2ra-2090/15 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă, jud.: L. Brînză dosarul nr. 2ra-2090/2015 instanţa de apel, jud.: M. Guzun, A. Doga, A. Nogai DECIZIE 11 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî, Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari, Galina Stratulat examinînd recursurile declarate de Gojan Feodora şi Inspectoratul Ecologic de Stat, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Feodorei Gojan împotriva Agenţiei Ecologice Chişinău, Inspectoratul Ecologic de Stat şi Ministerul Mediului al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Inspectoratul Ecologic de Stat şi admis parţial apelul declarat de Gojan Feodora, c o n s t a t ă La 25 martie 2014 Gojan Feodora a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenţiei Ecologice Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, la 20 iunie 2012 de către agentul constatator al Inspectorului de Stat pentru Ecologie a Agenţiei Ecologice Chişinău, Artur Luca, a fost efectuat control ecologic în mun. Chişinău, com.

Ciorescu, str. A. Mateevici 25, în baza petiţiei lui Prodan Grigore nr. 917 din 18 iunie 2012 Potrivit petiţiei s-a indicat faptul tăierii ilicite a 2 crengi de către Gojan Feodora, care au pătruns în proprietatea acesteia pe acoperişul construcţiei auxiliare, de la un arbore de nuc care creşte în drumul public la 20 cm de la gardul său, fiind sădit de către fostul proprietar a terenului cu nr. 25, (Breahnă) Susţine reclamanta că, copacul de nuc nici nu se afla în proprietatea lui Prodan Grigore, iar pe cale de consecinţă, ultimul nu avea pentru ce înainta o asemenea cerere abuzivă şi ilegală, însă necătînd la aceasta a fost întocmit un act ilegal cu privire la contravenţie în privinţa Feodorei Gojan, de către agentul constatator, Artur Luca, în baza art. 122 alin. (2) Cod contravenţional.

La 25 iunie 2012, reclamanta s-a adresat cu o cerere prealabilă la Ministerul Mediului privind revocarea Actului nr. 053417 din 20 iunie 2012, ca fiind neîntemeiat şi ilegal. La 10 iulie 2012, reclamanta a recepţionat răspunsul Ministerului Ecologie nr. 83-G/12 prin care a fost informată că, acţiunile agentului constatator, Artur Luca, sunt temeinice şi legale.

Consideră că, necătînd la faptul că, organul ierarhic superior a fost informat prealabil de acţiunile ilegale ale agentului constatator, Artur Luca, nu au întreprins măsuri de stopare a ilegalităţilor comise de către angajaţii săi, indicînd faptul că are dreptul de a se adresa în instanţa de judecată, ceea ce a şi făcut la 06 iulie 2012. La 04 iulie 2012, agentul constatator a Inspectorului de Stat pentru Ecologie a Agenţiei Ecologice Chişinău, Artur Luca, a întocmit în privinţa reclamantei proces-verbal cu privire la contravenţie nr. 022579, aplicîndu-i sancţiune în temeiul art. 405, alin. (1)-(2), art. 122 alin. (2) Cod contravenţional, sub formă de amendă în mărime de 40 u.c. - 800 lei, pe care a refuzat să-l semneze, ştiind că nu a încălcat nici o lege, aşa cum i se incrimina.

A subliniat că, în privinţa sa, a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenţie la comandă, fapt ce se dovedeşte prin aceea că, Gojan Feodora la 25 iunie 2012 cu nr. 54-G a depus o cerere la Agenţia Ecologică de Stat în privinţa vecinului ei, Prodan Grigore, care a tăiat definitiv copacul de nuc de lîngă poarta lui din mun. Chişinău, com. Ciorescu, str. Mateevici 23, fără autorizaţia organului competent. Prin răspunsul şefului interimar al Agenţiei Ecologice Chişinău al Inspectoratului Ecologic de Stat - Nelian Căpăţină din 06 iulie 2012 cu nr. 01- 14/859, a fost informată reclamanta că, conform art. 30 Cod contravenţional, Prodan Grigore nu poate fi sancţionat, deoarece a expirat termenul de prescripţie.

Consideră la cazul dat că, agentul constatator, Artur Luca, fără a cerceta conform legii aceasta rădăcină a copacului de nuc tăiat definitiv şi fără efectuarea unei expertize fitosanitare pentru stabilirea timpului exact, când a fost tăiat copacul din drumul public de către Prodan Grigore de pe teritoriul Administraţiei Publice Locale, fapt care dovedeşte suplimentar că, totul a fost pus la cale de către funcţionarii din cadrul Primăriei com. Ciorescu şi a Agenţiei Ecologice Chişinău a Inspectoratului Ecologic de Stat. Susţine că, însăşi faptul că, agentul constatator, Artur Luca, timp de 14 zile de la 20 iunie 2012 cînd a fost întocmit actul ilegal, fără a stabili circumstanţele de fapt şi de drept, încălcînd în continuare legislaţia, la 04 iulie 2012, a depus un demers la Primăria com.

Ciorescu, însă, persoana învinuită de falsificarea actelor de proprietate a lui Prodan Tatiana, inginerul cadastral, Drăguţă Maria, în aceeaşi zi, imediat a formulat răspunsul cu nr. 02-1-24-278 şi nu este clar ce confirmare are acest demers, dacă copacul este autorizat şi care este statutul juridic al copacului şi în ce registrul este înregistrat pentru a cere autorizaţie. Indică că procesul-verbal cu privire la contravenţie este întocmit la comandă şi la indicaţia lui Nelian Căpăţină, fapt ce se dovedeşte şi prin răspunsul care a fost eliberat în aceeaşi zi, de depunere a demersului, adică la 04 iulie 2012, (termenul de examinare fiind 30 de zile) şi totodată, întocmirea în aceiaşi zi a procesului-verbal cu privire la contravenţie, în lipsa reprezentantului Primăriei com.

Ciorescu care au semnat imediat acest răspuns, fiind proprietari ai terenului, prezenţa reprezentantului Primăriei fiind obligatorie. Susţine că, în cazul dat, agentul constatator, Artur Luca, avea intenţia de a o sancţiona ilegal, fapt care se atestă prin aceia că nu a fost făcute careva fotografii la 20 iunie 2012, la faţa locului, nu a făcut o schemă grafică pe teren, să stabilească circumstanţele de fapt şi de drept, obligaţii prevăzute de art. 374 alin. (2) Cod contravenţional. Activitatea desfăşurată de autoritatea competentă cu participarea părţilor şi altor persoane titulare de drepturi şi de obligaţii, fapt care au fost încălcate aceste prevederi legale şi constatate de către instanţa de judecată, la 23 noiembrie 2012 fiind emisă hotărârea de către judecătorul, Catana Angela.

La 06 iulie 2012, reclamanta a depus contestaţie împotriva procesului- verbal cu privire la contravenţie nr. 022579 şi deciziei de sancţionare, indicând motivele de fapt şi de drept a nulităţii acestuia în temeiul art. 441 alin. (1) lit. a), art. 443 alin. (6), art. 445, art. 448 Cod contravenţional. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 23 noiembrie 2012 a fost admisă contestaţia depusă de Gojan Feodora şi a fost recunoscut nul procesul-verbal cu privire la contravenţie nr. 022579 din 04 iulie 2012 care include şi decizia agentului constatator de sancţionare a Feodorei Gojan în temeiul art. 122 alin. (2) Cod contravenţional, cu încetarea procesului contravenţional, deoarece acţiunile ultimei nu constituie o contravenţie şi nu se încadrează în baza art. 122 alin. (2) Cod contravenţional.

