3ra-929/17 — contestarea actului administrativ, obligarea recalculrii vechimii in munca

3ra-929/17 — contestarea actului administrativ, obligarea recalculrii vechimii in munca (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

dosarul nr. 3ra-929/17

prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău

Judecător: A. Catană

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru

Î N C H E I E R E

20 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Oleg Sternioală

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Inspectoratul

General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cazanescu

Aliona împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova cu privire la recalcularea vechimii în muncă și obligarea achitării

pensiei conform vechimii în muncă recalculată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de către Inspectoratul General de Poliție al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și menținută hotărârea

Judecătoriei Centru, municipiul Chișinău din 27 decembrie 2016 prin care

acțiunea a fost admisă parțial,

c o n s t a t ă :

La 15 aprilie 2016, reclamanta a depus o cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM și Inspectoratului General de

Poliție al Ministerului Afacerilor Interne al RM cu privire la contestarea refuzului

privind recalcularea vechimii de muncă, obligarea recalculării vechimii în muncă,

recalcularea și achitarea pensiei conform vechimii în muncă recalculată.

În motivarea acțiunii, a invocat că la data de 30 iunie 2015, prin ordinul

Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne al RM nr. 456

ef din 02 iulie 2015 a fost eliberată din funcția de polițist, polițist-șofer al

Batalionului special de escortă și pază a Direcției de poliție a municipiului

Chișinău a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al

RM, în temeiul art. 47 alin. (1) lit. e) al Legii cu privire la Poliție și activitatea

polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, din cauza stării de sănătate, în cazul

1

recunoașterii incapacității de exercitare a serviciul în Poliție, cu dreptul de a primi

pensie pe linia Ministerului Afacerilor Interne al RM.

Indică, că în decursul activității sale în cadrul organelor afacerilor interne,

ulterior în Poliție, a activat doar în cadrul Batalionului special de escortă și pază, în

diferite funcții.

Specifică, că potrivit prevederilor art. 68 alin. (7) al Legii cu privire la

activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 12 decembrie 2012 (în vigoare

de la 05 martie 2013), vechimea în serviciu în cadrul organelor afacerilor interne

stabilită polițiștilor până la data intrării în vigoare a prezentei legi se include în

vechimea în serviciu în Poliție.

Notează că în acest sens, la 23 februarie 2016 în temeiul art. 323 alin. (2)

Codul muncii și art. 18 lit. c) al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.

1544 din 23 iunie 1993, a înaintat o cerere prealabilă Ministerului Afacerilor

Interne al RM privind stabilirea perioadei de activitate din cadrul Batalionului

special de escortă și pază al CGP mun. Chișinău și respectiv a Direcției de poliție a

mun. Chișinău a IGP al Ministerului Afacerilor Interne al RM, începând cu 25

septembrie 1998 și până la 30 iunie 2015, ca perioada de activitate cu avantaj,

aplicând coeficientul 2; recalcularea vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei

pe linia Ministerului Afacerilor Interne al RM pentru perioada de timp începând cu

25 septembrie 1998 până la 30 iunie 2015, incluzând perioada indicată cu avantaj;

recalcularea și achitarea salariului, reieșind din recalculul vechimii în muncă și

recalcularea, stabilirea și achitarea pensiei, reieșind din recalculul salariului și a

vechimii în muncă.

Menționează, că la 23 februarie 2016 cu o cerere similară s-a adresat către

Inspectoratul General de Poliție, iar prin scrisoarea nr. 34/2-C-37/16 din 17 martie

2016 a fost informată precum că cerința ei ține de competența Ministerului

Afacerilor Interne al RM, și până în prezent, din motive necunoscute, nu a primit

răspuns la cererea din 23 februarie 2016 adresată Ministerului Afacerilor Interne.

Comunică, că nu este de acord cu cele invocate de către Inspectoratul

General de Poliție și cu refuzul tacit al Ministerului Afacerilor Interne al RM.

Consideră că răspunsul Inspectoratului General de Poliției și refuzul de a da

răspuns din partea Minesterului Afacerilor Interne al RM sunt ilegale și emise

contrar prevederilor legii, din următoarele motive.

Invocă că potrivit art. 12 pct.pct. 33, 35 al Legii cu privire la poliție nr. 416

din 18 decembrie 1990 (în vigoare la perioada vizată) și art. 21 al Legii nr. 320 din

27 decembrie 2012 poliția este obligată: să escorteze și să țină sub pază persoanele

reținute și deținute, să execute hotărârile instanțelor de judecată privind arestul

administrativ, să comunice în modul stabilit instituțiilor de ocrotire a sănătății

despre persoanele ce fac abuz de băuturi alcoolice, consumă substanțe narcotice

sau toxice fără prescripțiile medicului, precum și despre persoanele în privința

cărora există temeiuri suficiente pentru a presupune că sunt bolnave de boli

psihice, venerice sau sunt contaminate de virusul imunodeficitar al omului.

