controlul judecătoresc, distribuirea prețului, evacuarea din

apartament,

c o n s t a t ă:

La data de 13 august 2014, Iurii Nisenblat a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Iulian Grajdan, Feclei Eremița, Agafiei Grajdan, intervenient accesoriu

executorul judecătoresc Ludmila Șapa solicitând împărțirea apartamentului nr. 80,

amplasat în mun. Chișinău, str. Studenților, nr. 7/3, cu număr cadastral

0100414.178.01.080, prin vânzarea acestuia la licitație, sub controlul executorului

judecătoresc, cu distribuirea prețului către coproprietari proporțional cotei-părți a

fiecăruia dintre ei: Eremița Fecla, a.n. 09 octombrie 1913, Grajdan Iulian, a.n. 23

februarie 1974 și Grajdan Agafia, a.n. 23 februarie 1947 - câte 1/3 cotă-parte pentru

fiecare, evacuarea Feclei Eremița, lui Iulian Grajdan și Agafiei Grajdan cu întreg

patrimoniul acestora din apartamentul nr. 80, amplasat în mun. Chișinău, str.

Studenților nr. 7/3, cu număr cadastral 0100414.178.01.080, încasarea în mod

solidar de la Fecla Eremița, Iulian Grajdan și Agafia Grajdan în beneficiul lui Iurii

Nisenblat a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că prin hotărârea din 13 februarie

2013 a Judecătoriei Râșcani, mun.Chișinău s-a încasat din contul lui Iulian Grajdan

în beneficiul său suma de 59521,29 dolari SUA, convertiți în lei moldovenești la

ziua executării hotărârii judecătorești și cheltuielile de judecată în mărime de 7067

lei.

Menționează că, în baza încheierii executorului judecătoresc Ludmila Șapa nr.

085-477-478/13 din 25 aprilie 2013 a fost intentată procedura de executare a

1

documentului executoriu, eliberat în baza hotărârii din 13 februarie 2013 a

Judecătoriei Râșcani, mun.Chișinău și au fost aplicate măsurile de asigurare a

executării.

Remarcă că, alte bunuri susceptibile urmăririi nu au fost stabilite, decât bunul

imobil situat în mun. Chișinău, str. Studenților, nr. 7/3, ap. 80, cu număr cadastral

0100414.178.01.080. Conform procesului verbal nr. 085-478/13 din 09 decembrie

2013 a fost aplicat sechestru pe cota parte a debitorului ce o deține în bunul dat.

Susține că, apartamentul aparține cu drept de proprietate comună în

devălmășie lui Iulian Grajdan, Feclei Eremița, Agafiei Grajdan, iar, în scopul

urmăririi cotei-părți a debitorului și stingerea creanței a lui Iulian Grajdan, este

necesară vânzarea imobilului la licitație, sub controlul executorului judecătoresc, cu

distribuirea prețului către coproprietarii proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei,

conform art.361 alin.(2) lit.b) Cod civil.

Afirmă că, varianta partajului forțat este unica posibilă, or, modul de împărțire

a bunului comun prin atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea

unui ori a mai multor coproprietari, la cererea lor, prevăzut de art. 361 alin.(2) lit.a)

Cod civil, necesită acordul (cerere) a unuia din coproprietari.

Prin hotărârea din 02 decembrie 2015 a judecătoriei Râșcani, mun.Chișinău s-

a admis cererea de chemare în judecată depusă de Iurii Nisenblat și s-a dispus

împărțirea apartamentului nr. 80, amplasat în mun. Chișinău, str. Studenților, nr. 7/3,

cu număr cadastral 0100414.178.01.080, prin vânzarea acestuia la licitație, sub

controlul executorului judecătoresc, cu distribuirea prețului către coproprietarii

Fecla Eremița, a.n. 09 octombrie 1913, Iulian Grajdan, a.n. 23 februarie 1974 și

Agafia Grajdan, a.n. 23 februarie 1947, proporțional cotei-părți de câte 1/3 cotă-

parte; s-a dispus evacuarea lui Iulian Grajdan, Feclei Eremița, Agafiei Grajdan, cu

întreg patrimoniul acestora din apartamentul nr. 80, amplasat în mun. Chișinău, str.