La 03 decembrie 2012, Agenţia Ecologică Chişinău al Inspectoratului Ecologic de Stat, nefiind de acord cu hotărârea în cauză a declarat recurs la Curtea de Apel Chişinău. Mai indică reclamanta că, în acest timp, pe cazul dat, la 18 decembrie 2012, Gojan Feodora s-a adresat la Primăria com. Ciorescu cu o cerere pentru confirmarea primirii la audienţă la 11 iunie 2012 cu nr. de înregistrare, dar în p. 2 a solicitat să i se confirme în care registru şi care este nr. de înregistrare a copacului de nuc care creşte la 20 cm lîngă gardul acesteia şi care act normativ stabileşte statutul juridic al copacului de nuc respectiv, pentru a cere careva autorizaţie de la ei. La 15 ianuarie 2013, cu nr. 02/1-24-19, a primit răspuns de la Primăria com.

Ciorescu prin care a fost informată, că la 20 iunie 2012 a fost la audienţă şi nr. de înregistrare în registrul este 65. Acest copac este un pom răzleţ şi în coordonare cu autoritatea publică locală a fost înaintat de a fi întocmit actul din data de 20 iunie 2012, de către agentul constatator. La 01 februarie 2013, recursul declarat de şeful interimar al Agenţiei Ecologice Chişinău al Inspectoratului Ecologic de Stat -Nelian Căpăţină, a fost admis cu remiterea cauzei la o nouă rejudecare în aceeaşi instanţă în alt complet de judecată. La 08 mai 2013, prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, a fost admisă contestaţia depusă de Gojan Feodora şi a fost recunoscut nul procesul- verbal cu privire la contravenţie nr. 022579 din 04 iulie 2012, care include şi decizia agentului constatator de sancţionare a Feodorei Gojan în temeiul art. 122 alin. (2) Cod contravenţional, cu încetarea procesului contravenţional.

La 03 iunie 2013, Agenţia Ecologică Chişinău al Inspectoratului Ecologic de Stat, nefiind de acord cu hotărîrea în cauză a declarat recurs la Curtea de Apel Chişinău. La 11 iulie 2013, prin decizia Curţii de Apel Chişinău a fost respins ca neîntemeiat recursul agentului constatator al Agenţiei Ecologice a Inspectoratului Ecologic de Stat şi s-a menţinut ca fiind legală şi fără modificări hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 08 mai 2013, prin care a fost admisă contestaţia depusă de Gojan Feodora şi a fost recunoscut nul procesul- verbal cu privire la contravenţie nr. 022579 din 04 iulie 2012, care include şi decizia agentului constatator de sancţionare a Feodorei Gojan în temeiul art. 122 alin. (2) Cod contravenţional, cu încetarea procesului contravenţional decizia fiind irevocabilă.

A menţionat reclamanta că, de către agentul constatator, Artur Luca, la cererea vecinului acesteia, Prodan Grigore, a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenţie din 04 iulie 2012, ilegal şi neîntemeiat în absenţa elementelor constitutive ale contravenţiei prevăzute de art. 122 alin. (2) Cod contravenţional. Susţine că, proprietarul terenului cu nr. 25 a fost îndreptăţit să înlăture aceste 2 crengi, care au pătruns în proprietatea acesteia, pe acoperişul construcţiei auxiliare în temeiul art. 388 Cod civil, care prevede expres că, proprietarul terenului este în drept să înlăture arborii şi arbuştii ce atîrnă de pe terenul vecin, deoarece copacul creşte în continuare, iar atît sectorul vecinului, Prodan cît şi al Primăriei com.

Ciorescu sunt sectoare adiacente cu sectorul cu nr. 25, ce îi aparţine Feodorei Gojan care a acţionat conform legii. Consideră că cazul dat nu are nici o legătură cu art. 122 alin. (2) Cod contravenţional şi nu poate fi vorba de contravenţie, fapt care a fost demonstrat în 4 procese de judecata de la Judecătoria Centru, mun. Chişinău şi Curtea de Apel Chişinău. Indică că, în acest timp a fost purtată prin instituţii de stat şi instanţe de judecată, depunînd cereri prealabile, contestaţii împotriva acestor acţiuni ilegale ale agentului constatator, Artur Luca, însă, organele ierarhic superioare nu au reacţionat, avînd un comportament neadecvat şi arogant, mai mult fiind la audienţă, nici nu a fost ascultată de către Nelian Capăţina - şeful interimar al I.E.S., care a dat indicaţii să i se întocmească proces-verbal cu privire la contravenţie, fapt care dovedeşte, că totul a fost planificat de către vecinul acesteia şi complicii săi de la Primăria com.

