2ra-168/16 — Repararea prejudiciului material

prima instanţă: Şt. Niţă dosarul nr.2ra-168/16 instanţa de apel: N. Vascan, V. Negru, Iu. Cotruţă ÎNCHEIERE 27 ianuarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii : Maria Ghervas, Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Întreprinderea Mixtă Compania Internaţională de Asigurări „Transelit” societate pe acţiuni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii de Asigurări Reasigurări „Donaris Group” societate pe acţiuni împotriva Companiei de Asigurări „Transelit” societate cu răspundere limitată cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, penalităţii şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 septembrie 2015 prin care a fost respins apelul declarat de către Întreprinderea Mixtă Compania Internaţională de Asigurări „Transelit” societate pe acţiuni şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 18 februarie 2015, prin care acţiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La 10 septembrie 2014, SAR „Donaris Group” SA a depus o cerere de chemare în judecată împotriva CA „Transelit” SRL cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, penalităţii şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 20 mai 2013 între SAR „Donaris Group” SA în calitate de asigurător şi SC „Top Leasing” SRL în calitate de asigurat a fost încheiat contractul de asigurare facultativă a mijloacelor de transport auto-casco nr. CSK 20112-TOP-0124 prin care a fost asigurat automobilul de model „Mitsubishi L200” anul producerii 2011, număr de înregistrare CPL 557, contra mai multor riscuri, inclusiv şi riscul contra prejudiciilor ca rezultat al accidentelor de circulaţie.

La 30 ianuarie 2014 la 17.00 în or. Bender s-a produs accidentul rutier în rezultatul căruia automobilul de model „Audi A6” cu număr de înregistrare A674CK, condus de către Kolomiets Stanislav a tamponat automobilul de model „Mitsubishi L200” număr de înregistrare CPL-557, condus de Nichitenco Valerii. Conform procesului-verbal cu privire la contravenţie din 30 ianuarie 2014 vinovat 1 de comiterea accidentului rutier a fost recunoscut Kolomiets Stanislav, care a prezentat poliţa de asigurare obligatorie de răspundere civilă nr. 00388739, eliberată de CA „Transelit” SA.

Menţionează că, părţile implicate în accidentul rutier au declarat cazul la companiile de asigurări cu care aveau încheiate contracte de asigurare şi prin urmare de către SAR „Donaris Group” SA a fost pornit dosarul de daune nr. 02002014 din 31 ianuarie 2014. De asemenea a fost întocmit procesul-verbal de constatare a pagubelor semnat de părţile implicate, precum şi de reprezentantul CA „Transelit” SA şi în rezultatul calculelor efectuate de „East Auto Lada” SRL s-a stabilit despăgubirea de asigurare în mărime de 29770,42 lei. În baza dispoziţiei nr. CSK 0200 20014 din 25 februarie 2014 accidentul produs a fost recunoscut caz asigurat fiind dispusă achitare despăgubirilor de asigurare în sumă de 20770,24 lei prin excluderea uzurii de 24% din piesele înlocuite.

De asemenea a mai indicat că potrivit reglementărilor art. 40 alin. (7) al Legii nr. 414-XVI privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă şi a art. 1329 alin. (1) Codul civil, a solicitat părţii pîrîte să recupereze suma de 20770,42 lei în calitate de asigurător a răspunderii civile a persoanei vinovate de producerea accidentului, însă CA „Transelit” SA a refuzat achitarea acestei sume. De asemenea, a mai invocat prevederile art. 6 alin. (6) al Legii nr. 407-XVI cu privire la asigurări şi consideră că pîrîtul se află în întîrziere de executare a obligaţiei pecuniare şi este obligat la plata penalităţii de întîrziere în mărime de 3737,60 lei. Prin urmare, solicită SAR „Donaris Group” SA încasarea de la CA „Transelit” SA în beneficiul său a sumei de 20770,42 lei cu titlu de pagubă materială şi 3738,60 lei cu titlu de penalitate, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată şi anume 735,27 lei taxa de stat achitată şi 3950 lei cheltuieli de asistenţă juridică.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 18 februarie 2015 acţiunea a fost admisă. A fost încasat de la CA „Transelit” SRL în beneficiul SAR „Donaris Group” SA suma de 20770,42 lei cu titlu de prejudiciu material, penalitatea în sumă de 3738,60 lei şi cheltuielile de judecată în sumă de 4685,27 lei, iar în total suma de 29194,29 lei. Nefiind de acord cu hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 18 februarie 2015, la 23 februarie 2015 ÎM CIA „Transelit” SA a declarat apel invocînd legalitatea acesteia, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotîrîrii contestare şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 septembrie 2015 a fost respins apelul declarat de către ÎM CIA „Transelit” SA cu menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În susţinerea concluziei instanţa de apel a constatat că la 30 ianuarie 2014, la ora 17.00 în or. Bender s-a produs un accident rutier în rezultatul căruia automobilul de model „Audi A6”, număr de înmatriculare A 674 CK, condus de Kolomiets Stanislav a tamponat automobilul de model „Mitsubishi L200” număr de înmatriculare C PL 557 condus de Nichitenco Valerii. A mai constatat instanţa de apel că posesorul autoturismului de model „Audi A6” număr de înmatriculare A 674CK condus de Kolomiets Stanislav, la momentul accidentului avea poliţă de asigurare obligatorie de răspundere civilă nr. 2 000388739, eliberată de CA „Transelit” SA, or conform art. 1301 alin. (1) Codul civil prin contractul de asigurare, asigurătorul se obligă să plătească asiguratului prima de asigurare, iar acesta se obligă să plătească la producerea riscului asigurat asiguratului sau unui terţ beneficiarului asigurării suma asigurată ori despăgubirea în limitele şi în termenele convenite.

