2ra-2430/16 — repararea prejudiciului material și moral

Judecătoria Bălți Dosarul nr.2ra-2430/16

Judecător: N. Ocerednîi

Curtea de Apel Bălți

Judecători: A. Gheorghieș, A. Albu, A. Toderaș

Î N C H E I E R E

02 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, Valeriu Doagă,

Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea

soluționînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Inspectoratul de Poliție Bălți,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Margarint

Vasile împotriva Companiei Internaționale de Asigurări „Tanselit” Societate pe

Acțiuni, Inspectoratul de Poliție Bălți, Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

Stolearciuc Andrei cu privire la repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 23 octombrie 2015,

C O N S T A T Ă :

La 17 august 2013, Margarint Vasile a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Comisariatului municipal de Poliție Bălți (actualmente Inspectoratul de

Poliție Bălți) și CIA ,,Transelit” SA cu privire la repararea prejudiciului material și

moral (f. d. 2-3, vol. I).

În motivarea acțiunii a indicat că prin decizia D/D 03/06-2011-BL (RCA) cu

privire la plata despăgubirii de asigurare a CIA ,,Transelit” SA, i-a fost refuzat în

achitarea despăgubirii de asigurare, din motiv că persoana asigurată Stolearciuc

Andrei nu a fost recunoscut vinovat și sancționat pentru comiterea accidentului

rutier din 02 septembrie 2010.

Solicită încasarea de la CIA ,,Transelit” SA a prejudiciului material în sumă

de 236 250 lei și a prejudiciul moral în sumă de 100 000 lei. La 08 mai 2014,

Margarint Vasile a depus cerere de chemare în judecată suplimentară împotriva

Ministerului Justiției al RM, CIA ,,Transelit” SA, Stolearciuc Andrei cu privire la

repararea prejudiciului material și moral (f. d. 85, vol. I).

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 05 septembrie 2010 a avut loc un

accident rutier în rezultatul căruia automobilul său de model ,,Opel Combo” cu

numărul de înmatriculare SG AL 966, în timpul staționării a fost tamponat de

automobilul de model „Mercedes C-120” cu numărul de înmatriculare ED BC 891,

1

care era condus de Stolearciuc Andrei. Vinovat de producerea accidentului a fost

recunoscut Margarint Vasile, care a fost sancționat cu o amendă în mărime de 40

unități convenționale, ceea ce constituie 800 lei. Susține că la data de 20 septembrie

2010, a contestat procesul-verbal și decizia emisă de către agentul constatator,

procesul contravențional fiind încetat prin hotărîrea Judecătoriei Bălți din 14

februarie 2011.

Argumentează că, pîrîtul Stolearciuc Andrei la momentul producerii

accidentului rutier deținea polița de asigurare AK0042381 din 28 decembrie 2009

eliberată de CIA ,,Transelit” SA dar din motivul că Stolearciuc Andrei nu a fost

recunoscut vinovat, compania de asigurări a refuzat să întocmească dosarul de

daune și să-i restituie despăgubirile de asigurare suportate.

Invocă că s-a adresat la procuratură, la compania de asigurări și la Ministerul

Afacerilor Interne în vederea soluționării cazului dat. Prin urmare, la data de 05

martie 2013 pîrîtul Stolearciuc Andrei a fost recunoscut vinovat în comiterea

contravenției prevăzute de art. 242 alin. (1) Cod contravențional, iar compania de

asigurări a decis unilateral valoarea pagubei autoturismului reclamantului în sumă

de 2533 lei, însă susține că pentru reparația automobilului a suportat cheltuieli în

sumă de 4465 lei, fapt ce se confirmă prin actul de prestare a serviciilor de reparație

eliberat de SA „Autocompact-Nord”.

Consideră că tergiversarea examinării cauzei se datorează toleranței

agentului constătător, iar prejudiciul material și moral pentru acțiunile acestuia

urmează a fi încasat de la Ministerul Justiției al RM.

Solicită reclamantul, prin cererea de chemare suplimentară, încasarea de la

Ministerul Justiției al RM a sumei de 535,8 lei cu titlu de prejudiciul material

apărut în urma inflației și 6000 lei cu titlu de prejudiciul moral, încasarea de la CIA

,,Transelit” SA a prejudiciului material în sumă de 1932 lei, încasarea de la

Stolearciuc Andrei a prejudiciului moral în mărime de 6000 lei și încasarea de la

pîrîți a cheltuielilor de judecată ce vor fi suportate la examinarea acțiunii civile.