2

Relevă că în conformitate cu prevederile art. 323 alin. (1) Codul muncii,

salariaților care au încheiat, un contract individual de muncă cu unitățile militare,

instituțiile sau organizațiile Forțelor Armate ori cu cele ale autorităților publice în

care legea prevede îndeplinirea serviciului militar sau special, precum și

persoanelor care execută serviciul civil, li se aplică legislația muncii, cu

particularitățile prevăzute de actele normative în vigoare, iar potrivit alin. (2) din

aceeași normă în conformitate cu sarcinile unităților militare, instituțiilor și

organizațiilor menționate la alin. (1), pentru salariații acestora se stabilesc condiții

distincte de salarizare, înlesniri și avantaje suplimentare.

În conformitate cu art. 18 lit. c) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și

a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.

1544 din 23 iunie 1993, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în

conformitate cu art. 33 lit. a) militarilor care îndeplinesc serviciu prin contract,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, ai

cărui mod este stabilit de Guvern, se ia în calcul timpul de îndeplinire a serviciului

în condiții deosebite - în condițiile avantajoase respective inclusiv în condițiile

stabilite de legislație pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, iar potrivit pct. 8,

lit. d) din Hotărârea Guvernului cu privire la modul de calculare a vechimii în

muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor

Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar nr. 78 din 21 februarie

1994, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au

îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și a sistemului penitenciar, se

acordă două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în instituții

penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și instituțiile destinate

pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la

lucrări de subteran.

Totodată, susține că în baza ordinului Ministerului Afacerilor Interne al RM

nr. 408 din 09 noiembrie 2007 cu privire la modul de calculare a vechimii în

muncă cu avantaje a unor colaboratori ai BSEP al CGP mun. Chișinău, în baza art.

30 al Legii nr. 1086 din 23 iunie 2000 cu privire la expertiza judiciară, constatările

tehnico - științifice și medico - legale și lit. d) a pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr.

78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,

stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului

pentru combaterea crimelor economice și corupției și sistemului penitenciar, a fost

stabilită calcularea a două luni vechime pentru o lună de serviciu perioada de

activitate în plutonul de pază al instituțiilor de expertiză judiciară și medico-legală

al Batalionului serviciului de escortă și pază al CGP mun. Chișinău.

Consideră că situația ei se încadrează perfect la normele invocate mai sus,

întrucât izolatoarele de detenție provizorie dețineau și tratau bolnavi contagioși.

3

Insistă, că toată perioada de activitate, începând cu data de 25 septembrie

1998 și până la 30 iunie 2016, activitatea sa era legată de lucrări subterane.

Solicită a recunoaște ilegal răspunsul Inspectoratului General de Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al RM nr. 34/2-037/16 din 7 martie 2016; a

recunoaște ilegale acțiunile Ministerului Afacerilor Interne al RM de a nu oferi

răspuns la cererea prealabilă cu nr. C407/16 din 23 februarie 2016; a obliga

Ministerul Afacerilor Interne al RM de a recalcula vechimea în muncă pe linia

Ministerului Afacerilor Interne, calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o

lună de serviciu în perioada efectuării serviciului în cadrul Batalionului Serviciului

escortă și pază al Comisariatului General de Poliție, mun. Chișinău în perioada de

timp 25 septembrie 1998 - 05 martie 2013; a obliga Inspectoratul General de

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al RM de a recalcula vechimea în muncă

pe linia Ministerului Afacerilor Interne, calculându-se 2 (două) luni vechime în

muncă pentru o lună de serviciu în perioada efectuării serviciului în cadrul

Batalionul Serviciului escortă și pază al Direcției de Poliție a mun. Chișinău al

Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne al RM în

perioada de timp 05 martie 2013 - 30 iunie 2015; a obliga pârâții să-i recalculeze și

să-i achite salariul, reieșind din recalculul vechimii în muncă în cadrul Batalionului

special de escortă și pază al CGP mun. Chișinău și respectiv Direcției de poliție a

mun. Chișinău a Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor

Interne al RM, începând cu 25 septembrie 1998 până la 30 iunie 2015; a obliga

pârâții să-i recalculeze, să stabilească și să achite pensia pe linia Ministerului