Ciorescu care au falsificat actele de proprietate a vecinei Prodan Tatiana, cu scopul de a se răzbuna pe Gojan Feodora. Falsul din actele lui Prodan Tatiana a fost constatat şi demonstrat în cadrul unui proces penal, fiind anexată ordonanţa finală din 16 iulie 2010 a procurorului, Buliga Ion, din Procuratura mun. Chişinău, prin care au fost puşi sub învinuire la 03 martie 2010 ex- primarul Pleşca B.T. şi inginerul cadastral, Drăguţă M. din Primăria com. Ciorescu de fals în actele lui Prodan T. A remarcat că, în acest timp a fost purtată prin instanţe de judecată, care i- au afectat starea sănătăţii, prin înrăutăţire, creîndu-i o situaţie de stres şi crize de nervi, deoarece nu putea nici să doarmă noaptea, gîndindu-se că, nu a comis nici o încălcare a legii, dar este sancţionată pe nedrept.

Fiind persoană în vîrstă, din cauza situaţiilor de stres sus-menţionate a suferit în această perioadă crize hipertensive, cu dureri de cap puternice fiind nevoită să primească tratament medical în staţionar la Centrul de sănătate din com. Ciorescu, fapt care se dovedeşte prin extrasele medicale de primire a tratamentului medical, fiind indicat diagnosticul de către medic, iar pe verso, sunt indicate medicamentele primite în transfuzie, în mod intravenos.

Acestea se confirmă prin: extrasul medical de primire a tratamentului de la 06 iulie 2012 pînă la 20 august 2012; extrasul medical de primire a tratamentului de la 24 ianuarie 2013 pînă la 07 februarie 2013; extrasul de primire a tratamentului de la 27 mai 2013 pînă la 07 iunie 2013. Pe cazul dat, au fost procurate medicamente din contul său, care se confirmă prin bonurile de casa din farmacii, iar tratamentul se confirmă prin prescripţiile medicului din cartela medicală, fiind nevoită să suporte cheltuieli materiale pentru tratament, fiind cauzate acesteia suferinţe fizice şi psihice considerabile. Consideră că, pe deplin s-a dovedit faptul că, a fost sancţionată ilegal de către agentul constatator, Artur Luca, fiind purtată prin instanţele de judecată, suportînd cheltuieli materiale, inclusiv pentru asistenţă juridică a avocatului, cît şi cheltuieli de judecată pentru fotocopii, cauzîndu-i un prejudiciu moral considerabil.

Solicită Feodora Gojan încasarea de la Agenţia Ecologică Chişinău al Inspectoratului Ecologic de Stat în beneficiul său cu titlul de prejudiciu material suma de 1 095 lei pentru medicamentele procurate; încasarea prejudiciu moral în sumă de 18 000 lei; încasarea cheltuielilor de judecată, pentru fotocopii 71 lei 25 bani şi pentru asistenţa juridică a avocatului în suma de 1 000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 16 martie 2015 s-a admis parţial acţiunea; s-a dispus încasarea din contul Inspectoratului Ecologic de Stat în beneficiul Feodorei Gojan a prejudiciul material în mărime de 196,25 lei, prejudiciul moral în mărime de 3 000 lei şi 1 000 lei cheltuieli de asistenţă juridică.