Făcînd trimitere instanţa de apel la prevederile pct. 28 din Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 11 din 16 decembrie 2013 cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei în domeniul asigurărilor obligatorii şi facultative a transportului auto, care prevede că instanţele de judecată urmează să ţină cont că hotărîrile organelor din stînga Nistrului, prin care se constată vinovăţia persoanei care a comis accidentul rutier, survenirea riscului asigurat sau actele de efectuare a reviziei tehnice, nu pot fi admise, deoarece nu sunt probe admisibile în sensul art. 117, 122 alin. (3) CPC, astfel respingînd drept probă admisibilă procesul verbal cu privire la contravenţie întocmit în privinţa lui Kolomiets Stanislav de către autorităţile din stînga Nistrului.

Însă, instanţa de apel a considerat legală şi întemeiată hotărîrea primei instanţe precum că lipsa deciziei agentului constatator al organelor de resort nu constituie temei pentru respingerea în mod arbitrar a acţiunii în cauză, or instanţa de judecată este în drept, în cadrul judecării cauzei civile privind repararea prejudiciului cauzat din accident rutier să constate vinovăţia pîrîtului în cauzarea prejudiciului material.

La fel, Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău a reţinut drept întemeiată concluzia primei instanţe de admitere integrală a acţiunii în temeiul art. 1398 alin. (1) Codul civil şi art. 6 alin. (6) al Legii cu privire la asigurări nr. 407 – XVI din 21 decembrie 2006 şi a conchis că CIA „Transelit” SA are obligaţia de a recupera companiei SAR „Donaris Group” SA suma de 20770,42 lei achitată cu titlu de despăgubiri de asigurare, şi pentru încălcarea termenului de plată a despăgubirii de asigurare din vina asigurătorului penalitatea pentru fiecare de întîrziere în mărime de 3738,60 lei. La 27 noiembrie 2015, ÎM CIA „Transelit” SA a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii.

Recurentul, ÎM CIA „Transelit” SA, în motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu hotărîrile instanţelor de judecată emise în cauza dată, deoarece la emiterea acestora au fost aplicate eronat normele de drept material şi apreciate arbitrar probele administrate. Menţionează că instanţele de judecată eronat au constatat culpa asiguratului Kolomiets Stanislav, fiind neîntemeiat admisă acţiunea intimatului de încasare a despăgubirii de asigurare, fără a evidenţia şi reflecta în hotărîre vreo probă admisibilă care să confirme vinovăţia asiguratului Kolomiets Stanislav. La 20 ianuarie 2016, ÎM „CIA „Transelit” SA a depus supliment la recurs prin care a invocat că Judecătoria Centru, mun.

Chişinău a examinat pricina cu încălcarea competenţei jurisdicţionale, deoarece sediul pîrîtului este or. Edineţ, str. Independenţei 99, şi că accidentul rutier s-a produs în or. Bender, astfel încît competenţa jurisdicţională a Judecătoriei Centru, mun. Chişinău excede. 3 Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de ÎM CIA „Transelit” SA nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine şi jurisprudenţa CEDO conform căreia recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede putere de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcel contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe cînd motivele recursului indicate în cazul din speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii atît în prima instanţă cît şi instanţa de apel, asupra cărora instanţa de apel s-a pronunţat în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către ÎM CIA „Transelit” SA ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) şi 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, 4 d i s p u n e: Recursul declarat de către Întreprinderea Mixtă Compania Internaţională de Asigurări „Transelit” societate pe acţiuni se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Maria Ghervas Iurie Bejenaru 5