Studenților nr. 7/3, cu număr cadastral 0100414.178.01.080; s-a încasat în mod

solidar de la Fecla Eremița, Iulian Grajdan, Agafia Grajdan, în beneficiul lui Iurii

Nisenblat taxa de stat la depunerea acțiunii în sumă de 4371,81 lei.

Prin decizia din 21 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de

apel depusă de Iulian Grajdan și s-a casat hotărârea din 02 decembrie 2015 a

judecătoriei Râșcani, mun.Chișinău în partea evacuării lui Iulian Grajdan, Feclei

Eremița, Agafiei Grajdan, cu întreg patrimoniul acestora din apartamentul nr. 80,

amplasat în mun. Chișinău, str. Studenților nr. 7/3, cu număr cadastral

0100414.178.01.080 și vânzarea la licitație a apartamentului nr. 80, amplasat în mun.

Chișinău, str. Studenților, nr. 7/3, cu număr cadastral 0100414.178.01.080, sub

controlul executorului judecătoresc, cu distribuirea prețului către coproprietarii

Fecla Eremița, a.n. 09 octombrie 1913, Iulian Grajdan, a.n. 23 februarie 1974 și

Agafia Grajdan, a.n. 23 februarie 1947, proporțional cotei-părți de câte 1/3 cotă-

parte. În această parte fiind adoptată o nouă hotărâre de respingere a cerințelor.

Concomitent, s-a decis casarea hotărârii din 02 decembrie 2015 a judecătoriei

Rîșcani, mun.Chișinău în partea încasării în mod solidar de la Fecla Eremița, Iulian

Grajdan, Agafia Grajdan, în beneficiul lui Iurii Nisenblat a taxei de stat la depunerea

acțiunii în sumă de 4371,81 lei, cu încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de

4071, 8 lei de la Iurii Nisenblat în beneficiul statului. În rest hotărârea instanței de

fond a fost menținută.

2

La data de 23 august 2016, Iurii Nisenblat a declarat recurs împotriva deciziei

din 21 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia, cu

menținerea hotărîrii din 02 decembrie 2015 a judecătoriei Râșcani, mun.Chișinău,

încasarea din contul intimaților a cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat

la depunerea cererii de recurs în mărime de 2186 lei.

În susținerea recursului s-a invocat că instanța de apel a emis o soluție evident

contradictorie pentru că, admițând apelul declarat de către Iulian Grajdan și casând

parțial hotărârea primei instanțe, de fapt, a casat integral actul judecătoresc

contestat, lăsându-l fără nici un efect, deși s-a expus plauzibil vizavi de un capăt al

acestuia și susținând doar în partea ce ține de necesitatea determinării a cotelor ideale

din bunul imobil comun pentru a urmări cu succes cota debitorului.

Consideră că, instanța de apel a admis o contradicție între partea motivată și

dispozitivul deciziei contestate prin prezentul recurs.

Raportând dispozitivul deciziei contestate în recurs la hotărârea primei

instanță remarcă că, instanța de apel de fapt a casat întreaga hotărîre a primei instanțe

și nu a reținut nici o soluție din cele propuse de prima instanță. De fapt, instanța de

apel a creat o situație de incertitudine pentru că susținând concluzia privind

determinarea cotelor ideale, a lăsat hotărârea primei instanțe fără nici un efect.

Opinează că, concluzia instanței de apel pe marginea fondului este lipsită de

suport juridic, deoarece consecutivitatea procedurii de urmărire a creanței dintr-un

bun comun, propusă de către instanța de apel, nu rezultă din lege. Or, din prevederile

legii relevante și anume art. art. 353, 361 Cod civil rezultă cert că executorul

judecătoresc purcede la înștiințarea coproprietarilor doar după obținerea dreptului la

înstrăinare a bunului, în speță, în baza hotărârii judecătorești definitive.

În contextul prevederilor art.95 alin.(1) Cod de executare, art.art.353, 357

alin.(2), 361 alin.(1), (2) Cod civil, rezultă cert că legiuitorul acordă dreptul

creditorilor de a cere împărțirea forțată a bunului comun, în ordinea prevăzută de

lege, inclusiv prin înstrăinarea acestuia la licitație, în cadrul procedurii de executare

de către executorul judecătoresc, cu distribuirea prețului către coproprietari

proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei, în vederea stingerii creanței datorate de

către debitor din contravaloarea cotei ideale ce îi aparține.