În rest acţiunea a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe Gojan Feodora a depus cerere de apel solicitînd admiterea apelului, casarea parţială a hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie admis capătul de cerere cu privire la încasarea prejudiciului material în sumă de 1095 lei cu titlu de prejudiciu material şi 15 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe cererea de apel a depus şi Inspectoratul Ecologic de Stat, solicitînd admiterea cererii de apel, casarea hotărîrii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 mai 2015 s-a respins apelul declarat de Inspectoratul Ecologic de Stat; s-a admis parţial cererea de apel declarată de Feodora Gojan, s-a casat parţial hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 16 martie 2015 şi s-a emis o nouă hotărîre prin care s-a încasat din contul Inspectoratului Ecologic de Stat în beneficiul Feodorei Gojan prejudiciul material în sumă de 1 095 lei. În rest hotărîrea primei instanţe s-a menţinut. La 29 iunie 2015 Gojan Feodora a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea parţială a hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri prin care să se încaseze din contul Inspectoratului Ecologic de Stat în beneficiul recurentei suma de 15 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În motivarea recursului Gojan Feodora a indicat că, consideră neîntemeiată decizia instanţei de apel, deoarece nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat eronat normele materiale, şi anume art. 1422 şi 1423 Cod civil, prin urmare emiţînd o hotărîre ilegală.

La 27 iulie 2015 Inspectoratul Ecologic de Stat a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acţiunii. În motivarea recursului Inspectoratul Ecologic de Stat şi-a exprimat dezacordul cu soluţiile instanţelor de judecată, considerînd că sunt neîntemeiate. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele dosarului atestă că copia deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 mai 2015 a fost expediată în adresa părţilor la 11 iunie 2015, conform scrisorii de însoţire (f.d.

47, Vol. II), însă materialele dosarului nu denotă cert data recepţionării copiei deciziei instanţei de apel de către participanţi. Astfel, în circumstanţele relevate, recursurile declarate de către Gojan Feodora şi Inspectoratul Ecologic de Stat la 29 iunie 2015 şi respectiv 27 iulie 2015 se consideră a fi depuse în termenul prevăzut de lege. În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursurile declarate de către Gojan Feodora şi Inspectoratul Ecologic de Stat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursurile neîntemeiate şi care urmează a fi respinse, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel. Înaintând acţiunea Agenţiei Ecologice Chişinău, Feodora Gojan a solicitat repararea prejudiciului material şi moral. Judecînd pricina în cauză prima instanţă a admis parţial acţiunea; a dispus încasarea din contul Inspectoratului Ecologic de Stat în beneficiul Feodorei Gojan a prejudiciul material în mărime de 196,25 lei, prejudiciul moral în mărime de 3 000 lei şi 1 000 lei cheltuieli de asistenţă juridică. În rest acţiunea a fost respinsă. Fiind investită cu judecarea apelului declarat de Inspectoratul Ecologic de Stat şi Feodora Gojan, instanţa de apel a respins apelul declarat de Inspectoratul Ecologic de Stat; a admis parţial cererea de apel declarată de Feodora Gojan; a casat parţial hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 16 martie 2015 şi a emis o nouă hotărîre prin care a încasat din contul Inspectoratului Ecologic de Stat în beneficiul Feodorei Gojan prejudiciul material în sumă de 1 095 lei. În rest hotărîrea primei instanţe s-a menţinut. În susţinerea soluţiei date, instanţa de apel, a reţinut că la 18 iunie 2012, Prodan Grigore a depus o sesizarea nr. 917-P către Agenţia Ecologică Chişinău, privind comunicarea despre tăierea fără autorizaţia organelor competente a două crengi cele mai importante ale nucului care creştea şi dădea roadă în faţa casei sale, de către Gojan Feodora şi solicitarea efectuării unui control la faţa locului (f.d. 109). Ca urmare a controlului efectuat de către inspectorul, Artur Luca, din cadrul Agenţiei Ecologice Chişinău, a fost emis actul nr. 05341 din 20 iunie 2012, prin care s-a indicat că nu se admit tăieri ilicite şi să se respecte legislaţia de mediu (f.d.

