3ra-29/18 — recunoasterea ilegalitatii raspunsului, obligarea efectuarii recalcularii vechimii in munca cu includerea in ea a avantajelor doua luni vechime pentru o luna in serviciu

3ra-29/18 — recunoasterea ilegalitatii raspunsului, obligarea efectuarii recalcularii vechimii in munca cu includerea in ea a avantajelor doua luni vechime pentru o luna in serviciu (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 3ra-29/18

prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău

Judecător: I.Chirtoacă

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: Iu.Cimpoi, A.Panov, N.Simciuc

D E C I Z I E

24 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Luiza Gafton

Ion Druță

Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii

Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Crețu Petru

împotriva Inspectoratului General al Poliției și Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova cu privire la recunoașterea ilegalității răspunsului, obligarea de a

efectua recalcularea vechimii în muncă, cu includerea în ea a avantajelor două luni

vechime pentru o lună în serviciu și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2016, prin care a

fost admis apelul declarat de către Crețu Petru, casată hotărârea Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău din 14 iulie 2016 și emisă o nouă hotărâre, de admitere în parte a cererii

de chemare în judecată,

c o n s t a t ă :

La 21 aprilie 2016, Crețu Petru a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Inspectoratului General al Poliției și Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova (în continuare IGP al MAI și MAI) cu privire la recunoașterea ilegalității

răspunsului, obligarea de a efectua recalcularea vechimii în muncă, cu includerea în ea

a avantajelor două luni vechime pentru o lună în serviciu și compensarea cheltuielilor

de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că, la

14 martie 2016 s-a adresat IGP al MAI și Ministerul Afacerilor Interne al Republicii

Moldova cu cerere prealabilă, privind recalcularea vechimii în muncă cu avantaje, cu

calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru perioada

efectuării serviciului în calitate de polițist al grupei de escortă al CPS Rîșcani al IP

1

mun. Chișinău de la 08 iulie 2003 până la 22 martie 2004, în calitate de polițist-șofer al

grupei de escortă a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău de la 22 martie 2004 până la 05

martie 2013, obligarea IGP al MAI și Ministerul Afacerilor Interne de a recalcula

vechimea în serviciu pentru stabilirea pensiei din data angajării sale în organele

afacerilor interne până la 05 martie 2013.

Prin răspunsul IGP al MAI nr. 34/3-C-90/16 din 25 martie 2016, i-a fost

comunicat că în cazul în care va beneficia de aceste înlesniri, aceste ore vor fi luate în

considerație în momentul stabilirii pensiei pe linia MAI.

Menționează Crețu Petru că, Ministerul Afacerilor Interne la 14 martie 2016 a

recepționat cererea prealabilă înregistrată cu nr. C-AP-610/16, însă contrar

prevederilor legale careva decizii în acest sens, nu i-au fost comunicate.

Consideră ilegal răspunsul IGP al MAI nr. 34/3-C-90/16 din 25 martie 2016,

deoarece în fapt a activat ca polițist în diferite funcții, inclusiv în funcția de Polițist al

grupei de escortă al CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău de la 08 iulie 2003 până la 22

martie 2004 și Polițist-șofer al grupei de escortă a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău

de la 22 martie 2004 până la 05 martie 2013, iar în prezent deține funcția de Inspector

inferior al Serviciului de Gardă al Secției management operațional al Inspectoratului

de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție mun. Chișinău al IGP al MAI de la 26 iulie

2013, circumstanțe care nu au fost negate de reprezentanții pârâților.

Crețu Petru indică că pe parcursul activității în cadrul grupului de escortă, a fost

supus riscurilor de infectare cu tuberculoză, HIV și hepatita virală.

Iar, în astfel de circumstanțe angajatorul era obligat să-i calculeze două luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

Reclamantul și-a întemeiat prezenta cerere de chemare în judecată referindu-se

la pct.8 lit. d) a Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul

de calcul a vechimii de muncă, care stipulează că la calcularea vechimii în muncă

pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpul

de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră, colaboratori CNA și a sistemului

penitenciar, se acordă două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în

instituții penitenciare de tip închis, izolatoarelor de urmărire penală și instituțiile

destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum

și la lucrări de subteran.

