2ra-169/15 — Repararea prejudiciului material şi moral

dosarul nr. 2ra-169/15 prima instanţă: L. Holeviţcaia instanţa de apel: M. Ciugureanu, B. Bîrca, S. Arnăut. ÎNCHEIERE 22 ianuarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Galina Stratulat, Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Sapunji Matvei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sapunji Matvei împotriva Inspectoratului Ecologic de Stat, intervenient accesoriu Agenţia Ecologică a unităţii teritorial-administrative Găgăuzia cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 septembrie 2014 c o n s t a t ă La 10 aprilie 2013, Sapunji Matvei s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Inspectoratul Ecologic de Stat, intervenient accesoriu Agenţia Ecologică a unităţii teritorial-administrative Găgăuzia (în continuare - Agenţia Ecologică U.T.A.

Găgăuzia) cu privire la repararea prejudiciului material în sumă de 51677 lei şi prejudiciului moral în sumă de 100000 lei. În motivarea acţiunii, a invocat că, la 27 februarie 2009, agentul constatator din cadrul Agenţiei Ecologice U.T.A. Găgăuzia a întocmit un proces-verbal cu privire la contravenţie în baza art. 182 din Codul contravenţional pe faptul tăierii samavolnice a 7 copaci. Menţionează că, prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 08 aprilie 2010, s-a menţinut hotărîrea judecătoriei Comrat din 30 septembrie 2009, prin care s-a încetat procesul contravenţional în privinţa lui Sapunji Matvei în legătură cu faptul că în acţiunile sale lipsesc elementele constituitive ale contravenţiei prevăzute de art. 182 din Codul contravenţional.

Invocă faptul că, prin atragerea neîntemeiată la răspundere contravenţională i s-au cauzat prejudicii morale deoarece a fost nevoit să stopeze lucrările de construcţie efectuate pe proprietatea sa privată, totodată fiind nevoit să participe într-o multitudine de procese judiciare, care până în prezent nu s-au finalizat. Indică faptul că, din cauza proceselor judiciare în care a fost atras, se află în continuă stare de stres şi nu poate să se angajeze în câmpul muncii. Consideră că, din cauza multitudinii şedinţelor judiciare s-a îmbolnăvit astfel fiind nevoit să se trateze, suportând cheltuieli pentru procurarea medicamentelor. Solicită Sapunji Matvei, repararea prejudiciului material în sumă de 51677 lei şi prejudiciului moral în sumă de 100000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 28 februarie 2014, s-a admis parţial acţiunea, s-a încasat de la Inspectoratul Ecologic de Stat în beneficiul lui Sapunji Matvei cuantumul sumei de 2000 lei cu titlu de prejudiciu moral, iar în rest acţiunea s-a respins ca fiind nefondată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 septembrie 2014, s-a respins apelul declarat de Sapunji Matvei, s-a admis apelul declarat de Inspectoratul Ecologic de Stat, s-a casat hotărîrea judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 28 februarie 2014 şi s-a adoptat o nouă hotărâre prin care s-a respins acţiunea ca fiind depusă cu omiterea termenului prescripţiei extinctive.

În motivarea deciziei, instanţa de apel a constatat că, decizia Curţii de Apel Chişinău privind încetarea procesului contravenţional intentat împotriva lui Sapunji Matvei a fost pronunţată la 08 aprilie 2010 iar prezenta acţiune a fost înaintată în modul stabilit de lege la 01 iulie 2013, după expirarea termenului general de prescripţie de 3 ani. La 12 noiembrie 2014, Sapunji Matvei a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 septembrie 2014, solicitând casarea deciziei instanţei de apel cu emiterea unei hotărîri de admitere integrală a acţiunii. În motivarea recursului menţionează că, instanţa de apel eronat a constatat faptul că recurentul a luat cunoştinţă de decizia instanţei de apel din 08 aprilie 2010 or, la materialele cauzei nu există careva probe în acest sens.

Consideră că, aprecierea instanţei de apel contravine Convenţiei Europene pentru Drepturile Omunlui. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; 2 d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute în normele de drept citate. Argumentul recurentului precum că instanţa de apel eronat a constatat faptul că recurentul a luat cunoştinţă de decizia instanţei de apel din 08 aprilie 2010 nu poate fi reţinut or, termenul de prescripţie, a fost invocat şi în prima instanţă, însă instanţa de fond incorect a apreciat circumstanţele cu referire la termenul de prescripţie, la care instanţa de apel a concluzionat corect asupra omiterii acestui termen, în acest sens Curtea de Apel Chişinău a examinat just şi sub toate aspectele probele invocate de către părţi în contextul circumstanţelor constatate iar obiecţiile recurentului sunt apreciate ca declarative şi fără suport legal.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 paragraf l din Convenţie, nu impune motivarea în 3 detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul conchide, că din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Sapunji Matvei ca inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Sapunji Matvei se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Stratulat Galina Sveatoslav Moldovan 4