3ra-1482/16 — contestarea actului administrativ

Judecătoria Centru Dosarul nr.3ra-1482/16 Mun. Chișinău Judecător: V. Efos Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol ÎNCHEIERE 26 octombrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Valeriu Doagă Judecători Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ina Sîli împotriva Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne privind obligarea achitării indemnizației și încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2016, C O N S T A T Ă : La 20.08.2015, Ina Sîli s-a adresat cu cererea de chemare în judecată împotriva Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI, solicitând obligarea pârâtului la calcularea și achitarea indemnizați lunare pentru creșterea copiilor în cuantum de 30% din baza de calcul stabilită conform art.18 al Legii privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale nr.289-XV din 22.07.2004, încasarea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, din anul 2008 activează în calitate de specialist superior a Catedrei PPSSP a CRI al SPC și SE mun. Chișinău, în grad special-căpitan. La 07.09.2003, la OSC s. Cania, r. Cantemir, reclamanta Ina Sîli și Oleg Sîli au înregistrat căsătoria, iar din căsătorie s-au născut la 21.02.2015 doi copii: Greta Sîli și Sofia Sîli. Concretizează reclamanta că la 01.07.2015 s-a adresat cu o cerere prealabilă către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale prin care a solicitat achitarea indemnizațiilor pentru îngrijirea copiilor pînă la vîrsta de 3 ani iar prin răspunsul primit la 24.07.2015 i s-a confirmat că cererea prealabilă a fost respinsă.

Menționează reclamanta că nu este de acord cu răspunsul primit, consideră că acesta contravine prevederilor art.124 al Codului Muncii, potrivit căruia femeilor salariate și ucenicelor, precum și soțiilor aflate la întreținerea salariaților, li se acordă un concediu de maternitate ce include concediul prenatal cu o durată de 70 de zile calendaristice (în cazul sarcinilor cu 3 și mai mulți feți - 112 zile calendaristice) și concediul postnatal cu o durată de 56 de zile calendaristice (în cazul nașterilor complicate sau nașterii a doi sau mai mulți copii - 70 de zile 1 calendaristice), plătindu-li-se pentru această perioadă indemnizații în modul prevăzut la art.123 alin.(2). În baza unei cereri scrise, persoanelor indicate la alin.(l), după expirarea concediului de maternitate, li se acordă un concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, cu achitarea indemnizației din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru din 02.12.2015 a fost admisă cererea de chemare în judecată, a fost obligat Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI de a-i stabili, calcula și achita reclamantei Ina Sîli indemnizația pentru îngrijirea copiilor minori Greta Sîli și Sofia Sîli, a.n. 21.02.2015, până la vârsta de 3 ani. A fost încasat de la pârât cheltuielile de judecată de 3000 lei. În rest au fost respinse pretențiile. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a tuturor probelor prezente și a constatat că, cerințele invocate în acțiune se încadrează în prevederile legii. La 18.12.2015, Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI a depus cererea de apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea acesteia, cu emiterea hotărârii noi privind respingerea cererilor acțiunii.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept procedural. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2016 s-a respins cererea de apel depusă de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI și s- a menținut hotărârea Judecătoriei Centru din 02.12.2015. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciare obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat normele de drept material și procedural și în consecință a adoptat o hotărîre legală și întemeiată. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI a înaintat cerere de recurs, prin care solicită admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel din 19 aprilie 2016 și a hotărârii primei instanțe din 02 decembrie 2015, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă integral acțiunea înaintată de Sîli Ina.

Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 19.04.2016 a fost recepționată de către recurent la 05.08.2016. Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma art. 425 CPC, consideră recursul depus la data de 12.08.2016 în termen. În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel și anume, neaplicarea normelor de drept material și procedural pertinente cauzei.

2 Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI ca inadmisibil.

3 În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, D I S P U N E: Recursul declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului Valeriu Doagă Judecători Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 4