Solicită Crețu Petru, prin cererea de chemare în judecată și cererea de

concretizare a cerințelor din 13 iulie 2016 (f.d. 75-79), recunoașterea ilegalității

răspunsului IGP al MAI nr. 34/3-C-90/16 din 25 martie 2016, obligarea IGP al MAI de

a efectua recalcularea cu avantaj, aplicând coeficientul 2, la calcularea vechimii în

serviciu, pentru stabilirea pensiei pentru perioada efectuării serviciului în funcția de

polițist din cadrul grupei de escortă al CPS Rîșcani al IP mun. Chișinău la 08 iulie

2003 până la 22 martie 2004, în funcția de polițist - șofer al grupei de escortă a CPS

Rîșcani al CGP mun. Chișinău la 22 martie 2004 până la 05 martie 2013, a obliga IGP

al MAI și Ministerul Afacerilor Interne de a recalcula vechimea în serviciu pentru

stabilirea pensiei din data angajării în organele afacerilor interne până la 05 martie

2013, incluzând avantaje, aplicând coeficientul 2 și încasarea în mod solidar din contul

pârâților a cheltuielilor de judecată cu titlu de asistență juridică în sumă de 2 500 lei.

2

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 14 iulie 2016, cererea de

chemare în judecată înaintată de Crețu Petru împotriva IGP și MAI cu privire la

recunoașterea ilegal refuzul, obligarea de a efectua recalcularea vechimii în muncă, cu

includerea în ea a avantajelor două luni vechime pentru o lună în serviciu și

compensarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă. (f.d. 99-103)

La 18 iulie 2016, Crețu Petru, a declarat apel nemotivat, iar la 10 octombrie

2016, a depus apel motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de

fond și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2016, apelul declarat de

Petru Crețu a fost admis, casată hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 14

iulie 2016 și a pronunțat o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind

recunoscut ilegal răspunsul IGP al MAI nr. 34/3-C-90/16 din 25 martie 2016, s-a

obligat MAI de a calcula cu avantaj, aplicând coeficientul 2, la calcularea vechimii în

serviciu, pentru stabilirea pensiei pentru perioada efectuării de către Petru Crețu a

serviciului în calitate de polițist în cadrul grupei de escortă al CPS Rîșcani al IP mun.

Chișinău la 08 iulie 2003 până la 22 martie 2004; în calitate de polițist - șofer al grupei

de escortă a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău de la 22 martie 2004 până la 05 martie

2013, cu respingerea acestor pretenții față de IGP ca fiind neîntemeiate. S-a încasat de

la MAI în beneficiul lui Petru Crețu cheltuielile de judecată în sumă de 2 500 lei.

La 07 noiembrie 2017, MAI a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 10

noiembrie 2016 și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală, neîntemeiată și emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept

material.

Susține că instanța de apel la adoptarea soluției s-a condus doar de motivele

invocate de către intimat.

Consideră că instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art.6 din Legea cu

privire la sistemul penitenciar nr. 1036-XIII din 17 decembrie 1996 și art. 2 alin. (1) al

Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, care reglementează

condițiile de asigurare cu pensii a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și prevăd exhaustiv că militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne care au dreptul la pensie li se

stabilește pensie după eliberarea din serviciu.

Astfel, calcularea vechimii în muncă în vederea stabilirii pensiei în condițiile

Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și Hotărârii Guvernului nr. 78 din 12 februarie 1994,

inclusiv luarea în calcul a anumitor perioade cu avantaje, urmează a fi efectuată după

eliberarea din serviciu, în cazul întrunirii condițiilor necesare, elementar pricinpal fiind

vechimea în serviciu necesară obținerii dreptului de a beneficia de pensie, la solicitarea

titularului acestui drept.