Remarcă că, raportul juridic litigios este unul specific, având în vedere că

inițiativa de partajare a bunului nu vine de la unul dintre coproprietarii imobilului,

dar de la un creditor urmăritor, acesta având dreptul de a cere instanței împărțirea

bunului și implicit înstrăinarea silită a cotei părți urmărite întru executarea dreptului

de creanță, cu respectarea dreptului de preemțiune a celorlalți coproprietari.

În acest sens susține că este criticabilă concluzia instanței de apel precum că,

executorul judecătoresc Ludmila Șapa până la vânzarea bunului urma să înștiințeze

coproprietarii despre vânzarea silită a unei cote-părți aparținute debitorului, or,

procedura de vânzare nici nu a fost inițiată, astfel, fiind prematură problematica

respectării dreptului prioritar la cumpărarea cotei-părți abordată de Iulian Grajdan.

Consideră că, art.353 alin.(2) Cod civil a fost interpretat eronat la emiterea

soluției de către instanța de apel și, respectiv nici nu putea prezenta temei pentru

casarea hotărîrii judecătorești legale în fond și adoptarea unei noi hotărâri. În opinia

sa, decizia instanței de apel este ilegală și în partea respingerii pretențiilor de

evacuare a intimaților din imobilul urmărit pentru că, în scopul protejării dreptului

3

cumpărătorului de a se folosi de bunul procurat la licitație fără nici un viciu de drept,

în virtutea art.764 Cod civil, coproprietarii bunului comun urmează a fi evacuați din

apartament.

Cercul participanților la proces este complet, or, succesoarea intimatei

Eremița Fecla, decedată la 18 martie 2007, este fiica sa Agafia Grajdan, prin ce

consideră că nu a fost admisă încălcarea sau soluționarea drepturilor altor persoane

neantrenate în proces.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 21 iunie 2016, iar Iurii

Nisenblat a declarat recurs la data de 23 august 2016.

Materialele pricinii atestă că decizia contestată a fost expediată părților la data

de 27 iunie 2016, conform scrisorii de însoțire (f.d.109), însă, date despre

recepționarea acesteia lipsesc.

Astfel, instanța de recurs consideră că recursul declarat la data de 23 august

2016 de Iurii Nisenblat împotriva deciziei din 21 iunie 2016 a Curții de Apel

Chișinău, este în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 26 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție completul

din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond

de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat de Iurii Nisenblat și va casa decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe, cu remiterea pricinii la rejudecare în instanța de fond, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral decizia

instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, trimițând pricina spre rejudecare în

prima instanță doar în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a

normelor de drept procedural specificate la art.432 alin.(3) lit.d) și f).

În conformitate cu art. 432 alin. (3) lit. d) Cod de procedură civilă, se consideră

că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în

proces.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar

4

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 432 alin. (5) Cod de procedură civilă, temeiurile

prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu și în toate

cazurile.

În conformitate cu art. 130 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă, nici un fel

de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără

aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența,

admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor

reciprocă și suficiența pentru soluționarea pricinii. Ca rezultat al aprecierii probelor,

instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale

privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea

preferinței unor probe față de altele.

În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședința de

judecată.

În conformitate cu art. 241 alin.(5), (6) Cod de procedură civilă, în motivare se

indică: circumstanțele pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază

concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la

respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța. Dispozitivul cuprinde

concluzia instanței judecătorești privind admiterea sau respingerea integrală sau

parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea și termenul de atac al

hotărârii.

În conformitate cu art. 373 alin. (1)-(4) Cod de procedură civilă, instanța de

apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului,

instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea

primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru

soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în

instanță de apel de către participanții la proces. În cazul în care motivarea apelului

nu cuprinde argumente sau dovezi noi, instanța de apel se pronunță în fond, numai

în temeiul celor invocate în primă instanță. Instanța de apel nu este legată de

motivele apelului privind legalitatea hotărîrii primei instanțe, ci este obligată să

verifice legalitatea hotărârii în întregul ei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că decizia instanței de apel a fost adoptată contrar normelor de

drept aplicabile speței în raport cu circumstanțele pricinii, prin ce se impune casarea

acesteia, cu remiterea pricinii la rejudecare în instanța de fond în următoarele

circumstanțe.

