2ra-426/19 — împărțirea bunului imobil și evacuarea

2ra-426/19 — împărțirea bunului imobil și evacuarea (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-426/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (C. Vîrlan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov)

ÎNCHEIERE

13 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Iurii Nisenblat reprezentat de

avocatul Denis Grecu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Iurii Nisenblat

împotriva lui Iulian Grajdan, Agafiei Grajdan, intervenienți accesorii executorul

judecătoresc Liudmila Șapa și Serviciul Fiscal de Stat cu privire la urmărirea

contravalorii cotei-părți a debitorului din imobilul comun și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de Iurii Nisenblat și s-a casat hotărârea din 04 aprilie 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 13 august 2014 Iurii Nisenblat a depus cererea de chemare în judecată

împotriva lui Iulian Grajdan, Agafiei Grajdan, Feclei Eremița, intervenient

accesoriu executorul judecătoresc Liudmila Șapa cu privire la urmărirea

contravalorii cotei-părți a debitorului din imobilul comun și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că prin

hotărârea nr. 2-6022/11 din 13 februarie 2013 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău

a fost dispusă încasarea de la Iulian Grajdan în beneficiul lui Iurii Nisenblat a sumei

de 59521,29 dolari SUA, în lei moldovenești la momentul executării hotărârii

judecătorești, precum și a cheltuielile de judecată în mărime de 7067 de lei.

A menționat că conform încheierii executorului judecătoresc Liudmila Șapa

nr.085-477-478/13 din 25 aprilie 2013, a fost intentată procedura de executare a

documentului executoriu, eliberat în temeiul hotărârii din 13 februarie 2013 a

Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău, fiind aplicate măsurile de asigurare a

executării.

Dat fiind faptul că nu au fost depistate alte bunuri susceptibile urmăririi decât

bunul imobil amplasat în mun. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, care conform

1

informației de la ÎS „Cadastru” aparține cu drept de proprietate comună în

devălmășie lui Iulian Grajdan, Agafiei Grajdan și Feclei Eremița, în baza

procesului-verbal nr. 085-478/13 din 09 decembrie 2013 a fost aplicat sechestru pe

cota parte a debitorului ce o deține în bunul dat.

Iurii Nisemblat a solicitat dispunerea împărțirii forțate a apartamentului nr.

XXXXX, prin vânzarea acestuia la licitație, sub controlul executorului

judecătoresc, cu distribuirea prețului către coproprietari proporțional cotei-părți a

fiecăruia dintre ei, Fecla Eremița, Iulian Grajdan și Agafia Grajdan - câte 1/3 cotă-

parte pentru fiecare, evacuarea pârâților cu întreg patrimoniul acestora și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 02 decembrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău,

cererea de chemare în judecată a fost admisă integral (f.d.49, Vol.I).

Prin decizia din 21 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de Iulian Grajdan și casată hotărârea din 02 decembrie 2015 a Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău, în partea evacuării lui Iulian Grajdan, Feclei Eremița și

Agafiei Grajdan, cu întreg patrimoniul acestora din apartamentul nr. XXXXX, cu

nr.cadastral XXXXX și vînzarea la licitație a apartamentului sub controlul

executorului judecătoresc, cu distribuirea prețului către coproprietari proporțional

cotei-părți a fiecăruia dintre ei: Fecla Eremița, Iulian Grajdan, și Agafia Grajdan -

cîte 1/3 cotă-parte pentru fiecare și în această parte a fost adoptată o nouă hotărâre

prin care cerințele date s-au respins ca neîntemeiate. A fost casată hotărârea

instanței de fond în partea încasării în mod solidar de la Fecla Eremița, Iulian

Grajdan și Agafia Grajdan, în beneficiul lui Iurii Nisenblat, a taxei de stat la

înaintarea acțiunii în sumă de 4 371,8 lei, cu încasarea cheltuielilor de judecată în

mărime de 4 071,8 lei de la Iulian Grajdan în beneficiul lui Iurii Nisemblat. În rest

hotărârea instanței de fond a fost menținută.

Prin decizia din 09 noiembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de Iurii Nisenblat, casată decizia din 21 iunie 2016 a Curții de

Apel Chișinău și hotărârea din 02 decembrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani,

mun. Chișinău, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond, în alt complet

de judecată.

Prin încheierea din 26 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost înlocuită pârâta (difuncta) Fecla Eremița cu succesorul său în drepturi Agafia

Grajdan, pe cauza civilă nr. 2-2930/17 la cererea depusă de Iurii Nisenblat

împotriva lui Iulian Grajdean, Agafia Grajdean și Fecla Eremița, intervenient

accesoriu executorul judecătoresc Liudmila Șapa cu privire la urmărirea

contravalorii cotei părți a debitorului din imobilul comun.

Prin încheierea protocolară din 14 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani a fost atrasă în proces ca intervenient accesoriu de partea pârâtei Serviciul

Fiscal de Stat.

Prin hotărârea din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

cererea de chemare în judecată a fost admisă integral. A fost dispusă împărțirea

forțată a apartamentului nr.XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, prin vânzarea

acestuia sub controlul executorului judecătoresc, cu distribuirea prețului către

proprietari proporțional cotei părți a fiecăruia – Grajdan Agafia – 2/3 și Iulian

Grajdan 1/3. A fost dispusă evacuarea lui Iulian Grajdan și a Agafiei Grajdan cu

întreg patrimoniul lor din apartamentul nr.XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX și

2

încasat din contul acestora în beneficiul lui Iurii Nisenblat cheltuielile de judecată

în sumă de 4371,81 de lei (f.d. 181, Vol.I).