Or, la determinarea autorității în sarcina căreia urmează a-i fi pusă recalcularea

vechimii în muncă, instanța va ține cont de pct. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 78, care

stipulează că asigurarea cu pensii a militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract,

3

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului

de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră, colaboratori CNA și a sistemului

penitenciar, precum și familiilor acestora, se efectuează în funcție d eultimul loc de

serviciu.

La 18 noiembrie 2017, în adresa intimatului Crețu Petru, a fost expediată copia

recursului declarat de MAI, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a

referinței.

Intimatul, Crețu Petru nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a

depus referință în termenul stabilit.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei a fost expediată în adresa

recurentului, Ministerului Afacerilor Interne la 18 noiembrie 2017, fapt ce se confirmă

prin copia scrisorii de însoțire nr. 32267-4 (f. d. 153), recepționată contra semnătură la

05 octombrie 2017 (f.d.167).

Astfel, instanța de recurs constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale

și a declarat recursul la 07 noiembrie 2017, în termen.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 10 ianuarie 2018, recursul declarat

de MAI a fost considerat admisibil.

Conform art. 441 CPC, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un

complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Conform art. 442 alin. (1) CPC, judecând recursul declarat împotriva deciziei

date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse

de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la

proces. Completul din 5 judecători decide asupra oportunității invitării tuturor

participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire la

problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel cu

remiterea pricinii la rejudecare în instanța de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul,

este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită

pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

După cum denotă actele cauzei, la 14 martie 2016, Crețu Petru s-a adresat

Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției al MAI cu cerere

prealabilă, solicitând efectuarea recalculării vechimii în muncă cu avantaje, cu

calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru efectuarea

serviciului în funcția de Polițist al grupei de escortă al CPS Rîșcani al CGP mun.

Chișinău de la 08 iulie 2003 până la 22 martie 2004 și Polițist-șofer al grupei de escortă

a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău de la 22 martie 2004 până la 05 martie 2013,

obligarea IGP al MAI și Ministerul Afacerilor Interne de a recalcula vechimea în

4

serviciu pentru stabilirea pensiei din data angajării sale în organele afacerilor interne,

până la 05 martie 2013. (f.d. 30-35)

Prin răspunsul Inspectoratului General al Poliției nr. 34/3-C-90/16 din 25 martie

2016 reclamantului i s-a comunicat că în cazul în care beneficiază de înlesniri, acestea

vor fi luate în considerare în momentul stabilirii pensiei pe linia Ministerului Afacerilor

Interne, referindu-se la art. 2 al Legii r. 1544 din 23 iunie 1993, și anume, că militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne care au

dreptul al pensie li se stabilește pensie după eliberarea din serviciu, iar prin urmare,

calcularea vechimii în muncă în vederea stabilirii pensiei în condițiile legii precitate și a

Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, colaboratorilor CNA și sistemului

penitenciar (înclusiv luarea în calcul a anumitor perioade cu avantaje), se efectuează

după eliberarea din serviciu, la cererea titularului acestui drept. (f.d. 10)

Nefiind de acord cu răspunsul primit, Crețu Petru a înaintat cerere de chemare în

judecată în instanța de contencios administrativ împotriva Ministerului Afacerilor

Interne și Inspectoratului General al Poliției, solicitând prin cererea de chemare în

judecată și cererea de concretizare a cerințelor din 13 iulie 2016 (f.d. 75-79),

recunoașterea ilegalității răspunsului IGP al MAI nr. 34/3-C-90/16 din 25 martie 2016,

obligarea IGP al MAI de a efectua recalcularea cu avantaj, aplicând coeficientul 2, la

calcularea vechimii în serviciu, pentru stabilirea pensiei pentru perioada efectuării

serviciului în calitate de polițist din cadrul grupei de escortă al CPS Rîșcani al IP mun.

Chișinău la 08 iulie 2003 până la 22 martie 2004, în funcția de polițist - șofer al grupei

de escortă a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău la 22 martie 2004 până la 05 martie

2013, a obliga IGP al MAI și Ministerul Afacerilor Interne de a recalcula vechimea în

serviciu pentru stabilirea pensiei din data angajării în organele afacerilor interne până la

05 martie 2013, incluzând avantaje, aplicând coeficientul 2 și încasarea în mod solidar

din contul pârâților a cheltuielilor de judecată cu titlu de asistență juridică în sumă de

2 500 lei.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță a ajuns la concluzia

netemeiniciei cererii de chemare în judecată înaintată de Crețu Petru. (f.d. 99-103)

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău a admis apelul

declarat de Petru Crețu, a casat hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 14

iulie 2016 și a pronunțat o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind

recunoscut ilegal răspunsul IGP al MAI nr. 34/3-C-90/16 din 25 martie 2016,

obligând Ministerul Afacerilor Intrerne de a calcula cu avantaj, aplicând

coeficientul 2, la calcularea vechimii în serviciu, pentru stabilirea pensiei pentru

perioada efectuării de către Petru Crețu a serviciului în calitate de polițist în cadrul

grupei de escortă al CPS Rîșcani al IP mun. Chișinău la 08 iulie 2003 până la 22

martie 2004; în calitate de polițist - șofer al grupei de escortă a CPS Rîșcani al CGP

mun. Chișinău de la 22 martie 2004 până la 05 martie 2013, cu respingerea acestor

pretenții față de IGP ca fiind neîntemeiate. S-a încasat de la MAI în beneficiul lui

Petru Crețu cheltuielile de judecată în sumă de 2 500 lei. (f.d. 140-152)

În susținerea soluției date instanța de apel, a reținut dispozițiile Legii

contenciosului administrativ, art. art. 30 și 41 ale Legii cu privire la expertiza judiciară,

Hotărârea Guvernului nr. 185 din 20 februarie 2003 cu privire la situația epidemiologică

a tuberculozei și măsurile întreprinse în vederea realizării Programului Național de

5

Control al tuberculozei pentru anii 2002-2005, în scopul acordării asistenței medicale

persoanelor bolnave de tuberculoză arestate sau aflate în izolatoarele de detenție

provizorie ale subdiviziunilor MAI și profilaxia tuberculozei printre colaboratorii

acestor instituții, pct. 7 și pct. 9 din Instrucțiunea privind organizarea acordării asistenței

medicale persoanelor bolnave de tuberculoză, aprobată prin ordinul nr. 134 din 24

martie 2003 a MAI, pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994,

cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

îndemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, colaboratorilor CNA și sistemului penitenciar, ordinul MAI nr. 408

din 09 noiembrie 2007 ,,Cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă cu

avantaje a unor colaboratori ai BSEP al CGP mun. Chișinău, art. 12 pct. pct. 33) – 35) al

Legii cu privire la poliție nr. 416 din 18 decembrie 1990, art. 323 alin. (1), (2) Codul

muncii, art. 13 lit. a), 18 lit. c) al Legii nr. 1036 din 17 decembrie 1996 privind

asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei,

Legii nr. 1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar (în vigoare până

la 21 martie 2008) și Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, și a sistemului penitenciar.

Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele cauzei, instanța de apel a

reținut că penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de

detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor

contagioși și bolnavilor psihici sunt entitățile care cad sub incidența reglementărilor

prevăzute de pct. 8) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la

modul de calculare a vechimii în muncă, stabilirea și plata pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor economice și Corupției și

a sistemului penitenciar, iar în atare circumstanțe, colaboratorii care efectuează serviciul

de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de

urmărire penală (izolatoarele de detenție provizorie), în prezent au dreptul la calcularea

vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de

serviciu în ordinea prevăzută de pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din

21.02.1994.

Totodată, a evidențiat instanța de apel că, deși prima instanță corect a reținut

normele juridice aplicabile speței, a dat o apreciere eronată circumstanțelor cauzei, or,

pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesnirile solicitate este necesar ca persoana să

întrunească două condiții, și anume, instituția în care persoana execută serviciul să fie o

subdiviziune indicată în pct. 8 a Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și să-

și exercite serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de

detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor

contagioși și bolnavilor psihici.

Ca rezultat, instanța de apel a relatat că colaboratorii care efectuează serviciului

de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de

urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), în prezent au dreptul la calcularea

vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de

serviciu, iar în speță se atestă că Crețu Petru, a activat în calitate de polițist în cadrul

6

grupei de escortă al CPS Rîșcani al IP mun. Chișinău și în calitate de polițist –șofer al

grupei de escortă a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, instituții care cad sub incidența

prevederilor prevăzute de pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78, în condițiile în

care aceste instituții au menirea deținerii persoanelor reținute sau arestate.

Astfel, Curtea de Apel Chișinău a conchis că în speță au fost întrunite condițiile

necesare pentru a-i stabili și calcula lui Crețu Petru două luni vechime în muncă pentru

o lună de serviciu în perioada în care a activat în cadrul organelor Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, unde nemijlocit a fost responsabil de paza și

asigurarea condițiilor de deținere provizorie a persoanelor în izolatoare de urmărire

penală (izolatoare de detenție provizorie).

Instanța de recurs menționează, însă, că o astfel de soluție rezultă din

nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine

lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele, mai mult că

concluziile instanței de apel sunt bazate pe o apreciere unilaterală și arbitrară a

materialului probator, fapt ce vine în contradicție cu normele de drept procedural.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că conform art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală

și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate

nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședința de judecată.

În conformitate cu art. 373 alin. (1), (2) și (4) CPC, instanța de apel verifică, în

limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia

hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii

în primă instanță.

În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

Instanța de apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea hotărârii

primei instanțe, ci este obligată să verifice legalitatea hotărârii în întregul ei.

Art. 240 alin. (1) și (3) CPC prevede că, la deliberarea hotărârii, instanța

judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinilor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre

părți, legea aplicabilă soluționării pricinii și admisibilitatea acțiunii. Instanța

judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant.

Dispozițiile art. 241 alin. alin. (1), (2), (4), (5) și (6) CPC, stipulează că,

instanța judecătorească adoptă hotărârea în numele legii. Hotărârea judecătorească

constă din parte introductivă, parte descriptivă, motivare și dispozitiv. În partea

descriptivă se indică pretențiile reclamantului, obiecțiile pârâtului și explicațiile

celorlalți participanți la proces. În motivare se indică: circumstanțele pricinii, constatate

de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste

circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe, legile de

care s-a călăuzit instanța. Dispozitivul cuprinde concluzia instanței judecătorești privind

admiterea sau respingerea integrală sau parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de

judecată, calea și termenul de atac al hotărârii.

7

Din esența normelor de drept citate rezultă că hotărârea trebuie să fie certă,

completă, corectă, clară, consecutivă, convingătoare și concretă. Circumstanțele și

probele constatate în cauză urmează să fie expuse într-o strictă consecutivitate logică.

De asemenea, concluziile instanței expuse în partea motivată a hotărîrii trebuie să

coincidă cu concluziile dispozitivului hotărîrii judecătorești.

Respectiv, instanța de recurs reține că, contrar acestor prevederi, instanța de apel

judecând apelul a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, precum și

materialului anexat la dosar, fără a examina sub toate aspectele legalitatea și temeinicia

hotărârii supuse apelului. Or, în scopul stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei cerințelor

solicitate în acțiune, era indispensabil, alături de cele constatate, de a supune controlului

legalitatea hotărârii atacate cu apel în baza argumentelor aduse în cererea de apel, cu

expunerea poziției instanței pe fiecare din argumentele invocate.

La caz, sunt relevante și prevederile art. 118 alin. (3) CPC, care prevăd că

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii sînt determinate

definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale

altor participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce

urmează a fi aplicate.