Din materialele pricinii rezultă că prin hotărârea din 13 februarie 2013 a

Judecătoriei Râșcani, mun.Chișinău s-a încasat din contul lui Iulian Grajdan în

beneficiul lui Iurii Nisenblat suma de 59521,29 dolari SUA, convertiți în lei

5

moldovenești la ziua executării hotărârii judecătorești și cheltuielile de judecată în

mărime de 7067 lei (f.d.9-10).

Prin încheierea executorului judecătoresc Ludmila Șapa nr. 085-477-478/13

din 25 aprilie 2013 a fost intentată procedura de executare a documentului

executoriu, eliberat în baza hotărârii din 13 februarie 2013 a Judecătoriei Râșcani,

mun.Chișinău și au fost aplicate măsurile de asigurare a executării (f.d.11).

În cadrul executării documentului executoriu s-a constatat că Iulian Grajdan

deține cotă - parte din apartamentul nr. 80 din str. Studenților, nr.7/3, mun.Chișinău,

iar prin procesul-verbal de aplicare a sechestrului nr. 85-478/13 din 09 decembrie

2013, întocmit de executorul judecătoresc, a fost aplicat sechestrul pe cota - parte

din apartamentul nr. 80 din str. Studenților, nr.7/3, mun.Chișinău, deținută de Iulian

Grajdan (f.d.12).

Din Extrasul din Registrul bunurilor imobile 0100414178, deschis la data de

11 februarie 2004 (verificat la data de 27 ianuarie 2012) rezultă că proprietari ai

apartamentului nr. 80 din str. Studenților, nr.7/3, mun.Chișinău sunt: Eremița Fecla,

Grajdan Iulian și Grajdan Agafia (f.d.13-14).

În consecință, în temeiul art. 95 alin.(1) Cod de executare, art. art. 353 alin.(1),

357, 361 alin.(1), 366 alin.(1), 370 alin.(1) Cod civil, Iurii Nisenblat la data de 13

august 2014 a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Iulian Grajdan,

Feclei Eremița, Agafiei Grajdan, intervenient accesoriu executorul judecătoresc

Ludmila Șapa solicitând împărțirea apartamentului nr. 80, amplasat în mun.

Chișinău, str. Studenților, nr. 7/3, cu număr cadastral 0100414.178.01.080, prin

vânzarea acestuia la licitație, sub controlul executorului judecătoresc, cu distribuirea

prețului către coproprietari proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei: Eremița

Fecla, a.n. 09 octombrie 1913, Grajdan Iulian, a.n. 23 februarie 1974 și Grajdan

Agafia, a.n. 23 februarie 1947 - câte 1/3 cotă-parte pentru fiecare, evacuarea Feclei

Eremița, lui Iulian Grajdan și Agafiei Grajdan cu întreg patrimoniul acestora din

apartamentul nr. 80, amplasat în mun. Chișinău, str. Studenților nr. 7/3, cu număr

cadastral 0100414.178.01.080, încasarea în mod solidar de la Fecla Eremița, Iulian

Grajdan și Agafia Grajdan în beneficiul lui Iurii Nisenblat a cheltuielilor de judecată

(f.d.5-8).

Prin hotărârea din 02 decembrie 2015 a judecătoriei Râșcani, mun.Chișinău s-

a admis cererea de chemare în judecată depusă de Iurii Nisenblat și s-a dispus

împărțirea apartamentului nr. 80, amplasat în mun. Chișinău, str. Studenților, nr. 7/3,

cu număr cadastral 0100414.178.01.080, prin vânzarea acestuia la licitație, sub

controlul executorului judecătoresc, cu distribuirea prețului către coproprietarii

Fecla Eremița, Iulian Grajdan și Agafia Grajdan, proporțional cotei-părți de câte 1/3

cotă-parte; s-a dispus evacuarea lui Iulian Grajdan, Feclei Eremița, Agafiei Grajdan,

cu întreg patrimoniul acestora din apartamentul nr. 80, amplasat în mun. Chișinău,

str. Studenților nr. 7/3, cu număr cadastral 0100414.178.01.080; s-a încasat în mod

solidar de la Fecla Eremița, Iulian Grajdan, Agafia Grajdan, în beneficiul lui Iurii

Nisenblat taxa de stat la depunerea acțiunii în sumă de 4371,81 lei (f.d.49, 56-57).