Afacerilor Interne al RM, reieșind din recalculul salariului și a vechimii în muncă.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 27 decembrie 2016

acțiunea a fost admisă parțial. A fost obligat Inspectoratul General de Poliție al RM

să-i recalculeze Alionei Cazanescu vechimea în muncă la stabilirea pensiei cu

includerea în calcule a perioadei serviciului în calitate de polițist al Batalionului

Serviciu escortă și pază al Inspectoratului General de Poliție al RM (perioada 25

septembrie 1998 – 05 martie 2013) cu avantaj, aplicând coeficientul ,,2ʼʼ. A fost

obligat Inspectoratul General de Poliție al RM să-i recalculeze și să-i achite

Alionei Cazanescu diferența la pensie începând cu data de 05 martie 2013, reieșind

din vechimea în serviciu calculată pe nou, iar în rest acțiunea a fost respinsă ca

fiind nefondată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2017 a fost respins apelul

declarat de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al

RM și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 27

decembrie 2016.

La data de 23 iunie 2017 Inspectoratul General de Poliție al Ministerului

Afacerilor Interne al RM a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 11 aprilie 2017, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel, cât și cea de fond au

aplicat eronat normele de drept material.

4

Invocă că potrivit prevederilor art. 18 lit. c) al Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, la calcularea vechimii în muncă

pentru stabilirea pensiei se ia în calcul timpul de îndeplinire a serviciului în condiții

deosebite – în condiții avantajoase, inclusiv în condițiile stabilite de legislație.

Subsidiar consemnează asupra faptului că potrivit art. 3 și art. 4 alin. (1) a

Legii cu privire la sistemul penitenciar nr. 1036 din 17 decembrie 1996, sistemul

penitenciar este constituit din Departamentul instituțiilor penitenciare,

subdiviziunile acestuia, întreprinderile de stat din cadrul sistemului penitenciar și

asociațiile acestora și este subordonat Ministerului Justiției.

Insistă că concluziile instanțelor ierarhic inferioare cu referire la faptul că

angajații care efectuează serviciul de pază, escortare și deținere a persoanelor

reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală în prezent au dreptul la

calcularea vechimii în muncă pentru o lună de serviciu, expuse în hotărâre sunt în

contradicție cu circumstanțele pricinii, or din esența normelor de drept enunțate

rezultă că pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesnirile solicitate este necesar

ca persoana să întrunească două condiții, și anume: ca instituția în care persoana

execută serviciul să fie o subdiviziune a Departamentului Instituțiilor Penitenciare

și să-și exercite serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală și

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici.

Menționează faptul că perioada de activitate în cadrul izolatoarelor de

detenție provizorie, nu poate fi raportată la prevederile Hotărârii Guvernului nr. 78

din 21 februarie 1993, precum și ale Legii asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.

1544 din 23 iunie 1993, în partea ce ține de calcularea vechimii în muncă cu

avantaje.

Astfel, reiterează că activitatea intimatei nu cade sub incidența

reglementărilor legale invocate, motiv din care nu poate beneficia de calcularea

vechimii în muncă cu înlesnirile stabilite de lege.

Comunică că nu pot fi reținute argumentele intimatei în vederea calculării

înlesnirilor, precum că angajații Batalionului Serviciului de Escortă și Pază al DP

mun. Chișinău efectuează aceleași funcții cu aceleași persoane reținute, arestate și

condamnate ca și angajații instituțiilor penitenciare, deoarece astfel aceștia își

asumă temeiurile legale improprii statutului lor de angajați a Inspectoratului

general de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne al RM, acestea fiind propice

doar angajaților instituțiilor penitenciare.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen

de decădere și nu poate fi restabilit.

Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa

recurentului copia deciziei integrale la data de 25 mai 2017, fapt confirmat prin

scrisoarea de însoțire nr. 9567 (f. d. 155), iar recurentul indică că a recepționat-o la

data de 07 iunie 2017, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada

5

recepționării acesteia, din care considerente recursul declarat la data de 23 iunie

2017 se consideră a fi depus în termen.

La data de 14 iulie 2017, în adresa intimatei Cazanescu Aliona a fost

expediată copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii

a referinței.

Însă, intimata nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus

referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Inspectoratul General de

Poliție al Ministerului Afacerilor Interne al RM în raport cu materialele pricinii

civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Inspectoratul

General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne al RM nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

6

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către Inspectoratul General de Poliție al

Ministerului Afacerilor Interne al RM.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Inspectoratul General de Poliție al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Oleg Sternioală

Tamara Chișca-Doneva

7