3r-185/16 — contestarea actului administrativ

prima instanță: L. Lupașco 3r-185/16

instanța de apel: M. Ciugureanu, G. Dașchevici I. Cotruță

DECIZIE

12 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iurie Bejenaru, Galina Stratulat

examinînd recursul declarat de către Societatea cu răspundere limitată

„Gazcon Grup”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu

răspundere limitată „Gazcon Grup” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat

municipiul Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva

încheierii Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2016, prin care a fost respinsă cererea

cu privire la repunerea apelului în termen și restituită cererea de apel depusă de către

Societatea cu răspundere limitată „Gazcon Grup”

constată:

La 05 februarie 2014 SRL „Gazcon Grup” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat municipiul Chișinău cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că, în perioada lunii noiembrie a anului 2012

potrivit facturilor fiscale: nr. BV 0527552 din 12 noiembrie 2012 în sumă de

88386,60 lei inclusiv TVA; nr. BV 0527553 din 13 noiembrie 2012 în sumă de

90699,24 lei inclusiv TVA; nr. BV 0527554 din 14 noiembrie 2012 în sumă de

76763,65 lei inclusiv TVA, SRL „Gazcon Grup” a achitat SRL „Vita-Fort” în total

suma de 255849,49 lei, ca confirmare fiind odinele de plată nr. nr. 203,204 și 205 din

19 decembrie 2012.

TVA la mărfurile produse și serviciile prestate pe teritoriul Republicii

Moldova pentru perioada noiembrie 2012 au fost achitate la timp și integral.

Deși la data de 19 decembrie 2012 TVA potrivit facturilor menționate supra a

fost deja achitat integral și la timp, la 10 aprilie 2013 de către Inspectoratul Fiscal de

Stat mun. Chișinău Direcția administrare fiscală Rîșcani în adresa reclamantului a

expediat o înștiințare nr. 01-17/1-4022 precum că sunt obligați în termen de 30 zile

din data înștiințării să achite repetat TVA pentru perioada noiembrie 2012 conform

facturilor menționate în sumă de 42641,58 lei, din motiv că aceste facturi au fost

anulate de pîrît.

Pentru a evita careva conflicte cu Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chișinău,

reclamantul la 09 iulie 2013 prin ordinul de plată nr. 177 a achitat TVA în sumă de

42641,58 lei.

Cu toate acestea însă, nefiind de acord cu înștiințarea pîrîtului, la 06

decembrie 2013 a contestat-o prin cerere prealabilă. Primind însă răspuns negativ la

03 ianuarie 2014, pe motiv că cererea prealabilă a fost semnată de o persoană

neîmputernicită, reclamantul la 13 ianuarie 2014 a expediat o cerere repetată, prin

care a corectat neajunsurile. Contrar circumstanțelor date însă, societatea a

recepționat la 22 ianuarie 2014 iarăși un răspuns negativ.

Cere SRL „Gazcon Grup” anularea înștiințării Inspectoratului Fiscal de Stat

mun. Chișinău nr. 01-17/1-4022 din 10 aprilie 2013 și obligarea pîrîtului de a restitui

reclamantului suma de 42641,58 lei, care a fost achitată repetat la 09 iulie 2013.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 17 aprilie 2015, capătul

de cerere privind anularea înștiințării Inspectoratului Fiscal de Stat municipiul

Chișinău nr. 01-17/1-4022 din 10 aprilie 2013 a fost respins ca înaintat cu încălcarea

termenului de prescripție, iar capătul de cerere cu privire la restituirea sumei a fost

respins ca neîntemeiat.

La 14 martie 2016 SRL „Gazcon Grup” a declarat apel împotriva hotărîrii

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 17 aprilie 2015, solicitînd totodată repunerea

în termen a apelului.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2016, a fost respinsă

cererea de repunere în termen a cererii de apel și a fost restituit apelul declarat de

SRL „Gazcon Grup”.

La 01 august 2016 SRL „Gazcon Grup” a declarat recurs împotriva încheierii

Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2016, solicitînd repunerea în termen și admiterea

recursului, casarea integrală a încheierii recurate și restituirea pricinii spre rejudecare

în instanța de apel.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată, pe care

o consideră ilegală. Astfel, a menționat că reprezentantul societății s-a adresat de

nenumărate ori în adresa primei instanțe în vederea eliberării hotărîrii integrale, a

procesului-verbal a ședinței de judecată și înregistrării audio pe cazul dat, însă

solicitarea SRL „Gazcon Grup” a fost admisă abia la 10 februarie 2016. Totodată,

reprezentantul apelantului în perioada 19 ianuarie 2016 – 31 ianuarie 2016 a fost

internat în spital, iar conform certificatului medical acestuia i-a fost prescris un

tratament continuu. În circumstanțele date, apelantul a fost în imposibilitate de a

prezenta în termenul legal cererea de apel, iar circumstanța invocată de acesta privind

omiterea întemeiată a termenului a fost ignorată de instanța de apel.

Deși la 14 martie 2016 a declarat apel, SRL „Gazcon Grup” a cerut și

repunerea în termen a acestuia prin prisma art. 116 CPC, care însă a fost respinsă fără

motive întemeiate.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și

a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea

părților.