Prin decizia din 21 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de

apel depusă de Iulian Grajdan și s-a casat hotărârea din 02 decembrie 2015 a

judecătoriei Râșcani, mun.Chișinău în partea evacuării lui Iulian Grajdan, Feclei

Eremița, Agafiei Grajdan, cu întreg patrimoniul acestora din apartamentul nr. 80,

6

amplasat în mun. Chișinău, str. Studenților nr. 7/3, cu număr cadastral

0100414.178.01.080 și vânzarea la licitație a apartamentului nr. 80, amplasat în mun.

Chișinău, str. Studenților, nr. 7/3, cu număr cadastral 0100414.178.01.080, sub

controlul executorului judecătoresc, cu distribuirea prețului către coproprietarii

Fecla Eremița, Iulian Grajdan și Agafia Grajdan, proporțional cotei-părți de câte 1/3

cotă-parte. În această parte fiind adoptată o nouă hotărâre de respingere a cerințelor;

s-a casat hotărârea din 02 decembrie 2015 a judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău în

partea încasării în mod solidar de la Fecla Eremița, Iulian Grajdan, Agafia Grajdan,

în beneficiul lui Iurii Nisenblat a taxei de stat la depunerea acțiunii în sumă de

4371,81 lei, cu încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 4071,8 lei de la Iurii

Nisenblat în beneficiul statului. În rest hotărârea instanței de fond a fost menținută

(f.d.100-108).

În contextul circumstanțelor expuse, Colegiul conchide că instanța de apel

pripit s-a expus asupra netemeiniciei acțiunii, or, instanțele ierarhic inferioare la

examinarea pricinii inițial urmau a verifica cercul de participanți ai litigiului dat.

În acest sens, Colegiul reține că din materialele pricinii rezultă că Fecla

Eremița, născută la data 09 octombrie 2013, a decedat la data de 18 martie 2007,

ceea ce se confirmă prin duplicatul certificatului de deces pe numele Feclei Eremița

(f.d.87) și actul de deces nr. 22 din 28 martie 2007(f.d.92).

Conform art. 55 alin. (5) al Legii cu privire la notariat nr. 1453 din 08 noiembrie

2002, evidența dosarelor succesorale și testamentelor întocmite o ține Ministerul

Justiției.

În această ordine de idei, Colegiul relevă că la interpelarea instanței de apel

privind verificarea faptului dacă a fost deschis dosarul succesoral în rezultatul

decesului Feclei Eremița, născută la data 09 octombrie 2013 și în procedura cărui

notar se află dosarul succesoral, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a fost în

imposibilitate de a furniza informația solicitată din lipsa datelor privind decesul

persoanei (f.d.89).

Astfel, instanța de apel s-a limitat doar la acest răspuns, or, din materialele

pricinii rezultă că ulterior, de asemenea, la demersul instanței de apel a fost obținut

actul de deces pe numele Feclei Eremița, însă, instanța nu a mai interpelat Ministerul

Justiției Republicii Moldova cu indicarea datelor de deces a Feclei Eremița întru

determinarea faptului dacă a fost sau nu deschis dosarul succesoral în rezultatul

decesului Feclei Eremița.

Iar, în consecință, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe,

s-a pronunțat prin decizia contestată cu indicarea în calitate de pârât inclusiv și a

persoanei decedate Fecla Eremița, or, instanța de apel urma inițial a verifica cine

este succesorul acesteia pentru a fi înștiințat despre procesul judiciar.

În conformitate cu art. 59 alin. (1) Cod de procedură civilă, parte în proces

(reclamant sau pârât) poate fi orice persoană fizică sau juridică prezumată, la

momentul intentării procesului, ca subiect al raportului material litigios.