La 02 mai 2018, Iulian Grajdan reprezentat de avocatul Corneliu Chisilița a

declarat apel asupra hotărârii din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, solicitând casarea hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei noi

hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă

cererea de apel depusă de Iurii Nisenblat, casată hotărârea din 04 aprilie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă hotărâre prin care a fost

respinsă cererea de chemare în judecată, ca fiind neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut dispozițiile art.316 alin.(2-3),

art.353, 361, 337 alin.(2) lit. a) și art.339 alin.(1) Cod civil.

Cu referire la normele citate și în raport cu materialele cauzei, instanța de apel

a concluzionat că prima instanță a stabilit circumstanțele cauzei, însă a aplicat

eronat normele de drept material, motiv din care a ajuns la concluzia de a admite

apelul cu casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri de

respingere integrală a cererii de chemare în judecată.

În contextul celor mențioante mai sus, instanța de apel a reținut că concluzia

primei instanței cu privire la faptul că nu există o altă modalitate de stingere a

datoriilor față de Iurii Nisenblat, prin urmărirea a 1/3 cotă- parte a debitorului în

apartamentul nr.XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, în urma împărțirii forțate a

apartamentului prin vînzarea acestuia la licitație, sub controlul executorului

judecătoresc, cu distribuirea prețului către coproprietarii proporțional cotei-părți a

fiecăruia dintre ei, este totalmente eronată. Or, din logica lucrurilor, dar și din textul

actului normativ, este evident că creditorul ar putea înainta acțiunea de încetare a

proprietății comune pe cote părți prin împărțire forțată în natură a bunului și urmare

a vînzării acestei părți, cu condiția de a nu încălca atributele dreptului de proprietate

ale celorlalți coproprietari.

Totodată a stabilit instnața de apel că concluzie menționată este neîntemeiată

și prin aceea că la materialele cauzei nu există un raport de expertiză care eventual

ar putea indica faptul imposibilității partajării în natură a bunului, pentru a recurge

la încetarea forțată a dreptului de proprietate a coproprietarilor. Or, încetarea

proprietății comune prin vânzarea silită la licitație urmează a fi reținut ca un ultim

instrument legal pus la dispoziție creditorilor în satisfacerea creanțelor sale, reieșind

din gravitatea atingerilor asupra atributelor dreptului de proprietate a celorlalți

coproprietari.

Deasemenea, Colegiul a respins studiu prezentat de reprezentantul intimatului

privind posibilitatea formării bunului imobil prin divizare, deoarece, acest înscris

nu reprezintă un raport de expertiză efectuat de către un expert autorizat, cu

cercetarea apartamentului în cauză și în prezența părților.

Respectiv împărțirea bunului imobil proprietatea comună pe cote -părți

potrivit prevederilor art.361 alin. (2) lit b) Cod Civil, poate avea loc doar cu

consimțămîntul coproprietarului Agafia Grajdan.

În speță, prin evacuarea Agafiei Grajdian instanța a dispus lipsirea de

proprietate fără ca ultima să fie debitor în procedura de executare intentată

împotriva coproprietarului Iulian Grajdan, astfel atentând neîntemeiat la dreptul de

proprietate. Or, așa cum s-a menționat mai sus, Agafia Grajdan fiind proprietara a

3

2/3 din imobil și beneficiind de dreptul de exercitare exclusivă a celor 3 atribute a

dreptului de proprietate, urmează a fi evacuată fără nici un temei juridic din locuința

sa, fiindu-i încălcat dreptul la proprietate privată.

La 15 ianuarie 2019, Iurii Nisenblat reprezentat de avocatul Denis Grecu a

declarat recurs împotriva deciziei din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii instanței de fond.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de

apel, pe care o consideră ilegală, deoarece aceasta este bazată pe concluzii

neîntemeiate, contradictorii și lipsite de suport juridic.

La fel, a invocat și aprecierea arbitrară a probelor, neaplicarea legii care urma

a fi aplicată și anume dispozițiile art.118 alin.(5) Cod de procedură civilă coroborat

cu art. 376 alin.(1), art.194 alin.(2), art.211 alin. (1) Cod de procedură civilă, de

către instanța ierarhic inferioară, dar și încălcarea dreptului său la un proces

echitabil.

În același context, a relevat că instanța de apel nu a examinat integral și luat

în considerație toate probele și circumstanțele importante pentru soluționarea justă

a cauzei. Astfel, circumstanțele menționate pot fi considerate motive întemeiate de

admitere a prezentei cereri de recurs.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 13 noiembrie 2018 și

publicată pe pagina web a instanței de apel la 05 decembrie 2018.

În aceste circumstanțe recursul, declarat de Iurii Nisenblat reprezentat de

avocatul Denis Grecu la 15 ianuarie 2019, se consideră depuse în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

4

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Iurii Nisenblat reprezentat

de avocatul Denis Grecu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că, procedura admisibilității

constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de

către Iurii Nisenblat reprezentat de avocatul Denis Grecu, asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Iurii Nisenblat reprezentat de avocatul Denis Grecu, ca

inadmisibil.

5

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Iurii Nisenblat reprezentat de avocatul Denis Grecu se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

6