3ra-515/17 — Obligarea calculării și achitării îndemnizației

Dosarul nr. 3ra-515/17

Prima instanță: Jud. Centru

Jud. I.Țurcan

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău:

I.Cimpoi, I.Secrieru, E.Fistican

Î N C H E I E R E

24 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului judecător: Tatiana Vieru

Judecători: Oleg Sternioală, Nicolae Craiu

examinînd admisibilitatea recursului declarat de către Plăcintă Ștefan în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Plăcintă Ștefan către

Departamentul Trupelor de Carabineri privind recunoașterea ilegalității refuzului,

obligarea calculării și achitării îndemnizației și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2017, prin care s-a

admis cererea de apel declarată de Departamentul Trupelor de Carabineri, s-a casat

parțial hotărîrea Judecătoriei Centru mun.Chișinău din 31 octombrie 2016, s-a

pronunțat o nouă hotărîre prin care s-a respins acțiunea,

C O N S T A T Ă :

La 29 septembrie 2016, Plăcintă Ștefan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Departamentului Trupelor de Carabinieri cu privire la recunoașterea

ilegalității refuzului, obligarea calculării și achitării indemnizației și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat, la 03 iulie 2015 a semnat contractul nr.53824 cu

privire la satisfacerea serviciului militar în trupele de carabinieri (trupele interne) ale

Ministerului Afacerilor Interne. A fost angajat în cadrul Secției ordine și siguranță

publică a Direcției management operațional a Statului-Major al Departamentului

Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne. Ulterior la 05 august

2016, în baza raportului personal, a fost transferat în funcția de inspector principal

al Secției planificare și evaluare misiuni a Direcției dirijare operațională a

Serviciului dirijare operațională și inspectare (cu statut de direcție generală) cu

1

eliberarea din cadrul Departamentului Trupelor de Carabinieri, fapt confirmat prin

ordinul MAI nr. 138ef. din 05 august 2016.

Plăcintă Ștefan a menționat că, la 29 iulie 2016 a depus un raport, prin care a

solicitat transferarea într-o altă structură pentru care este prevăzut serviciul special.

Raportul dat a fost acceptat de către toți șefii ierarhic superiori, iar prin ordinul

nr.153 din 10 august 2016 a fost exclus din listele efectivului Departamentului

Trupelor de Carabinieri (transferat pentru continuarea serviciului în cadrul SDOI al

MAI) în legătură cu numirea în altă funcție într-o structură cu statut special.

Totodată a indicat că, potrivit prevederilor art. 19 alin. (5) al Legii nr.162 din

22 iulie 2015, Departamentului Trupelor de Carabinieri urma să-i achitate

indemnizația de transfer în mărime de trei solde lunare, însă acest fapt nu s-a realizat.

A relatat că, la 23 august 2016 s-a adresat cu cerere prealabilă înregistrată cu

nr.P-66/16, prin care a solicitat achitarea indemnizației în mărime de trei solde

lunare. Prin răspunsul din 07 septembrie 2016 nr. 1/2-P66/16, a fost informat despre

faptul că, careva solicitări din partea sa privind transferarea în altă structură în cadrul

Departamentului Trupelor de Carabinieri nu a parvenit și că în cazul numirii sale nu

s-a practicat procedura de eliberare din funcție sau concediere, chiar dacă din

conținutul ordinului nr.l38ef din 05 august 2016, rezultă că, după transferul său a

urmat eliberarea din funcția deținută în cadrul Departamentului Trupelor de

Carabinieri.

Reclamantul considera că, prin răspunsul nr. 1/2-P66/16 din 07 septembrie

2016 a fost aplicat un tratament discriminatoriu în privința sa având în vedere

cazurile similare în care angajaților Departamentului Trupelor de Carabinieri le-au

fost achitate îndemnizațiile nominalizate în legătură cu eliberarea din serviciul

militar conform aceluiași temei legal.

Totodată a indicat că, prin contractul nr.53824 cu privire la satisfacerea

serviciului militar în trupele de carabinieri (trupele interne) ale MAI, semnat cu

angajatorul, a fost angajat în cadrul Secției ordine și siguranță publică a Direcției

management operațional a Statului-Major al Departamentului Trupelor de

Carabinieri al MAI, motiv pentru care consideră că la eliberarea sa din serviciu urma

a-i fi achitată îndemnizația invocată.

Plăcintă Ștefan a solicitat anularea răspunsului Departamentului Trupelor de

Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne nr. 1/2-P66 16 din 07 septembrie 2016

cu obligarea pîrîtului de a calcula și achita îndemnizația în mărime de trei solde

lunare și încasarea compensației prejudiciului moral în mărime de 15000 lei.

Reclamantul a menționat că își întemeiază cerințele pe norma legală evidențiată

la art. art. 28 alin. (1) lit. c), 31 alin. (2) lit. c), 35 alin. (2) lit. c) și alin. (3) ale Legii

cu privire la statutul militarilor și art. 4 al Legii cu privire la trupele de carabinieri

(trupele interne) ale Ministerului Afacerilor Interne, precum și pct. 140 lit. i) al

Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar prin contract,

aprobat prin hotărîrea Guvernului nr.941 din 17 august 2006.

2

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 31 octombrie 2016 s-a

admis parțial acțiunea, s-a recunoscut ca fiind ilegal refuzul pîrîtului exprimat în

răspunsul nr. 1/2-P66/16 din 07 septembrie 2016, s-a obligat Departamentul

Trupelor de Carabinieri al MAI la calcularea și achitarea reclamantului a

îndemnizației în mărime de trei solde lunare, potrivit art. 19 alin. (5) al Legii nr. 162

din 22 iulie 2015, în rest pretențiile fiind respinse ca nefondate (f.d.57-63).

