2ra-2525/16 — incasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-2525/16 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță: N.S. Lazareva. dosarul nr. 2ra-2525/16
Instanța de apel: A.I. Curdov, G.P. Colev, Șt. T. Starciuc.
Î N C H E I E R E
02 noiembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență
Președintele completului, judecătorul Mihai Poalelungi
Judecătorii Tatiana Vieru
Oleg Sternioală
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
reprezentantul recurentului Avci Ilyas, Svetlana Chirilenco,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Avci Ilyas împotriva
Mariei Uzun cu privire la încasarea datoriei,
împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 05 mai 2016, prin care a fost
respins apelul declarat de către reprezentantul apelantului Avci Ilyas, Svetlana
Chirilenco și a fost menținută hotărârea judecătoriei Ceadîr-Lunga din 27 iulie
2015,
c o n s t a t ă
La 15 septembrie 2014, reclamantul Avci Ilyas a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Mariei Uzun cu privire la încasarea datoriei.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 18 martie 2014,
reclamantul Avci Ilyas i-a acordat pârâtei Maria Uzun o sumă de bani în mărime
de 6000 dolari americani, cu titlu de împrumut, ce urma a fi restituită până la 15
iulie 2014. În acest sens, părțile au convenit la întocmirea unei recipise (f.d. 9), din
care urmează că, pârâta ar avea o datorie de 6000 dolari americani față de
reclamant, pentru marfa livrată.
Menționează reclamantul că, pârâta nu a restituit suma împrumutului în
mărime de 6000 dolari americani până la data indicată în recipisă.
Indică reclamantul că, la 12 august 2014, a expediat în adresa pârâtei o
cerere prealabilă, înregistrată cu nr. 67, cerând încasarea datoriei în mărime de
6000 dolari americani, pârâta însă nu a întreprins nicio acțiune în acest sens.
Cere reclamantul Avci Ilyas, cu referire la art. 867 Cod civil, încasarea
datoriei din contul pârâtei Maria Uzun în beneficiului lui, în mărime de 6000 dolari
americani, cu titlu de împrumut, a cheltuielilor de judecată în mărime de 3600 lei și
a taxei de stat în mărime de 2556 lei.
Prin hotărârea judecătoriei Ceadîr-Lunga din 27 iulie 2015 acțiunea a fost
respinsă ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Comrat din 05 mai 2016, a fost respins apelul
declarat de către, reprezentantul lui Avci Ilyas, Svetlana Chirilenco și a fost
menținută hotărârea judecătoriei Ceadîr-Lunga din 27 iulie 2015.
La 15 iulie 2016, reprezentantul recurentului Avci Ilyas, Svetlana
Chirilenco, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și a hotărârii
primei instanțe, cerând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești și
pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.
În motivarea recursului, recurentul a indicat că, nu este de acord cu decizia
instanței de apel și nici cu hotărârea primei instanțe, deoarece acestea ar fi fost
emise cu interpretarea eronată a normelor de drept material și procedural.
Mai mult ca atât, consideră recurentul că, ambele instanțe de judecată nu au
aplicat legea care trebuia să fie aplicată și eronat ar fi interpretat-o.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este
inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în
drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul
recurentului Avci Ilyas, Svetlana Chirilenco, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un
temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel și hotărârii primei
instanțe, dar a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel și prima instanță, respectiv nu constituie temei de casare a
deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că, conform jurisprudenței CEDO,
recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației
prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod
direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă
motivele recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul
judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către reprezentantul recurentului Avci Ilyas,
Svetlana Chirilenco, ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d i s p u n e
Recursul reprezentantului recurentului Avci Ilyas, Svetlana Chirilenco, se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, Mihai Poalelungi
judecătorul
Judecătorii Tatiana Vieru
Oleg Sternioală