În conformitate cu art. 70 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul ieșirii uneia

dintre părți din raportul juridic litigios sau din raportul stabilit prin hotărîre

judecătorească (deces, reorganizare, cesiune de creanță, transfer de datorie și alte

cazuri de subrogare), instanța permite înlocuirea părții cu succesorul ei în drepturi.

Succesiunea în drepturi este posibilă în orice fază a procesului.

7

În speță, Colegiul reiterează că Fecla Eremița indicată cu calitatea procesuală

de pârât în acțiunea înaintată de Iurii Nisenblat, la data de 13 august 2014 era deja

decedată, ceea ce se confirmă prin duplicatul certificatului de deces pe numele Feclei

Eremița și actul de deces nr. 22 din 28 martie 2007.

Astfel, Colegiul precizează că la rejudecarea pricinii urmează a fi determinat

cine este succesorul/succesorii Feclei Eremița, ultima având calitatea de pârât în

proces și dacă a fost deschis dosar succesoral în rezultatul decesul acesteia, dacă a

fost acceptată succesiunea și după caz cine este succesorul/succesorii Feclei Eremița.

Conform art. 1516 alin. (2) Cod civil, succesiunea este acceptată de succesor

indiferent de faptul dacă este testamentar sau succesor legal.

Conform art. 1526 alin. (1), (2) Cod civil, moștenitorul poate renunța la

succesiune în termen de 6 luni din data deschiderii succesiunii, chiar dacă a acceptat

succesiunea prin intrare în posesiune. Moștenitorul poate renunța la moștenire în

folosul altor moștenitori testamentari sau legali.

Conform art. 1515 Cod civil, patrimoniul succesoral trece în proprietatea

statului în baza dreptului de moștenire asupra unui patrimoniu vacant dacă nu există

nici succesori testamentari, nici legali sau dacă nici unul din succesori nu a acceptat

succesiunea, sau dacă toți succesorii sunt privați de dreptul la succesiune. Statul intră

în posesiunea patrimoniului succesoral prin eliberarea unui certificat de succesiune

vacantă. Ordinea moștenirii și evidența patrimoniului succesoral vacant, precum și

transmiterea acestuia în proprietatea statului, se stabilesc prin lege.

În atare circumstanțe, Colegiul reiterează că stabilirea faptului dacă a fost

deschisă procedura succesorală în rezultatul decesului Feclei Eremița și

determinarea succesorilor legali sau testamentari, necesită un răspuns cert, or, în

lipsa acestora succesiunea devine vacantă și se administrează de către stat, prin

intermediul Inspectoratului Fiscal de Stat.

Tot aici, este de menționat că moștenirea se transmite succesorilor care au

acceptat-o în termen, iar dacă ceilalți moștenitori au renunțat la moștenire, sunt

decăzuți din dreptul de a moșteni sau nu sunt alți moștenitori, moștenirea devine

vacantă și se transmite statului.

În contextul normelor de drept material relevante succesiunii, Colegiul reliefă

că în cazul în care sunt întrunite condițiile prevăzute de art.1515 Cod civil și a expirat

termenul de 6 luni de la momentul deschiderii succesiunii, iar acesta nu a fost

prelungit, apare dreptul statului de a solicita, prin organul financiar teritorial,

eliberarea certificatului de succesiune vacantă.

Prin urmare, în speță, este necesară înștiințarea Inspectoratului Fiscal de Stat,

ca reprezentat al statului, despre desfășurarea procesului civil între Iurii Nisenblat,

pe de o parte și Iulian Grajdan, Agafia Grajdan, Fecla Eremița, pe de altă parte,

ultima fiind decedată din 18 martie 2007, în cazul în care succesorii acesteia nu au

fost determinați și succesiunea a devenit vacantă.

La caz, Colegiul consideră irelevant argumentul recurentului precum că cercul

participanților la proces ar fi complet, deoarece în procesul civil a participat Agafia

Grajdan, care ar fi succesoarea Feclei Eremița, or, din materialele pricinii careva

confirmări a faptului că Agafia Grajdan a acceptat succesiunea după decesul Feclei

Eremița și este succesoarea acesteia, nu se identifică.