Prin hotărîrea Judecătoriei Bălți din 10 decembrie 2014, acțiunea a fost admisă

parțial, fiind încasat de la Inspectoratul de Poliție Bălți în beneficiul lui Margarint

Vasile prejudiciul moral în sumă de 3000 lei și cheltuielile de asistență juridică în

sumă de 1000 lei. În rest pretențiile au fost respinse (f. d. 160-166, vol. I).

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a

tuturor probelor prezente și a constatat că, cerințele invocate în acțiune se

încadrează în prevederile legii.

La 31 decembrie 2014, Inspectoratul de Poliție Bălți a depus cerere de apel

nemotivată, iar la 31 ianuarie 2015 și cererea de apel motivată împotriva hotărîrii

primei instanțe solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîii primei instanțe cu

emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acțiunii (f. d. 168, f. d. 173).

La 12 ianuarie 2015, Margarint Vasile a depus cerere de apel nemotivată, iar

la 18 februarie 2015 și cererea de apel motivată împotriva hotărîrii primei instanțe

solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîii primei instanțe și încasarea de la pîrîți

2

a cheltuielilor suportate la judecarea pricinii în cauză conform cererii de chemare în

judecată (f. d. 170, f. d. 187).

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 23 octombrie 2015, a fost admis apelul

depus de Inspectoratul de Poliție Bălți.

S-a casat parțial hotărîrea Judecătoriei Bălți din 10 decembrie 2014 în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Margarint Vasile împotriva

CIA ,,Transelit” SA, Inspectoratul de Poliție Bălți, Ministerul Justiției al RM și

Stolearciuc Andrei privind repararea prejudiciului material și moral, în partea

referitoare la admiterea parțială a pretenției lui Margarint Vasile și încasarea de la

Inspectoratul de Poliție Bălți în beneficiul lui Margarint Vasile a prejudiciului

moral în sumă de 3000 lei, cît și a cheltuielilor de judecată pentru asistență juridică

în sumă de 1000 lei, și în această parte s-a emis o nouă hotărîre, prin care a fost

încasat din contul Inspectoratului de Poliție Bălți în beneficiul lui Margarint Vasile

prejudiciul moral în sumă de 3000 lei și cheltuielile de judecată pentru asistența

juridică în sumă de 1000 lei. În rest hotărîrea a fost menținută.

Totodată, a fost respinsă cererea de apel înaintată de Margarint Vasile (f. d.

43, vol. II).

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de

apelant și-au găsit parțial reflectare de fapt în probele acumulate la materialele

dosarului iar argumentele formulate în cererea de apel sunt în parte întemeiate.

Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 17 august 2016,

Inspectoratul de Poliție Bălți a depus cerere de recurs, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi

hotărîri de respingere a acțiunii înaintate.

În motivarea recursului, acesta a indicat că, decizia instanței de apel a fost

adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material și cu încălcarea

normelor de drept procedural.

Totodată, mai invocă recurentul că instanța de apel nu a constatat și elucidat

toate circumstanțele care au importanță pentru justa soluționare a litigiului.

Studiind temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul declarat este inadmisibil, fiind depus cu omiterea termenului

de declarare prevăzut la art.434 CPC.

Astfel, în conformitate cu art. 433 lit. b) Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea

termenului de declarare prevăzut la art.434.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul

de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Din materialele cauzei rezultă că prin decizia Curții de Apel Bălți din 23

octombrie 2015, fost admis apelul depus de Inspectoratul de Poliție Bălți. S-a casat

parțial hotărîrea Judecătoriei Bălți din 10 decembrie 2014 în cauza civilă la cererea

3

de chemare în judecată înaintată de Margarint Vasile împotriva CIA ,,Transelit”

SA, Inspectoratul de Poliție Bălți, Ministerul Justiției al RM și Stolearciuc Andrei

privind repararea prejudiciului material și moral, în partea referitoare la admiterea

parțială a pretenției lui Margarint Vasile și încasarea de la Inspectoratul de Poliție

Bălți în beneficiul lui Margarint Vasile a prejudiciului moral în sumă de 3000 lei,

cît și a cheltuielilor de judecată pentru asistență juridică în sumă de 1000 lei, și în

această parte s-a emis o nouă hotărîre, prin care a fost încasat din contul

Inspectoratului de Poliție Bălți în beneficiul lui Margarint Vasile prejudiciul moral

în sumă de 3000 lei și cheltuielile de judecată pentru asistența juridică în sumă de

1000 lei. În rest hotărîrea a fost menținută.

