2ra-2460/16 — stabilirea si recunoasterea dreptului de proprietate asupra cotei parti in natura din imobil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- stabilirea si recunoasterea dreptului de proprietate asupra cotei parti in natura din imobil
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-2460/16 — stabilirea si recunoasterea dreptului de proprietate asupra cotei parti in natura din imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 2ra – 2460/16
prima instanță: N. Berbec
instanța de apel: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros
ÎNCHEIERE
02 noiembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru
Judecătorii Valentina Clevadî și Oleg Sternioală
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Bufteac Anastasia,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Bufteac Anastasia
împotriva Popa Mihail, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial „Hâncești” cu
privire la stabilirea și recunoașterea dreptului de proprietate asupra cotei – părți în natură
din imobil,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2016, prin care a fost respins
apelul declarat de către Bufteac Anastasia, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Hâncești
din 29 martie 2016,
c o n s t a t ă :
La 27 iulie 2015, Bufteac Anastasia a depus cererea de chemare în judecată
împotriva Popa Mihail, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial „Hâncești” cu
privire la stabilirea și recunoașterea dreptului de proprietate asupra cotei – părți în natură
din imobil.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în perioada anilor 1987 – 2012, a trăit
împreună cu pârâtul Popa Mihail, în satul Onești, raionul Hâncești. În timpul căsătoriei
civile, care a fost înregistrată la biserica din sat. Bujor, raionul Hâncești, s-a născut copilul
comun Popa Ala.
Comunică că, în sat. Onești din raionul Hâncești, familiei lor li s-a repartizat un lot
de teren de către Primăria satului Onești, pentru construcția casei de locuit, cu suprafața
de 0,20 ha. Astfel, pe porțiunea repartizată, împreună cu pârâtul au început să construiască
o casă de locuit, un sarai, bucătărie de vară, însă din salariul pe care-i primea nu putea să
avanseze cu construcția, motiv pentru care, în 2003, a plecat la muncă peste hotare, în
Italia, unde muncește și până în prezent.
1
Subliniază că, de la începutul conviețuirii, Popa Mihail, o perioadă foarte scurtă de
timp, a activat în calitate de paznic, dar mai apoi nu a mai lucrat, deoarece ea îl asigura cu
bani, atât pentru construcția casei, cât și pentru trai. Din anul 2012 relațiile s-au răcit, iar
când s-a întors acasă, pârâtul a schimbat lacătul la ușă și i-a restricționat accesul în casa pe
care au construit-o împreună.
Reclamantul menționează că relația de concubinaj se confirmă prin certificatul
Primăriei Onești raionul Hâncești nr. 12 din 03 ianuarie 2013.
Suplimentar, Bufteac Anastasia invocă că, în prezent nu are unde locui, motiv pentru
care este nevoită să solicite stabilirea dreptului de proprietate asupra unei cote-părți, fostul
soț fiind de acord cu faptul că au construit casa împreună, însă nu-i permite accesul în
imobil. În urma discuțiile purtate cu pârâtul, acesta este de acord cu o singură variantă de
partajare a bunului, indicată în raportul de constatare nr. 34488 din 30 septembrie 2013.
Solicită Bufteac Anastasia, anularea dreptului de proprietate asupra casei de locuit cu
nr. cadastral 5352107144 a lui Popa Mihail pentru ½ cotă-parte și a construcțiilor;
stabilirea și recunoașterea dreptului de proprietate asupra ½ cotei - părți în natură din
imobilul sus indicat și a construcțiilor, precum și radierea din registrul bunurilor imobile
ale Oficiul Cadastral Teritorial „Hâncești” a dreptului de proprietate a lui Popa Mihail
asupra casei și lotului de pământ.
Prin hotărârea Judecătoriei Hâncești din 29 martie 2016 s-a respins acțiunea. (f. d.
113, 118 – 124)
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2016 a fost respins apelul declarat
de Bufteac Anastasia, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Hâncești din 23 iunie 2016.
(f. d. 151 - 160)
La 13 iulie 2016, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia deciziei integrale din 23
iunie 2016 în adresa participanților la proces. (f. d. 161)
La 24 august 2016, Bufteac Anastasia a declarat recurs împotriva deciziei Curții de
Apel Chișinău din 23 iunie 2016, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și deciziei
instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri.
În conformitate cu art. 434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele cauzei, rezultă că decizia instanței de apel a fost expediată în adresa
părților la data de 13 iulie 2016, însă nu există dovada recepționării acesteia de către
participanții la proces. În lipsa acestor înscrisuri, instanța de recurs nu poate constată cu
precizie momentul, când a fost comunicată hotărârea integrală. Astfel, prin prisma normei
de drept enunțate și pentru a nu restricționa accesul liber la justiție, Colegiul consideră că
recursul declarat de Bufteac Anastasia din 24 august 2016 este depus în termen.
În motivarea recursului, Bufteac Anastasia afirmă că instanțele judecătorești nu au
aplicat legea care trebuia aplicată, au interpretat în mod eronat norma legală și au încălcat
normele de drept material. Astfel, consideră că instanțele au examinat pricina fără
stabilirea tuturor circumstanțelor importante a cauzei.
2
Susține că imobilul din litigiu s-a construit în timpul relației de concubinaj, iar
obiectul material al acestuia urmează a fi partajat conform aportului adus de fiecare.
Totodată, sugerează că Popa Mihail nu a demonstrat prin nici un mijloc de probă
contribuția lui la formarea casei de locuit.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea
dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune
expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii
obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.
La 01 septembrie 2016, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Popa
Mihail și Oficiului Cadastral Teritorial „Hâncești” cererea de recurs cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii scrisorii. (f. d. 173)
Până la data examinării pricinii, intimații nu au depus referință, prin care să-și
expună opinia cu referire la recursul declarat.
În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor
verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport
verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2).
Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile invocate în
recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art.432 alin.(1) Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate, iar alineatul (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea
au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de
recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,
sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
Colegiul menționează că recurentul Bufteac Anastasia în cererea de recurs nu a
invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) sau (4)
Codul de procedură civilă.
3
În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.432 alin.(2), (3) și (4).
În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se
constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători
decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității
recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nici o referire
cu privire la fondul recursului.
Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,
dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și
(4) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.
În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „ ... art.6
parag.1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță
de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat
împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.”
(cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25
februarie 1995, nr.26561/1995).
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a
examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și aplicarea
corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului care sunt similare
argumentelor invocate în instanța de apel, au fost verificate minuțios, la judecarea pricinii
în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către
Bufteac Anastasia, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură
civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de către Bufteac Anastasia se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele ședinței,
Judecător Tatiana Vieru
Judecătorii Valentina Clevadî
Oleg Sternioală
4