3ra-1485/16 — recunoașterea ilegală a refuzlui și bligarea recalculării vechimii în muncă
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoaşterea ilegală a refuzlui şi bligarea recalculării vechimii în muncă
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-1485/16 — recunoașterea ilegală a refuzlui și bligarea recalculării vechimii în muncă (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță: Gh. Stratulat dosarul nr. 3ra-1485/16
instanța de apel: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu
ÎNCHEIERE
26 octombrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu
Judecătorii: Mariana Pitic, Iurie Bejenaru
examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de Ministerul
Afacerilor Interne al Republicii Moldova,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cheptănari
Roman împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și
Inspectoratului General al Poliției privind recunoașterea ilegală a refuzului și
obligarea recalculării vechimii în muncă,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2016, prin care au fost
respinse apelurile declarate de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova
și Inspectoratul General al Poliției și menținută hotărîrea Judecătoriei Centru mun.
Chișinău din 11 februarie 2016,
c o n s t a t ă:
La data de 11.06.2015 Cheptănari Roman a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și
Inspectoratului General al Poliției privind recunoașterea ilegală a refuzului la
cererea din data de 27.04.2015, a răspunsului nr.34/2-1027 din 29.05.2015 și
obligarea recalculării vechimii în muncă calculîndu-se 2 luni vechimea în muncă
pentru o lună de serviciu în perioada 16.07.2000-30.04.2010.
În motivarea acțiunii reclamantul, a invocat că din data de 16 august 2000
până în prezent activează în cadrul organelor afacerilor interne și anume: prin
ordinul MAI nr.94ef din 09.08.2000, în urma absolvirii Colegiului de poliție
„Dmitrie Cantemir”, a fost numit în funcția de polițist al Batalionului Serviciului de
Escortă al CGP mun. Chișinău.
Prin ordinul MAI nr. 29ef din 25.07.2003, în urma schimbărilor în statele de
organizare efectuate prin ordinul MAI nr.262 din 08.07.2003, a fost numit în funcția
de polițist al BSEP al CGP mun. Chișinău.
Prin ordinul MAI nr. 70ef din 22.02.2008 a fost numit în funcția de inspector
operativ de Serviciu al Unității de Gardă a Statului Major al Batalionului Serviciului
Escortă și Pază al CGP mun. Chișinău.
Prin ordinul nr.20ef. din 05.02.2010 a fost numit în funcția de inspector
operativ de serviciu al Unității de Gardă A Statului Major al Batalionului
Serviciului de Escortă și Pază al CGP mun. Chișinău.
Prin ordinul nr. 110 ef din 30.04.2010 a fost numit în funcția de inspector al
Secției Poliției Rutiere a CGP mun. Chișinău.
La fel, indică că la data de 27 aprilie 2015 a înaintat o cerere către Ministerul
Afacerilor Interne, prin care a solicitat recalcularea vechimii în muncă pe linia
Ministerului Afacerilor Interne, calculîndu-se 2 luni vechime în muncă pentru o
lună de serviciu în perioada efectuării serviciului în cadrul Batalionului Serviciului
Escortă și Pază în perioada de timp 16.07.2000-30.04.2010, specificînd că cererea a
fost lăsată fără răspuns.
Prin răspunsul nr.34/2-1027 din 29 mai 2015, a Șefului adjunct al IGP
Gheorghe Cavcaliuc, i-a fost respinsă cererea din motivul că în perioada respectivă
nu a activat în cadrul Plutonului de pază al instituțiilor de expertiză judiciară și
medico - legală al BSEP al CGP mun. Chișinău, specificîndu-se că nu este
întemeiată referirea la prevederile pct.8) lit.d) al Hotărârii Guvernului nr.78 din
21.02.1994.
