3ra-1560/16 — contestarea actului administrativ

Judecătoria Centru Dosarul nr.3ra-1560/16 Mun. Chișinău Judecător: E. Palanciuc Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Vascan, E. Fistican, V. Negru ÎNCHEIERE 02 noiembrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Valeriu Doagă Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Modîrca Dorin, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Modîrca Dorin împotriva Departamentul Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea acțiunilor ilicite și anume obligarea emiterii ordinului de transfer cu calcularea, stabilirea și achitarea indemnizației de trei solde lunare și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2016, C O N S T A T Ă : La 25.08.2015, Modîrca Dorin s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea acțiunilor ilicite și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, Modîrca Dorin a indicat că, în anul 2010 a semnat contract nr.016584 cu privire la satisfacerea serviciului militar în trupele de carabinieri (trupele interne) ale Ministerului Afacerilor Interne, fiind angajat în cadrul secției juridice a DTC pe un termen de 5 ani cu începere din 12.11.2010. Ulterior, în luna aprilie 2013 a depus un raport, prin care a solicitat de a fi transferat în altă structură în care este prevăzut serviciul special, fapt pentru care prin ordinul nr.86, a Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne din a fost exclus din listele efectivului Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne (transferat pentru continuarea serviciului în cadrul Ministerului Afacerilor Interne) în legătură cu numirea în altă funcție într-o structură cu statut special, temei de emitere a ordinului a fost ordinul MAI nr.229 ef.

din 26.04.2013.

Consideră reclamantul că la efectuarea transferului i-au fost încălcate drepturile la achitarea indemnizației prevăzute pentru transfer, din care motiv la 14.07.2015, a depus o cerere prealabilă în adresa Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne, prin care a solicitat emiterea în privința sa a ordinului de transferare în corespundere cu prevederile art. 35 alin. (3) lit. i) a Legii cu privire la statutul militarilor și a Hotărîrii Guvernului RM nr.941 din 17.08.2006 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, precum și calcularea, stabilirea și achitarea indemnizației de trei solde lunare, prevăzute la art. 19 alin.(5) a Legii nr. 162 din 22.07.2005, în legătură cu eliberarea în temeiul art.35 alin.(3) lit. i) a Legii nr. 162 din 22.07.2005 însă la 20 august 2015, prin intermediul oficiului poștal, a primit răspunsul nr. 1/2-M-43/15 din 1 13.08.2015 la cererea prealabilă, prin care i s-a adus la cunoștință că cererea a fost considerată nejustificată și care nu poate fi admisă din mai multe motive.

Indică reclamantul că i-au fost încălcate drepturile la stabilirea și achitarea indemnizației de 3 solde lunare stabilit de prevederile art. 19 al.(5) a Legii nr. 162 din 22.07.2005 cu privire la statutul militarilor, dat fiind faptul că conform prevederilor art. 143 alin. (1) lit. a) Codului Muncii, dacă nu se contestă cuantumul tuturor sumelor ce se cuvin salariatului de la unitate, efectuarea achitărilor se face până în ziua eliberării din serviciu sau în ziua eliberării. Respectiv, indemnizația prevăzută nu i-a fost achitată nici până în prezent, deși a fost eliberat din cadrul Departamentului Trupelor de Carabinieri, în legătură cu transferul în altă structură în care este prevăzut serviciul special, fapt confirmat și prin ordinul de zi a Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne al RM nr. 86 din 07.05.2013.

Drept urmare, prin neacordarea de către pîrît, a indemnizațiilor prevăzute de lege i-a fost cauzat un prejudiciu moral pe care îl consider posibil de a fi reparat echitabil prin acordarea unei compensații în mărime de 2 500 lei. Astfel, Modîrca Dorin a solicitat obligarea Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne al RM, să emită ordinul de transferare în corespundere cu prevederile art. 35 alin. (3) lit. i) a Legii cu privire la statutul militarilor și a Hotărîrii Guvernului RM nr.941 din 17.08.2006 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, cu obligarea la calcularea, stabilirea și achitarea reclamantului a indemnizației de trei solde lunare, prevăzute la art. 19 alin.(5) a Legii nr. 162 din 22.07.2005 în legătură cu eliberarea în temeiul art.35 alin.(3) lit.i) a Legii nr. 162 din 22.07.2005 cu repararea prejudiciului moral în mărime de 2 500 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13 noiembrie 2015, cererea de chemare în judecată depusă de Modîrca Dorin a fost admisă parțial. S-a obligat Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne să-i calculeze, să-i stabilească și să-i achite reclamantului îndemnizația de trei solde lunare, ca urmare a eliberării prin transfer din serviciu militar. În rest acțiunea a fost respinsă. La 13 noiembrie 2015 și la 04 decembrie 2015, reprezentantul Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne, Alexandru Leahu, a depus cerere de apel prin care a solicitat admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 13.11.2015, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată de Modîrca Dorin să fie respinsă integral. În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept procedural. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2016 s-a admis apelul declarat de către Departamentul Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne. S-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 13 noiembrie 2015, în partea în care a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată a lui Modîrcă Dorin cu obligarea Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne al RM de a emite ordinul de transfer cu calcularea, stabilirea și achitarea indemnizației de trei solde lunare, repararea prejudiciului moral, precum și a fost obligat Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne să-i calculeze, stabilească și să-i achite lui Modîrca Dorin indemnizația de trei solde lunare, ca urmare a eliberării prin transfer din serviciu militar și s-a adoptat o hotărâre nouă prin care s-a respins ca neîntemeiată pretenția reclamantului Modîrca Dorin împotriva 2 Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne al RM privind obligarea Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne să-i calculeze, stabilească și să-i achite indemnizația de trei solde lunare ca urmare a eliberării prin transfer din serviciul militar.

În rest hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13 noiembrie 2015 s-a menținut. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt întemeiate. Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță neîntemeiat a dat apreciere procedurii de eliberare prin transfer din serviciu militar, or, materialele pricinii denotă că prin Ordinul MAI nr. 229 EF din 26.04.2013, semnat de Ministrul Afacerilor Interne, Dorin Recean, Modîrca Dorin nu a fost eliberat din organele afacerilor interne, dar a fost transferat, cu acordul personal, dintr-o autoritate administrativă a MAI (PTC), în alta (SPIA) la inițiativa personală.

Astfel, procedura de transfer a fost inițiată la solicitarea intimatului, Modîrca Dorin, respectiv, a fost emis un ordin cu privire la transfer în altă funcție, și nicidecum unul de eliberare. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel Modîrca Dorin a declarat recurs, prin care solicită admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2016 cu menținerea hotărârii instanței de fond. Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 25.06.2016 a fost expediată recurentului la 08.08.2016. Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma art. 425 CPC, consideră recursul depus la data de 23.08.2016 în termen.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia. La 08.10.2016, reprezentatul Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne, M. Coroliova, a prezentat referință prin care solicită respingerea recursului înaintat de Modîrca Dorin cu menținerea decizie instanței de apel din 25.06.2016. În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat neaplicarea normelor de drept material și procedural pertinente cauzei.

Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a 3 normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul declarat de către Modîrca Dorin asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Modîrca Dorin ca inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, D I S P U N E: Recursul declarat de către Modîrca Dorin se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului Valeriu Doagă Judecători Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea 4