105). La 25 iunie 2012, Gojan Feodora a depus o cerere prealabilă la Ministerul Mediului al RM, prin care a solicitat revocarea actului nr. 05341 din 20 iunie 2012 (f.d. 11-13). La 10 iulie 2012, a fost expediat răspunsul Ministerului Mediului, prin care a fost respinsă cererea prealabilă (f.d. 14-16). La 04 iulie 2012, ora 15.15, de către agentul constatator din cadrul Agenţiei Ecologice - Artur Luca, a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenţie nr. 022579, în baza art. 122 alin. (2) Cod contravenţional, în privinţa Feodorei Gojan, pentru faptul că, la 12 iunie 2012 ultima a tăiat ilicit, în lipsa autorizaţiei de tăiere, 2 ramuri cu diametrul de 15 cm a unui arbore cu diametrul de 20 cm, ceea ce constituie mai mult de 60% din coronament, ce poate fi considerat până la gradul de încetare a creşterii.

Gradul de vătămare se stabileşte în conformitate cu instrucţiunea privind cuantumul prejudiciului cauzat spaţiilor verzi. Arborele defrişat face parte din vegetaţia spaţiilor verzi - art. 36 lit. f) Legea cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale nr. 591 din 23 septembrie 1999 şi art. 40 al Legii privind protecţia mediului înconjurător nr. 1515 din 16 iunie 1993. Prin urmare, Gojan Feodora a fost recunoscută vinovată în comiterea contravenţiei prevăzute de art. 122 alin. (2) Cod contravenţional, fiindu-i aplicată sacţiune contravenţională sub formă de amendă în mărime de 40 u.c., ceea ce constituie 800 lei (f.d. 106-107, Vol. I). Nefiind de acord cu procesul-verbal cu privire la contravenţie şi cu decizia de sancţionare, Gojan Feodora a depus contestaţie.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 23 noiembrie 2012 a fost admisă contestaţia depusă de Gojan Feodora şi a fost recunoscut nul procesul-verbal cu privire la contravenţie nr. 022579 din 04 iulie 2012 care include şi decizia agentului constatator de sancţionare a Feodorei Gojan în temeiul art. 122 alin. (2) Cod contravenţional, cu încetarea procesului contravenţional (f.d. 17-19, Vol. I). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 februarie 2013, a fost admis recursul declarat de şeful interimar al Agenţiei Ecologice Chişinău al Inspectoratului Ecologic de Stat - Nelian Căpăţină, cu remiterea cauzei la o nouă rejudecare în aceeaşi instanţă, în alt complet de judecată (f.d.

20, Vol. I). Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 08 mai 2013 a fost admisă contestaţia depusă de Gojan Feodora şi a fost recunoscut nul procesul- verbal cu privire la contravenţie nr. 022579 din 04 iulie 2012, care include şi decizia agentului constatator de sancţionare a Feodorei Gojan în temeiul art. 122 alin. (2) Cod contravenţional, cu încetarea procesului contravenţional (f.d. 27- 29, Vol. I), hotărîre menţinută prin decizia instanţei de apel. În conformitate cu art. 45 alin. (1) Cod contravenţional, dacă prin contravenţie a fost cauzat un prejudiciu, persoana prejudiciată este în drept să-şi valorifice pretenţiile civile în procedură civilă.

Conform art. 383 alin. (3) Cod contravenţional, persoana în a cărei privinţă a fost pornit proces contravenţional se repune în dreptul de care a fost privată şi ei i se repară cheltuielile suportate în proces dacă, prin hotărîre definitivă, este declarată nevinovată sau răspunderea sa contravenţională este înlăturată, cu excepţia cazului de amnistie. Iar, conform art. 384 alin. (2) lit. u) Cod contravenţional, persoana în a cărei privinţă a fost pornit proces contravenţional are dreptul să ceară şi să primească repararea prejudiciului cauzat de acţiunile nelegitime ale autorităţii competentă să soluţioneze cauza contravenţională.

Prin prisma normelor supra citate, instanţa de recurs reţine că, instanţa de apel corect a constat faptul că, reclamanta este în drept să solicite repararea prejudiciului cauzat, ca urmare a anulării procesului verbal cu privire la contravenţie, întrucît nu a existat faptul contravenţiei şi s-a admis abateri de la art. 443 alin. (6) Cod contravenţional, la întocmirea acestuia, ceea ce s-a constatat prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 08 mai 2013. Astfel, folosirea de către legiuitor a termenului generic „prejudiciul”, acreditează concluzia că, acesta (prejudiciul) înglobează atît prejudiciul material cît şi cel moral. Potrivit art.14 alin. (1) Cod civil, persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel.