Colegiul conchide că instanța de apel la examinarea cauzei nu a ținut cont de

prevederile citate supra, or, după cum rezultă din cererea de chemare în judecată, Crețu

Petru și-a exprimat dezacordul cu răspunsul Direcției resurse umane a Inspectoratului

General al Poliției al MAI nr. 34/3-C90/16 din 25 martie 2016 la cererea prealabilă

înaintată la 14 martie 2016, solicitând efectuarea recalculării vechimii în muncă cu

avantaje, cu calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru

efectuarea serviciului în funcția de Polițist al grupei de escortă al CPS Rîșcani al CGP

mun. Chișinău de la 08 iulie 2003 până la 22 martie 2004 și Polițist-șofer al grupei de

escortă a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău de la 22 martie 2004 până la 05 martie

2013, obligarea IGP al MAI și Ministerul Afacerilor Interne de a recalcula vechimea în

serviciu pentru stabilirea pensiei din data angajării sale în organele afacerilor interne,

până la 05 martie 2013. (f.d. 30-35)

Pe când, contrar prevederilor art. 240 alin. (3) CPC, instanța de apel, în concluzie,

a constatat netemeinicia răspunsului Inspectoratului General al Poliției al MAI nr.

34/3-C90/16 din 25 martie 2016 și obligarea Ministerului Afacerilor Intrerne de a

calcula cu avantaj, aplicând coeficientul 2, la calcularea vechimii în serviciu, pentru

stabilirea pensiei pentru perioada efectuării de către Petru Crețu a serviciului în calitate

de polițist în cadrul grupei de escortă al CPS Rîșcani al IP mun. Chișinău la 08 iulie

2003 până la 22 martie 2004; în calitate de polițist - șofer al grupei de escortă a CPS

Rîșcani al CGP mun. Chișinău de la 22 martie 2004 până la 05 martie 2013, cu

respingerea acestor pretenții față de IGP ca fiind neîntemeiate, reieșind din limita

pretențiilor expuse în cerere.

Or, Ministerul Afacerilor Interne nu poate fi obligat de a efectua recalcularea

vechimii în muncă a intimatului Crețu Petru în conformitate cu pct. 8 lit. d) din

Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, odată ce acesta este încadrat în

câmpul muncii și deține funcția de Inspector inferior al Serviciului de Gardă al Secției

management operațional al Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție mun.

Chișinău al IGP al MAI de la 26 iulie 2013.

8

În acest context, este oportun de a învedera art. 11 alin. (2) lit. c) al Legii cu

privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012 (în

vigoare la momentul emiterii deciziei contestate) care stipulează că poliția reprezintă un

sistem unic și centralizat, care include Inspectoratul General al Poliției, subdiviziuni

specializate și subdiviziuni teritoriale.

Potrivit art. 12 alin. (1) din legea menționată, Inspectoratul General al Poliției

reprezintă unitatea centrală de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană

juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova.

Prezintă relevanță și pct. 6 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea

IGP al MAI, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 283 din 24 aprilie 2013, care

menționează că Inspectoratul General al Poliției reprezintă unitatea centrală de

administrare și control a Poliției, în subordinea MAI, care, în condițiile legii, apără

drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei prin activități de menținere, asigurare

și restabilire a ordinii și securității publice, prevenire, descoperire și investigare a

infracțiunilor și contravențiilor.

Conform pct. 3 și pct. 18 din același Regulament, Inspectoratul General al Poliției

este persoană juridică cu competență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, cu sediul

în mun. Chișinău, dispune de ștampilă cu imaginea Stemei de Stat și denumirea sa în

limba de stat, precum și de cont trezorerial și alte atribute specifice, în modul stabilit. În

calitate de unitate centrală de administrare și control a Poliției, Inspectoratul General

este reprezentat prin aparatul acestuia, care are ca funcții de bază consolidarea

capaciților manageriale ale subdiviziunilor Poliției prin monitorizarea respectării

legislației, implementării politicilor elaborate de Minister și controlul modului de

aplicare a acestora de către toate structurile din subordine în domeniile sale de

responsabilitate, precum și controlul modului de distribuire și utilizare a resurselor

administrative, umane, financiare și logistice.

