2ra-2164/16 — repararea prejudiciului material

Prima instanță: N. Lazareva. dosarul nr. 2ra-2164/16

Instanța de apel: A. Curdov, S. Gubenco, G. Colev.

Î N C H E I E R E

21 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență

Președintele completului, judecătorul Mihai Poalelungi

Judecătorii Tatiana Vieru

Oleg Sternioală

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

recurentul Ilia Meradji,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii de Stat

„Întreprinderea pentru Silvicultură Comrat” împotriva lui Ilia Meradji cu privire la

repararea prejudiciului material,

împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 31 martie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de către Ilia Meradji și a fost menținută hotărârea

judecătoriei Ceadâr-Lunga din 24 noiembrie 2015,

c o n s t a t ă

La 14 iulie 2015, reclamantul Î.S.„Întreprinderea pentru Silvicultură Comrat”

a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ilia Meradji cu privire la

repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, potrivit procesului-verbal cu

privire la contravenție nr.012/15 din 25 mai 2015, întocmit de către directorul

Î.S.„Întreprinderea pentru Silvicultură Comrat”, la 07 mai 2015, ora 15:00, în

cadrul desfășurării incursiunii operative pe încetarea faptelor de încălcare a

legislației de protecție a naturii, în masivul silvic al văgăunei „Stratan”, cartierul

nr. 77, separarea G a examinării nr. 7 a ocolului silvic din Ceadâr-Lunga, a fost

reținut Ilia Meradji, care realiza pășunatul ilegal al vitelor în pădure, în număr de

150 capete de ovine și 30 capete de caprine.

Menționează reclamantul că, prin decizia șefului interimar al Agenției

Ecologice a Găgăuziei nr.21 din 22 iunie 2015, Ilia Meradji a fost recunoscut

vinovat în comiterea contravenției sus menționate și în privința lui a fost aplicată

sancțiunea contravențională sub formă de amendă, în mărime de 10 unități

convenționale.

Afirmă reclamantul că, prejudiciul cauzat reclamantului în urma pășunatului

ilegal al vitelor, a fost evaluat la suma de 14 580 lei.

Susține reclamantul că, i-a propus pârâtului rezolvarea litigiului pe cale

amiabilă, însă pârâtul nu a reparat nici într-un mod prejudiciul cauzat.

Cere reclamantul Î.S. „Întreprinderea pentru Silvicultură Comrat”, repararea

prejudiciului material din contul pârâtului în beneficiul reclamantului a sumei în

mărime de 14 580 lei și încasarea tuturor cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea judecătoriei Ceadâr-Lunga din 24 noiembrie 2015, acțiunea a

fost admisă.

Prin decizia Curții de Apel Comrat din 31 martie 2016, a fost respins apelul

declarat de către Ilia Meradji și a fost menținută hotărârea judecătoriei Ceadâr-

Lunga din 24 noiembrie 2015.

La 31 mai 2016, recurentul Ilia Meradji, a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cerând admiterea recursului, casarea

hotărârilor judecătorești și pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la respingerea

acțiunii.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că, nu este de acord cu decizia

instanței de apel și nici cu hotărârea primei instanțe, deoarece acestea ar fi fost

emise cu interpretarea eronată a normelor de drept material și procedural.

Mai mult ca atât, consideră recurentul că, ambele instanțe de judecată nu au

aplicat legea care trebuia să fie aplicată și eronat ar fi interpretat-o.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către recurentul Ilia

Meradji, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe, dar a formulat critici ce se axează

asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel și prima instanță, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că, conform jurisprudenței CEDO,

recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă

motivele recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către recurentul Ilia Meradji, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e

Recursul recurentului Ilia Meradji, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Mihai Poalelungi

judecătorul

Judecătorii Tatiana Vieru

Oleg Sternioală