2ra-2164/16 — repararea prejudiciului material

Prima instanță: N. Lazareva. dosarul nr. 2ra-2164/16 Instanța de apel: A. Curdov, S. Gubenco, G. Colev. Î N C H E I E R E 21 septembrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență Președintele completului, judecătorul Mihai Poalelungi Judecătorii Tatiana Vieru Oleg Sternioală examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către recurentul Ilia Meradji, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii de Stat „Întreprinderea pentru Silvicultură Comrat” împotriva lui Ilia Meradji cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 31 martie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de către Ilia Meradji și a fost menținută hotărârea judecătoriei Ceadâr-Lunga din 24 noiembrie 2015, c o n s t a t ă La 14 iulie 2015, reclamantul Î.S.„Întreprinderea pentru Silvicultură Comrat” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ilia Meradji cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, potrivit procesului-verbal cu privire la contravenție nr.012/15 din 25 mai 2015, întocmit de către directorul Î.S.„Întreprinderea pentru Silvicultură Comrat”, la 07 mai 2015, ora 15:00, în cadrul desfășurării incursiunii operative pe încetarea faptelor de încălcare a legislației de protecție a naturii, în masivul silvic al văgăunei „Stratan”, cartierul nr. 77, separarea G a examinării nr. 7 a ocolului silvic din Ceadâr-Lunga, a fost reținut Ilia Meradji, care realiza pășunatul ilegal al vitelor în pădure, în număr de 150 capete de ovine și 30 capete de caprine. Menționează reclamantul că, prin decizia șefului interimar al Agenției Ecologice a Găgăuziei nr.21 din 22 iunie 2015, Ilia Meradji a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției sus menționate și în privința lui a fost aplicată sancțiunea contravențională sub formă de amendă, în mărime de 10 unități convenționale.

Afirmă reclamantul că, prejudiciul cauzat reclamantului în urma pășunatului ilegal al vitelor, a fost evaluat la suma de 14 580 lei. Susține reclamantul că, i-a propus pârâtului rezolvarea litigiului pe cale amiabilă, însă pârâtul nu a reparat nici într-un mod prejudiciul cauzat. Cere reclamantul Î.S. „Întreprinderea pentru Silvicultură Comrat”, repararea prejudiciului material din contul pârâtului în beneficiul reclamantului a sumei în mărime de 14 580 lei și încasarea tuturor cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea judecătoriei Ceadâr-Lunga din 24 noiembrie 2015, acțiunea a fost admisă.

Prin decizia Curții de Apel Comrat din 31 martie 2016, a fost respins apelul declarat de către Ilia Meradji și a fost menținută hotărârea judecătoriei Ceadâr- Lunga din 24 noiembrie 2015. La 31 mai 2016, recurentul Ilia Meradji, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cerând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești și pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii. În motivarea recursului, recurentul a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel și nici cu hotărârea primei instanțe, deoarece acestea ar fi fost emise cu interpretarea eronată a normelor de drept material și procedural. Mai mult ca atât, consideră recurentul că, ambele instanțe de judecată nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată și eronat ar fi interpretat-o.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către recurentul Ilia Meradji, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, dar a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel și prima instanță, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că, conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către recurentul Ilia Meradji, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e Recursul recurentului Ilia Meradji, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Mihai Poalelungi judecătorul Judecătorii Tatiana Vieru Oleg Sternioală