În concordanță cu pct. 3 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea

MAI, structurii și efectivului-limită ale aparatului central al acestuia aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 788 din 27 noiembrie 2009, Ministerul Afacerilor Interne este

persoană juridică de drept public, cu sediul în municipiul Chișinău, dispune de

denumirea sa în limba de stat, de ștampilă cu imaginea Stemei de Stat a Republicii

Moldova, de conturi trezoreriale, precum și de alte atribute specificate autorităților

publice, stabilite în legislație.

Din cuprinsul normelor de drept sus-citate se denotă că Inspectoratul General al

Poliției și Ministerul Afacerilor Interne sunt persoane distincte și în raporturile litigioase

acestea posedă drepturi și obligații proprii, astfel că în mod eronat în cuprinsul deciziei,

precum și în dispozitivul deciziei, Curtea de Apel Chișinău a indicat pe de o parte

recunoașterea ilegalității răspunsului Inspectoratului General al Poliției al MAI nr.

34/3-C-90/16 din 25 martie 2016, iar pe de altă parte obligarea Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova de a calcula cu avantaj, aplicând coeficientul 2, la

calcularea vechimii în serviciu, pentru stabilirea pensiei pentru perioada efectuării de

către Petru Crețu a serviciului în funcția de polițist în cadrul grupei de escortă al CPS

Rîșcani al IP mun. Chișinău la 08 iulie 2003 până la 22 martie 2004 și în funcția de

polițist - șofer al grupei de escortă a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău de la 22 martie

2004 până la 05 martie 2013, cu respingerea acestor pretenții față de Inspectoratul

9

General al Poliției al MAI, ca fiind neîntemeiate, încasând de la MAI în beneficiul lui

Petru Crețu cheltuielile de judecată în sumă de 2 500 lei.

Or, la determinarea autorității în sarcina căreia urmează a-i fi pusă recalcularea

vechimii în muncă, instanța urma să țină cont de prevederile pct. 6 din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 12 februarie 1994, potrivit căreia, asigurarea cu pensii a

militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri al Poliției de

Frontieră, colaboratorilor CNA și a sistemului penitenciar, precum și a familiilor

acestora, se efectuează în funcție de ultimul loc de serviciu, care în speță, este

Inspectoratul General al Poliției.

Prin urmare, aceste circumstanțe au rămas fără o apreciere adecvată de către

instanța de apel, deși urmau a fi verificate și analizate minuțios întru soluționarea

corectă a litigiului.

În contextul celor expuse, argumentele invocate de către recurent în cererea de

recurs sunt întemeiate, deoarece reieșind din specificul acțiunii deduse judecății, precum

și în scopul stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei pretențiilor, alături de cele constatate,

era indispensabil de a verifica cerințele formulate prin prisma particularităților instituite

de Legea contenciosului administrativ, Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul

polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544

din 23 iunie 1993, Regulamentul privind organizarea și funcționarea IGP al MAI,

aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 283 din 24 aprilie 2013, Regulamentul privind

organizarea și funcționarea MAI, structurii și efectivului-limită ale aparatului central al

acestuia aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 788 din 27 noiembrie 2009 și Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în

muncă, stabilire și plată a indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National

Anticorupție și sistemului penitenciar.

Consideră instanța de recurs că decizia recurată urmează a fi casată ca fiind emisă

cu încălcarea normelor de drept procedural. Or, reieșind din interpretarea art. 6 CEDO,

pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate constituie una

dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune

obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărârile contestate asupra tuturor

cerințelor acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți întru, respectiv,

admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs Spania, 21 ianuarie 1999).

Din considerentele menționate și având în vedere că eroarea judiciară în cauză nu

poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a admite

recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a restitui cauza spre rejudecare în

instanța de apel.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza să emită o decizie legală.

10

În conformitate cu art. art. 444, 445 alin. (1) lit. c), 445 alin. (3) Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii

Moldova.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2016,

adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Crețu Petru

împotriva Inspectoratului General al Poliției și Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova cu privire la recunoașterea ilegal răspunsul, obligarea de a efectua

recalcularea vechimii în muncă, cu includerea în ea a avantajelor două luni vechime

pentru o lună în serviciu și compensarea cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei

spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Luiza Gafton

Ion Druță

Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

11