La 02 noiembrie 2016 Departamentul Trupelor de Carabinieri al MAI a înaintat

cerere de apel, solicitînd casarea hotărîrii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 31

octombrie 2016, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie respinsă

integral (f.d.47-49, 68-71).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2017 s-a admis cererea de

apel înaintată de Departamentul Trupelor de Carabinieri al MAI, s-a casat hotărîrea

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 31 octombrie 2016 și s-a emis o nouă

hotărîre prin care: s-a respins ca fiind neîntemeiate pretențiile înaintate de Plăcintă

Ștefan împotriva Departamentului Trupelor de Carabinieri cu privire la anularea

răspunsului Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor

Interne nr. 1/2-P66 16 din 07 septembrie 2016 cu obligarea pîrîtului de a calcula și

achita reclamantului îndemnizația în mărime de trei solde lunare, prevăzută de art.

19 alin.(5) al Legii cu privire la statutul militarilor. În rest, hotărîrea Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 31 octombrie 2016 a fost menținută (f.d. 96-103).

În motivarea soluției s-a reținut ca incorecte concluziile primei instanțe

referitoare la faptul că prin ordinul MAI nr. 138ef din 05 august 2016 Plăcintă Ștefan

a fost eliberat din funcție și, astfel, situația dată se încadrează în dispozițiile art. 19

alin. (5) al Legii cu privire la statutul militarilor. Eliberarea din funcție s-a realizat

ca urmare a numirii lui Plăcintă Ștefan, în mod de avansare în serviciu, în cadrul

unei instituții subordonate aceleiași structuri de stat. Respectiv, eliberarea dată din

funcție nu constituie o eliberare din serviciu, motiv pentru care în cazul dat nu se

întrunesc cerințele instituite de norma citată mai sus pentru achitarea indemnizației.

Din textul acestui articol se conchide că indemnizația se achită doar în cazul în care

are loc eliberarea din serviciul militar, și nu din funcția deținută de militar ca urmare

a avansării.

A indicat că, Plăcintă Ștefan nu a fost eliberat din serviciul militar. El

continuînd exercitarea atribuțiilor în cadrul Serviciului dirijare operațională și

inspectare.

În speță lipsesc temeiuri legale pentru admiterea acțiunii, în temeiul art. 35

alin. (3) lit.i) al Legii cu privire la statutul militarilor, deoarece în cazul dat acesta

nu a fost transferat într-o altă structură de stat, ci a fost transferat într-o altă instituție

subordonată aceleiași structuri de stat - Ministerul Afacerilor Interne.

Referitor la încasarea prejudicului moral, instanța de apel a menționat că pîrîtul

nu poate răspunde în ordinea art. 1398 alin. (1) –(2) și art. 1422 alin. (1) –(2) Cod

3

Civil, deoarece nu săvîrșit față de reclamant vre-o faptă ilicită, ce constituie element

al răspunderii delictuale civile.

La 14 martie 2017 Plăcintă Ștefan a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel din 19 ianuarie 2017 (f.d. 106-115).

În motivarea cererii de recurs s-a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea

care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a intrepretat

în mod eronat legea, a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă

că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 19 ianuarie 2017 și a fost

expediată părților la 20 ianuarie 2017, însă careva probe ce ar demonstra

recepționarea acesteia de către participanții la procesc, lipsesc. Ca urmare, recursul

depus la 14 martie 2017, este depus în termen.

La 07 aprilie 2017 Departamentul Trupelor de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne a depus referință la cererea de recurs înaintată de către Plăcintă

Ștefan, solicitînd respingerea acesteia ca find inadmisibil.

Analizînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de

recurs, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ ajunge

la concluzia că recursul declarat de Plăcintă Ștefan nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate

a deciziei instanței de apel.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Plăcintă Ștefan a invocat în recursul său că instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a intrepretat în

mod eronat legea, a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În speță, Colegiul menționează că recursul în cauză conține obiecțiile de fapt

și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind

o apreciere corespunzătoare. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în

recurs nu pot constitui temei de admitere a acestora, deoarece nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural, așa cum formal invocă recurentul și respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Dispozițiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului

de recurs, determinînd cazurile concrete în prezența cărora se consideră că normele

de drept material și procedural au fost încălcate sau eronat aplicate, astfel că recursul

exercitat conform secțiunii a II -a are caracter devolutiv numai asupra problemelor

4

de drept material și procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia în fapt.

Alin. (4) al aceluiaș articol stipulează că săvîrșirea altor încălcări decît cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, călăuzindu-se de art. 440 CPC Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art.

433 CPC și anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În legătură cu cele constatate, examinînd argumentele cererii de recurs prin

prisma normelor legale ce reglementează relațiile dintre părți, ținînd cont de actele

anexate la dosar, se constată că recursul înaintat de Plăcintă Ștefan împotriva deciziei

instanței de apel nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și

(4) CPC.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 CPC completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Plăcintă Ștefan în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Plăcintă Ștefan către

Departamentul Trupelor de Carabineri privind recunoașterea ilegalității refuzului,

obligarea calculării și achitării îndemnizației și repararea prejudiciului moral.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Tatiana Vieru

Judecători

Oleg Sternioală

Nicolae Craiu

5