Din materialele cauzei rezultă că, deși Curtea de Apel Chișinău a expediat la

07 iulie 2016 în adresa părților încheierea motivată din 29 iunie 2016 (f.d. 80),

aceasta a fost recepționată de SRL „Gazcon Grup” abia la 14 iulie 2016 (f.d. 92). Din

aceste considerente, Colegiul atestă că societatea a declarat recursul în termen, la 01

august 2016.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

După cum rezultă din materialele cauzei, prin încheierea din 29 iunie 2016

Curtea de Apel Chișinău a dispus respingerea cererii de repunere în termen a cererii

de apel și a restituit apelul declarat de SRL „Gazcon Grup” ca fiind depus în afara

termenului legal.

La adoptarea acestei soluții instanța de apel și-a fundamentat concluziile pe

dispozițiile art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, care statuează că instanța de apel restituie,

printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depusă în afara termenului legal, iar

apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze

repunerea în termen.

Instanța de recurs reține că concluzia instanței de apel cu privire la depunerea

apelului de către SRL „Gazcon Grup” în afara termenului legal și refuzul repunerii în

termen a apelului sunt justificate.

Or, în conformitate cu art. 362 alin. (1) CPC, termenul de declarare a apelului

este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede

altfel.

În conformitate cu art. 111 al. (3) CPC, termenul de procedură stabilit în ani,

luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite,

datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului

care a condiționat începutul lui.

După cum denotă actele dosarului, hotărîrea integrală a Judecătoriei Rîșcani

mun. Chișinău, prin care a fost respinsă acțiunea SRL „Gazcon Grup” împotriva

Inspectoratului Fiscal de Stat municipiul Chișinău cu privire la contestarea actului

administrativ ca neîntemeiată și tardivă, a fost emisă și pronunțată la 17 aprilie 2015.

Prin urmare, termenul de declarare a apelului și-a început curgerea de la 18

aprilie 2015, ziua imediat următoare datei emiterii hotărîrii contestate și a expirat la

18 mai 2015 (avînd în vedere că 17 mai 2015 era zi nelucrătoare), aceasta fiind

ultima zi de depunere a apelului.

În conformitate cu art. 113 al. (1) CPC, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează o dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța judecătorească (judecător).

Contrar normelor procedurale enunțate, SRL „Gazcon Grup” a depus cererea

de apel împotriva acestei hotărîri numai la 14 martie 2016 (f.d.59), respectiv cu

încălcarea esențială a termenului prevăzut de art. 362 alin. (1) CPC, peste 10 luni.

Este de remarcat că instanța de apel, prin prisma dispozițiilor art. 116 CPC,

care prevede că persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de

îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță, corect a

respins cererea cu privire la repunerea apelului în termen.

Or, SRL „Gazcon Grup” odată cu depunerea apelului împotriva hotărîrii

primei instanțe nu a făcut, prin probe incontestabile, dovada imposibilității

îndeplinirii actului procedural în interiorul termenului prevăzut de lege, iar afirmarea

recurentului precum că a recepționat hotărîrea integrală abia la 10 februarie 2016, iar

în perioada 19 ianuarie 2016 – 31 ianuarie 2016 reprezentantul societății a fost

internat în spital, nu poate fi reținut de către instanța de recurs ca temei justificativ de

repunere în termen a apelului, în cazul în care art. 362 alin. (1) CPC prevede expres

că termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărîrii.

Mai mult ca atît, din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată din

17 aprilie 2015 (f.d. 52) rezultă că instanța a emis și pronunțat hotărîrea integrală și

nu doar dispozitivul acesteia. Or, apelantul avînd cunoștință de prezentul litigiu, nu

era lipsit de dreptul de a depune o cerere de apel suplimentară prin prisma art. 365 al.

(11) CPC.

Astfel, avînd cunoștință despre existența hotărîrii contestate, recurentul

trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența

CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a

proteja drepturile sale de acces la instanță și de a îndeplini actele procedurale în

termenii prevăzuți de lege, fapt, însă, ignorat de aceasta, ce a generat omiterea

neîntemeiată a termenului prescris la depunerea apelului.

Totodată, instanța de recurs reține că o astfel de soluție este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale, avînd în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru

exercitarea apelului ar împiedica rămînerea irevocabilă, ca urmare a expirării

termenului de atac, a hotărîrii judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în

acest mod, principiul securității raporturilor juridice.

Prin urmare, instanța de recurs consideră ca fundamentată soluția instanței de

apel cu privire la respingerea cererii de repunere în termenul de declarare a apelului și

restituirea apelului ca depus în afara termenului legal.

Față de cele ce preced și avînd în vedere faptul că încheierea instanței de apel

este întemeiată și legală, iar criticele invocate de către recurent sunt nejustificate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

decide:

Se respinge recursul declarat de către Societatea cu răspundere limitată

„Gazcon Grup”.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2016 în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu răspundere limitată „Gazcon

Grup” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat municipiul Chișinău cu privire la

contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat