3ra-1560/16 — contestarea actului administrativ

Judecătoria Centru Dosarul nr.3ra-1560/16

Mun. Chișinău

Judecător: E. Palanciuc

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Vascan, E. Fistican, V. Negru

ÎNCHEIERE

02 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea

soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Modîrca Dorin, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Modîrca Dorin împotriva Departamentul Trupelor de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne cu privire la contestarea acțiunilor ilicite și anume obligarea emiterii

ordinului de transfer cu calcularea, stabilirea și achitarea indemnizației de trei solde

lunare și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2016,

C O N S T A T Ă :

La 25.08.2015, Modîrca Dorin s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne

cu privire la contestarea acțiunilor ilicite și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, Modîrca Dorin a indicat că, în anul 2010 a semnat contract

nr.016584 cu privire la satisfacerea serviciului militar în trupele de carabinieri (trupele

interne) ale Ministerului Afacerilor Interne, fiind angajat în cadrul secției juridice a

DTC pe un termen de 5 ani cu începere din 12.11.2010. Ulterior, în luna aprilie 2013 a

depus un raport, prin care a solicitat de a fi transferat în altă structură în care este

prevăzut serviciul special, fapt pentru care prin ordinul nr.86, a Departamentului

Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne din a fost exclus din listele

efectivului Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne

(transferat pentru continuarea serviciului în cadrul Ministerului Afacerilor Interne) în

legătură cu numirea în altă funcție într-o structură cu statut special, temei de emitere a

ordinului a fost ordinul MAI nr.229 ef. din 26.04.2013.

Consideră reclamantul că la efectuarea transferului i-au fost încălcate drepturile

la achitarea indemnizației prevăzute pentru transfer, din care motiv la 14.07.2015, a

depus o cerere prealabilă în adresa Departamentului Trupelor de Carabinieri al

Ministerului Afacerilor Interne, prin care a solicitat emiterea în privința sa a ordinului

de transferare în corespundere cu prevederile art. 35 alin. (3) lit. i) a Legii cu privire la

statutul militarilor și a Hotărîrii Guvernului RM nr.941 din 17.08.2006 pentru

aprobarea Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în

Forțele Armate, precum și calcularea, stabilirea și achitarea indemnizației de trei solde

lunare, prevăzute la art. 19 alin.(5) a Legii nr. 162 din 22.07.2005, în legătură cu

eliberarea în temeiul art.35 alin.(3) lit. i) a Legii nr. 162 din 22.07.2005 însă la 20

august 2015, prin intermediul oficiului poștal, a primit răspunsul nr. 1/2-M-43/15 din

1

13.08.2015 la cererea prealabilă, prin care i s-a adus la cunoștință că cererea a fost

considerată nejustificată și care nu poate fi admisă din mai multe motive.

Indică reclamantul că i-au fost încălcate drepturile la stabilirea și achitarea

indemnizației de 3 solde lunare stabilit de prevederile art. 19 al.(5) a Legii nr. 162 din

22.07.2005 cu privire la statutul militarilor, dat fiind faptul că conform prevederilor art.

143 alin. (1) lit. a) Codului Muncii, dacă nu se contestă cuantumul tuturor sumelor ce

se cuvin salariatului de la unitate, efectuarea achitărilor se face până în ziua eliberării

din serviciu sau în ziua eliberării. Respectiv, indemnizația prevăzută nu i-a fost achitată

nici până în prezent, deși a fost eliberat din cadrul Departamentului Trupelor de

Carabinieri, în legătură cu transferul în altă structură în care este prevăzut serviciul

special, fapt confirmat și prin ordinul de zi a Departamentului Trupelor de Carabinieri

al Ministerului Afacerilor Interne al RM nr. 86 din 07.05.2013. Drept urmare, prin

neacordarea de către pîrît, a indemnizațiilor prevăzute de lege i-a fost cauzat un

prejudiciu moral pe care îl consider posibil de a fi reparat echitabil prin acordarea unei

compensații în mărime de 2 500 lei.

Astfel, Modîrca Dorin a solicitat obligarea Departamentului Trupelor de

Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne al RM, să emită ordinul de transferare în

corespundere cu prevederile art. 35 alin. (3) lit. i) a Legii cu privire la statutul

militarilor și a Hotărîrii Guvernului RM nr.941 din 17.08.2006 pentru aprobarea

Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele

Armate, cu obligarea la calcularea, stabilirea și achitarea reclamantului a indemnizației

de trei solde lunare, prevăzute la art. 19 alin.(5) a Legii nr. 162 din 22.07.2005 în

legătură cu eliberarea în temeiul art.35 alin.(3) lit.i) a Legii nr. 162 din 22.07.2005 cu

repararea prejudiciului moral în mărime de 2 500 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13 noiembrie 2015,

cererea de chemare în judecată depusă de Modîrca Dorin a fost admisă parțial. S-a

obligat Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne să-i

calculeze, să-i stabilească și să-i achite reclamantului îndemnizația de trei solde lunare,

ca urmare a eliberării prin transfer din serviciu militar. În rest acțiunea a fost respinsă.

La 13 noiembrie 2015 și la 04 decembrie 2015, reprezentantul Departamentului

Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne, Alexandru Leahu, a depus

cerere de apel prin care a solicitat admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii

judecătoriei Centru mun. Chișinău din 13.11.2015, cu pronunțarea unei noi hotărâri

prin care acțiunea înaintată de Modîrca Dorin să fie respinsă integral.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a

constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2016 s-a admis apelul declarat

de către Departamentul Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne. S-a

casat parțial hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13 noiembrie 2015, în

partea în care a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată a lui Modîrcă Dorin

cu obligarea Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor

Interne al RM de a emite ordinul de transfer cu calcularea, stabilirea și achitarea

indemnizației de trei solde lunare, repararea prejudiciului moral, precum și a fost

obligat Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne să-i

calculeze, stabilească și să-i achite lui Modîrca Dorin indemnizația de trei solde lunare,

ca urmare a eliberării prin transfer din serviciu militar și s-a adoptat o hotărâre nouă

prin care s-a respins ca neîntemeiată pretenția reclamantului Modîrca Dorin împotriva

2

Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne al RM

privind obligarea Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor

Interne să-i calculeze, stabilească și să-i achite indemnizația de trei solde lunare ca

urmare a eliberării prin transfer din serviciul militar. În rest hotărârea Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 13 noiembrie 2015 s-a menținut.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant

și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele

formulate în cererea de apel sunt întemeiate.

Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță neîntemeiat a dat apreciere

procedurii de eliberare prin transfer din serviciu militar, or, materialele pricinii denotă

că prin Ordinul MAI nr. 229 EF din 26.04.2013, semnat de Ministrul Afacerilor

Interne, Dorin Recean, Modîrca Dorin nu a fost eliberat din organele afacerilor interne,

dar a fost transferat, cu acordul personal, dintr-o autoritate administrativă a MAI

(PTC), în alta (SPIA) la inițiativa personală. Astfel, procedura de transfer a fost inițiată

la solicitarea intimatului, Modîrca Dorin, respectiv, a fost emis un ordin cu privire la

transfer în altă funcție, și nicidecum unul de eliberare.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel Modîrca Dorin a declarat recurs,

prin care solicită admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel

Chișinău din 25 iunie 2016 cu menținerea hotărârii instanței de fond.

Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 25.06.2016 a

fost expediată recurentului la 08.08.2016. Astfel, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma art. 425 CPC,

consideră recursul depus la data de 23.08.2016 în termen.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.

La 08.10.2016, reprezentatul Departamentului Trupelor de Carabinieri al

Ministerului Afacerilor Interne, M. Coroliova, a prezentat referință prin care solicită

respingerea recursului înaintat de Modîrca Dorin cu menținerea decizie instanței de

apel din 25.06.2016.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat neaplicarea normelor de drept

material și procedural pertinente cauzei.

Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că

recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat

înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de

drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic

inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este

garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de

admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

3

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă

recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul

exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui

temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces

sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în

recursul declarat de către Modîrca Dorin asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Modîrca Dorin ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,

completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

D I S P U N E:

Recursul declarat de către Modîrca Dorin se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan

Iuliana Oprea

4