Susține că, conform datelor Departamentului Instituțiilor Penitenciare al
Ministerului Justiției pe parcursul anilor 1998-2002 la momentul transferării în
închisorile Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției au fost
depistate de la 60-140 cazuri noi de tuberculoză, specificînd că aceste persoane,
pînă la transferare în închisorile Departamentului Instituțiilor Penitenciare al
Ministerului Justiției, se află în izolatoarele de detenție provizorie ale comisariatelor
de poliție, care nu au în statele lor, personal medical. Indică că, în perioada de
anchetare, escortare, transportare repartizare în cameră intra în contact cu personalul
instituțiilor, care riscau să se molipsească de tuberculoză. Astfel, poziția pîrîților
precum că nu ar fi muncit o perioada de 10 ani în condiții dificile și dezavantajate,
urmează a fi apreciată critic.
Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 11 februarie 2016, a fost
admisă acțiunea înaintată de Cheptănari Roman și s-a dispus: a recunoaște ilegal
refuzul Ministerului Afacerilor Interne de a da răspuns la cererea prealabilă din 27
aprilie 2015, a recunoaște ilegal refuzul Inspectoratului General al Poliției nr. 34/2-
1027 din 29 mai 2015, a obliga Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul
General al Poliției în mod solidar la recalculare vechimii în muncă pe linia
Ministerului Afacerilor Interne, lui Cheptănari Roman Gheorghe, calculându-se 2
(două) luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în perioada efectuării
serviciului în cadrul Batalionului Serviciului Escortă și Pază în perioada 16.07.2000
-30.04.2010.
2
Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova , precum și Inspectoratul
General al Poliției au declarat apel împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitînd
admiterea acestora, casarea hotărîrii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărîri
prin care să fie respinsă acțiunea.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2016 au fost respinse
apelurile declarate de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și
Inspectoratul General al Poliției și menținută hotărîrea primei instanțe.
Instanța de apel a invocat că conform pct. 8 lit.d) din Hotărîrea Guvernului
nr. 78 din 21.02.1994, cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,
stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar,
colaboratorilor Centrului Național Anticorupție, la calculare a vechimii în muncă
pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract,
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,
corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră, colaboratorilor Centrului
Național Anticorupție și a sistemului penitenciar, se acordă două luni vechime în
muncă pentru o lună de serviciu: în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele
de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor
contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.
Instanța de apel a menționat pentru calcularea vechimii în munca cu
înlesnirile solicitate este necesar ca persoana să întrunească două condiții, și anume:
instituția în care persoana execută serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct. 8 a
Hotărîrii Guvernului nr. 78 din 21.02.1994 și să-și exercite serviciul nemijlocit în
închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și
instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor
psihici.
Astfel, în opinia instanței de apel colaboratorii care efectuează serviciului de
pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de
urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), în prezent au dreptul la
calcularea vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă
pentru o lună de serviciu în ordinea prevăzută de pct. 8 lit. d) din Hotărîrea
Guvernului nr. 78. Acest Regulament este unicul act care reglementează raporturile
respective.
Instanța a apreciat ca fiind eronată concluzia privind necesitatea că instituția
în care persoana execută serviciul să fie nemijlocit o subdiviziune a
Departamentului Instituțiilor Penitenciare, în situația în care condiția esențială este
că instituția în cauză să asigure paza, escortarea și deținerea persoanelor reținute și
arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și nu
să confirme apartenența la Departamentului Instituțiilor Penitenciare, or pct.8 din
3
Hotărîrea Guvernului nr.78 din 21.01.1994 expres prevede că persoanele din corpul
de comandă și din trupele organelor afacerilor interne cad sub incidența prevederilor
vizate, nefiind limitați cercul de subiecții doar la persoanele angajate în cadrul
sistemului penitenciar.
Instanța de apel a concluzionat că în speță au fost întrunite condițiile necesare
pentru a-i stabili și calcula lui Cheptănari Roman două luni vechime în muncă
pentru o lună de serviciu în perioada în care a activat în cadrul organelor
Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova în serviciul indicat. Or,
subdiviziunile în care a activat Cheptănari Roman sunt entități destinate pentru paza
și escortarea persoanelor, ca consecință îndeplinind funcții pe perioada menționată
care cad sub incidența reglementărilor pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din
21.04.1994.