8

În această ordine de idei, Colegiul conchide că stabilirea acestor circumstanțe

și respectiv prezentarea probelor în acest sens este importantă pentru soluționarea

pricinii, în condițiile când acțiunea este înaintată împotriva unei persoane decedate

și nu a fost determinat succesorul sau succesorii acesteia.

Or, în contextul legislației în vigoare nu poate fi recunoscut dreptul la cotă-

parte după o persoană decedată, în condițiile când decesul acesteia duce la ieșirea

părții din raportul litigios-art.70 Cod de procedură civilă, însă, dreptul acesta este

menținut după succesorul/succesorii acesteia, după caz, dacă există.

Astfel, instanța de apel era obligată și rezultînd din prevederile art. 373 Cod de

procedură civilă, de a verifica aceste aspecte în raport cu circumstanțele pricinii și

normele de drept aplicabile raportului litigios, din oficiu.

Referitor la argumentul instanței de apel precum că, neînștiințarea despre

proces a succesorului Feclei Eremița nu îi va leza în nici un fel drepturile, Colegiul

îl consideră ca fiind unul greșit din următoarele considerente.

Conform art.27 alin.(1) Cod de procedură civilă, disponibilitatea în drepturi se

afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților, de a dispune

liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și

de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele

procedurale de apărare.

În contextul normei citate, Colegiul menționează că, instanța de apel a substituit

potențialul participant la proces indicând totodată despre respectarea drepturilor

acestuia.

Colegiul relevă că, instanțele de judecată urmează să creeze tuturor

participanților la proces posibilități egale de realizare a drepturilor sale, dar nu să

substituie partea, or, instanța de judecată nu poate să-și asume drepturi și obligații

improprii.

Mai mult ca atât, instanța de apel a menționat despre precum că respectarea

dreptului material al succesorului Feclei Eremița, însă nu a luat în considerare și

necesitatea respectării drepturilor procesuale.

De asemenea, Colegiul accentuează că în dependență de realizarea drepturilor

procesuale de către participantul la proces, depinde și conținutul, volumul dreptului

material al acestuia.

Astfel, concluzia instanței de apel despre precum că respectarea dreptului

succesorului Feclei Eremița, indiferent de cine nu ar fi acesta, este pripită, în

condițiile când nu a fost stabilită această persoană și nu a fost înștiințată despre cauza

dedusă judecății.

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărîri

motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil

și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri

asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți

întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărîrea din

21 ianuarie 1999, cauza Lebedinschi vs. Republica Moldova din 16 iunie 2015).

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept,

să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres

la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți.

9

Din considerentele menționate, pornind de la faptul că această eroare admisă la

judecarea pricinii în instanțele ierarhic inferioare nu poate fi corectată de instanța de

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Iurii

Nisenblat și a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu remiterea

pricinii civile la rejudecare în instanța de fond, în alt complet de judecată.

La rejudecarea pricinii, instanța de fond urmează a determina cercul

participanților la proces, iar pentru a concluziona sub aspectul

temeiniciei/netemeiniciei acțiunii, urmează a verifica cerințele prin prisma

argumentelor atât a părții reclamante, cât și a părții pârâte, rezultând din prevederile

art. 130 alin. (1) Cod de procedură civilă, conform cărora instanța judecătorească

apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală,

completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, ca în consecință soluția adoptată să fie

certă și coerentă. Caracterul peremptoriu al concluziei instanței de judecată, urmează

a fi stabilit în coraport cu circumstanțele pricinii, probele administrate și cercetate și

normele de drept material aplicabile raportului litigios.

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. c1) și alin.

(3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Iurii Nisenblat.

Se casează decizia din 21 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

02 decembrie 2015 a judecătoriei Râșcani, mun.Chișinău, adoptate în pricina civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Iurii Nisenblat împotriva lui Iulian

Grajdan, Agafiei Grajdan, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Ludmila

Șapa cu privire la partajarea bunului imobil, vânzarea la licitație sub controlul

judecătoresc, distribuirea prețului, evacuarea din apartament, cu remiterea pricinii la

rejudecare în instanța de fond –Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău, în alt complet

de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători Valentina Clevadî

Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

10