Inspectoratul de Poliție Bălți, invocînd ilegalitatea deciziei instanței de a

declarat recurs. Concomitent recurentul a solicitat și repunerea în termen a cererii

de recurs.

În conformitate cu decizia Colegiului civil, commercial și de contencios

administrative al Curții Supreme de Justiție din 13 iulie 2016, a fost respinsă

cererea Inspectoratului de Poliție Bălți cu privire la repunerea în termenul de

declararea a recursului depus asupra încheierii Curții de Apel Bălți din 16 februarie

2016, prin care a fost respinsă cererea cu privire la explicarea deciziei Curții de

Apel Bălți din 23 octombrie 2015 - decizie contestată la moment cu recurs.

Prin urmare, instanța de recurs conchide că, cererea de recurs a

Inspectoratului de Poliție Bălți, depusă împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din

23 octombrie 2015, este în afara termenului de declarare a recursului, or,

recurentul a cunoscut cu certitudine despre existența deciziei contestate, încă din

momentul în care a solicitat explicarea acesteia, iar repunerea în termen este

inaplicabilă la caz.

Cu toate acestea, contrar prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, Inspectoratul de

Poliție Bălți, a depus cererea de recurs doar la 17 august 2016, respectiv, mult peste

termenul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 434 alin. (2) CPC, termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit. Iar, art.56 alin.(3) CPC, prevede expres că

participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile

lor procedurale.

Inspectoratul de Poliție Bălți, depunând recursul la 17 august 2016 a exercitat

dreptul de atac cu omiterea termenului legal și recursul acestuia urmează a fi

declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 10 alin. (1) Codul de procedură civilă, sancțiunile

procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural

civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în

caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

4

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat

că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor

sale de acces la instanță (a se vedea cauza Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din

11 septembrie 2007).

În hotărârea Ponomaryov vs. Ucraina 3236/03 din 03 aprilie 2008, Curtea

Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dacă termenul pentru introducerea

unei căi ordinare de atac este reînnoit după un interval considerabil și pentru

motive care nu par să fie foarte convingătoare, o asemenea decizie ar putea

înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale

extraordinară de atac.

Curtea a admis că revine în primul rând instanțelor interne sa decidă asupra

repunerii în termenul de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de

o marjă de apreciere nelimitată. Instanțele sunt obligate să indice motivele pentru

care au acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre exemplu,

necomunicarea hotărârii luate în proces de către autoritățile competente ale statului.

Chiar și atunci, totuși, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi nelimitată, dată fiind

obligația părților de a se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de

care ele au cunoștință.

Inspectoratul de Poliție Bălți cunoscând cu certitudine despre decizia instanței

de apel din 23 octombrie 2015, nu a manifestat diligența necesară pentru a depune

recursul în termenul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecător decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

admisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire

cu privire la fondul recursului.

Astfel, din motivele menționate și având în vedere că Inspectoratul de Poliție

Bălți a declarat recurs în afara termenului de 2 luni care este de decădere și nu

poate fi restabilit, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul inadmisibil. Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv va încălca

principiul securității raporturilor juridice și va duce în mod inevitabil la o nouă

condamnare a Republicii Moldova de către Curtea Europeană pentru Drepturile

Omului (cauza Pîrnău și alții vs. Republica Moldova din 31 ianuarie 2012).

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarant de către Inspectoratul de Poliție Bălți ca inadmisibil, fiind depus

cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434 CPC.

5

În conformitate cu art. 433 lit. b), art. 434, 440 CPC, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E:

Recursul declarat de către Inspectoratul de Poliție Bălți se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan

Iuliana Oprea

6