La 17 august 2016 Ministerul Afacerilor Interne a declarat recurs împotriva
deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea lui, casarea hotărîrilor judecătorești și
emiterea unei noi hotărîri prin care a respinge acțiunea.
În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la
data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.
Completul denotă că Curtea de Apel a expediat în adresa recurentului copia
deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada recepționării
acesteia, din care considerente recursul declarat la data 17 august 2016 se consideră
a fi depus în termen.
În motivarea recursului invocă că conform art. 33 alin.(2)2 din Legea nr. 1036
din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar, vechimea în muncă în
vederea acordării pensiei colaboratorilor sistemului penitenciar se calculează cu
următoarele înlesniri: o zi de serviciu în instituții penitenciare de tip închis,
izolatoare de urmărire penală și în instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea
bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări în subteran, se
consideră ca 2 zile de serviciu.
Astfel, în opinia recurentului penitenciarele de tip închis, izolatoarele de
urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor
contagioși și bolnavilor psihici sunt entități ale instituțiilor penitenciare, fapt
prevăzut în art. 6 al Legii nr. 1036 din 17 decembrie 1996.
Menționează că art. 29 din Legea cu privire la sistemul penitenciar nr. 1036
din 17.12.1996 prevede calcularea vechimii în muncă cu avantaje colaboratorilor
izolatoarelor de urmărire penală.
În acest context susține că, Batalionul serviciului escortă a CGP, nu face parte
din structura sistemului penitenciar. Prin urmare, activitatea reclamantului nu cade
4
sub incidența prevederilor legale invocate, din care considerente acesta nu poate
beneficia de calcularea vechimii în muncă cu înlesniri.
Mai indică recurentul că nu pot fi reținute argumentele reclamantului în
vederea calculării înlesnirilor, precum că angajații Batalionul serviciului escortă a
CGP efectuează aceleași funcții cu aceleași persoane reținute, arestate și
condamnate ca și colaboratorii Penitenciarului, deoarece reclamantul își asumă
temeiurile legale improprii statutului lui de angajat al MAI, acestea fiind proprie
doar angajaților instituțiilor penitenciare.
Susține că în acest context CSJ a menționat expres în avizul său din
29.09.2014 precum că, doar persoanele care la moment sînt angajate și efectuează
serviciul de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în
izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) au dreptul la
calcularea vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă
pentru o lună de serviciu, or, Cheptănari Roman solicită recalcularea vechimii în
muncă pentru perioada de activitate 16.07.2000-30.04.2010 în cadrul Batalionului
serviciului escortă și pază a CGP. Deci, efectele prezentului aviz nu se răsfrîng
asupra reclamantului Cheptănari Roman, dînsul nu mai activează în instituțiile
respective.
La fel, susține că reclamantul a omis termenul de prescripție de 3 ani, prevăzut
de art. 267 alin. (1) în interiorul căruia avea dreptul să solicite recunoașterea
dreptului prevăzut de lege.
Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil.
În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în
drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne
al Republicii Moldova nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2),
(3) și (4) CPC.
Astfel, analizînd actele cauzei, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la
situația de apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a
cauzei, iar argumentele invocate în recurs, în esența lor, sînt similare argumentelor
5
invocate atît în prima instanță cît și în instanța de apel și sînt expuse asupra
circumstanțelor de fapt și nu de drept.
Instanța de recurs consideră necesar a respinge argumentul recurentul, precum
că reclamantul a omis termenul de prescripție de 3 ani, prevăzut de art. 267 alin. (1)
Code civi, în interiorul căruia avea dreptul să solicite recunoașterea dreptului
prevăzut de lege, deoarece astfel de categorii de litigii au un caracter continuu și nu
condiționează pierderea termenului de prescripție extinctivă.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă
în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.
Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu
denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurate și urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie
să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în
cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de
lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului
invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror
instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova
ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Mariana Pitic
Iurie Bejenaru
6