3ra-1456/16 — anularea actului administrativ

Prima instanță: Iu. Potîngă 3ra-1456/15

Instanța de apel: N. Viscan, E. Fistican, V. Negru,

Î N C H E I E R E

19 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul – Svetlana Filincova

Judecători – Dumitru Mardari, Maria Ghervas

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Sohanici Alexandr,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sohanici

Alexandr împotriva întreprinderii de stat „CRIS REGISTRU” privind

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2016, prin care a

fost admis apelul declarat de către întreprinderea de stat „CRIS REGISTRU”,

casată hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 14 august 2015 și emisă

o nouă hotărîre prin care a fost respinsă acțiunea înaintată de către Sohanici

Alexandr,

c o n s t a t ă:

La 31 octombrie 2013, Sohanici Alexandr a depus cerere de chemare în

judecată împotriva ÎS „CRIS REGISTRU” privind contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că la 13 august 2013, Sohanici Alexandr a

primit de la ÎS „CRIS REGISTRU”, buletinul de identitate, în care lipsesc datele

sale de identitate în limba rusă, totodată, nu este indicat patronimicul.

Mai indică că este de naționalitate rusă, ca și tatăl său Sohanici Alexandr

Piotrovici, astfel, atît el cît și tatăl său fac parte din minoritățile naționale și au

ca limbă maternă, limba rusă, iar, în actele oficiale întocmite în limba rusă, de

regulă, se indică numele, prenumele și patronimicul persoanei.

Reclamantul consideră că la perfectarea actului de identitate, în ce

privește voința sa personală, nu s-a interesat nimeni, ceea ce constituie o

încălcare vădită a dreptului său la nume, iar, lipsa în actul de identitate a unor

date reglementate legal, constituie o condiție a nevalabilității acestuia.

Sohanici Alexandr invocă că în septembrie 2013, a depus către pîrîtul ÎS

„CRIS REGISTRU” o cerere privind recunoașterea ca fiind nevalabil actul de

identitate și să-i fie eliberat un act de identitate în care să fie indicat numele,

prenumele și patronimicul în limba sa maternă, iar, prin răspunsul din 03

octombrie 2013, pîrîtul a refuzat în satisfacerea cerințelor sale, răspuns pe care

reclamantul îl consideră ilegal.

Reclamantul Sohanici Alexandr solicită anularea răspunsului ÎS „CRIS

CADASTRU” din 02 octombrie 2013, cît și anularea buletinului de identitate

eliberat de ÎS „CRIS CADASTRU” la 06 august 2013 pe numele lui Sohanici

Alexandr.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 14 august 2015, a

fost admisă acțiunea înaintată de Sohanici Alexandr, a fost declarat ilegal

răspunsul ÎS „CRIS REGISTRU” nr. 02/3-S-414 din 02 octombrie 2013 și a fost

anulat buletinul de identitate eliberat la 06 august 2013 pe numele lui Sohanici

Alexandr, a fost obligat ÎS „CRIS REGISTRU” de a perfecta și de a elibera

buletinul de identitate lui Sohanici Alexandr cu indicarea numelui, prenumelui și

patronimicului Sohanici Alexandr Alexandr.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2016, a fost admis

apelul declarat de către ÎS „CRIS REGISTRU”, casată hotărîrea Judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău din 14 august 2015 și încheierea Judecătorie Rîșcani din

22 septembrie 2015, și emisă o nouă hotărîre prin care a fost respinsă acțiunea

înaintată de către Sohanici Alexandr.

La 08 august 2016, Sohanici Alexandr a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitînd admiterea cererii de recurs, casarea deciziei Curții de

Apel Chișinău din 13 aprilie 2016 și menținerea hotărîrea Judecătoriei Rîșcani

mun. Chișinău din 14 august 2015 și încheierii din 22 septembrie 2015.

În motivarea cererii de recurs a invocat că decizia instanței de apel este

ilegală și neîntemeiată, deoarece a fost emisă cu aplicarea eronată a normelor de

drept material și anume, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a aplicat

o lege care nu trebuia să fie aplicată, cît și a interpretat eronat legea.

La 27 septembrie 2016, ÎS „CRIS REGISTRU” a depus referință la

recursul declarat de către Sohanici Alexandr, solicitînd respingerea recursului și

menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2016.

La data de 18 octombrie 2016 Sohanici Alexandr și Sohanici Aurelia au

depus cerere de recurs suplimentară împotriva deciziei instanței de apel,

solicitînd admiterea cererii de recurs, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău

din 13 aprilie 2016 și menținerea hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău

din 14 august 2015 și încheierii din 22 septembrie 2015.

În motivarea cererii de recurs au indicat că decizia urmează a fi casată

integral din considerentele, că instanța de judecată a încălcat semnificativ și a

aplicat eronat normele de drept material, și anume nu a aplicat legea care trebuia

să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat

eronat legea.

Studiind materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea

de recurs, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Sohanici

Alexandr nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel și a

hotărîrii primei instanțe.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în

care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau

procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în

cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Sohanici

Alexandr nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea

deciziei instanței de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului

cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie

temei de casare a actelor recurate.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În acest sens, completul ține să menționeze că conform jurisprudenței

CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea

situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie

1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Sohanici Alexandr ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440

alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Sohanici Alexandr.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Svetlana Filincova

Judecători Dumitru Mardari

Ghervas Maria