Conform alin. (2) al aceluiaşi articol, se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum şi beneficiul neobţinut prin încălcarea dreptului (venitul ratat). Prin urmare, instanţa de apel just a considerat drept întemeiată pretenţia Feodorei Gojan cu privire la repararea prejudiciului material în cuantum de 1 095 lei, în cazul în care potrivit materialelor dosarului ultima a suportat cheltuieli materiale pentru procurarea tratamentului medicamentos prescris de către medic, ca urmare înrăutăţirii sănătăţii pe fondul situaţiilor de stres în care s-a aflat în legătură cu litigiul în cauză.

Conform art. 1422 alin. (1) - (2) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară indiferent de existenţa şi întinderea prejudiciului patrimonial. Astfel, prin prisma normei precitate, Colegiul consideră că instanţa de apel corect a concluzionat că urmează a fi dispusă repararea prejudiciului moral.

Însă, în privinţa cuantumul acestuia, relevante sunt prevederile art. 1243 alin. (1) Cod civil, care prevede că, mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate. Iar, conform art. 1423 alin. (2) Cod civil, caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luînd în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate.

Reieşind din normele supra citate, Instanţa de recurs menţionează că, la determinarea mărimii compensaţiei pentru prejudiciul moral trebuie neapărat să se ia în consideraţie atât aprecierea subiectivă privind gravitatea cauzării suferinţelor psihice sau fizice părţii vătămate, cât şi datele obiective care certifică acest fapt, îndeosebi: - importanţa vitală a drepturilor personale nepatrimoniale şi a bunurilor (viaţa, sănătatea, libertatea, inviolabilitatea locuinţei, secretul personal şi familial onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională etc.); - nivelul (gradul) suportării de către persoana vătămată a suferinţelor psihice sau fizice (lipsirea de libertate, pricinuirea vătămării corporale, decesul persoanelor apropiate (rudelor), pierderea sau limitarea capacităţii de muncă etc.); - felul vinovăţiei (intenţia, imprudenţa) persoanei care a cauzat prejudiciul în cazul în care pentru repararea prejudiciului moral este necesară prezenţa ei”.

În continuare se reţine că, la determinarea mărimii prejudiciului moral în echivalent bănesc, sunt în drept să ia în consideraţie şi alte circumstanţe probatoare prin actele pricinii, în particular, situaţia familială şi materială a persoanei care poartă răspundere pentru cauzarea prejudiciului moral părţii vătămate. Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că prima instanţă corect a apreciat circumstanţele pricinii în partea reparării prejudiciului moral în cuantum de 3 000 lei, or în cadrul şedinţei de judecată s-a constat cu certitudine faptul reclamantei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, soluţie menţinută şi de instanţa de apel.

Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie apreciază critic susţinerile recurenţilor precum că instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele ce au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, nefiind dovedite circumstanţele considerate de instanţă ca stabilite, iar concluziile instanţei expuse în hotărâre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, deoarece acestea contravin constatărilor relatate.

În conexiunea celor relatate, instanţa de recurs, prin prisma jurisprudenţei CEDO şi anume cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995, unde Curtea a menţionat că „... art. 6 § 1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes”, consideră necesar de a respinge şi alte argumente invocate în recursuri. Faţă de cele ce preced şi având în vedere faptul că decizia instanţei de apel este întemeiată, iar temeiurile invocate de către recurenţi sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursurile şi a menţine decizia instanţei de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se resping recursurile declarate de către Gojan Feodora şi Inspectoratul Ecologic de Stat. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Feodorei Gojan împotriva Agenţiei Ecologice Chişinău, Inspectoratul Ecologic de Stat şi Ministerul Mediului al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Galina Stratulat