2ra-1123/17 — repararea prejudiciului material si moral

prima instanță: S. Osoianu (Judecătoria Strășeni) dosarul nr. 2ra-1123/17

instanța de apel: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița

(Curtea de Apel Chișinău)

ÎNCHEIERE

21 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Maria Ghervas

Judecătorii: Mariana Pitic, Iurie Bejenaru

examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de Pădure Oleg, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Munteanu Ivan împotriva

lui Pădure Oleg și Burlacu Vladimir cu privire la repararea prejudiciului moral și

material cauzat prin infracțiune, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07

decembrie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de Pădure Oleg și menținută

hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 04 aprilie 2016,

c o n s t a t ă:

La 25 ianuarie 2016 Munteanu Ivan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Pădure Oleg și Burlacu Vladimir cu privire la repararea prejudiciului

moral și material cauzat prin infracțiune.

În motivarea acțiunii reclamantul Munteanu Ivan a indicat că prin sentința

Judecătoriei Strășeni din 11 mai 2015, menținută prin decizia Curții de Apel

Chișinău din 17 septembrie 2015, Pădure Oleg și Burlacu Vladimir au fost

recunoscuți vinovați în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.352 alin.(l) Cod

Penal, cu liberarea de pedeapsă penală a acestora în legătură cu expirarea

termenului de prescripție. La fel, a fost admisă în principiu acțiunea civilă împotriva

lui Pădure Oleg și Burlacu Vladimir.

Luând în considerație că acțiunea civilă a fost admisă în principiu de către

instanța de judecată, solicită încasarea din contul lui Pădure Oleg Ștefan și Burlacu

Vladimir Ion în folosul său a sumei de 72 000 lei pentru repararea prejudiciului

material și 50 000 lei repararea prejudiciului moral cu un adaus de 20% din fiecare

sumă, din motivul deprecierii monedei naționale.

Prin hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 04 aprilie 2016 acțiunea a fost admisă

parțial, s-a încasat de la Pădure Oleg și Burlacu Vladimir, în mod solidar, în

beneficiul lui Munteanu Ivan prejudiciul material în mărime de 72 000 lei,

prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei și taxa de stat în mărime de 2 260 lei. În

rest acțiunea a fost respinsă.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, Pădure Oleg a declarat apel,

solicitînd casarea hotărîrii primei instanțe și emiterea unei noi hotărîri prin care a

diminua suma prejudiciului material și a respinge pretenția cu privire la repararea

prejudiciului moral.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2016 a fost respins

apelul declarat de Pădure Oleg și menținută hotărîrea primei instanțe.

La 20 martie 2017 Pădure Oleg a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitînd casarea hotărîrilor judecătorești și emiterea unei noi hotărîri prin

care a diminua suma prejudiciului material pînă la 4 000 lei și a respinge pretenția

cu privire la repararea prejudiciului moral.

În motivarea recursului recurentul a invocat că instanțele de fond și apel au

favorizat nejustificat intimatul, n-au ținut cont de faptul că intimatul a avut

înțelegere în scris cu Burlacu Vladimir, prin care ultimul se obligă să-i achite

prejudiciul cauzat în mărime de 8000 lei din care el a fost de acord să achite ½ din

suma respectivă, adică 4000 lei, pe care ulterior reclamantul a refuzat s-o primească,

solicitînd în instanța de judecată suma exagerată de mare fără careva temei legal.

Intimatul n-a prezentat în ședințele de judecată careva dovezi de confirmarea

cauzării lui a prejudiciului moral prin suferințe psihice și fizice, însă instanțele de

judecată i-au dat cîștig de cauză.

Eronat a fost apreciată mărimea roadei recoltate în anul 2012 din cota de livadă

a intimatului, exagerat de mare s-a apreciat prețul unui kilogram de mere,

certificatul eliberat de către întreprinderea „Coop col prod” a Urecop este fals,

primit de către intimat prin cunoștință cu șeful întreprinderii.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa

recurentului copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește

dovada recepționării acesteia, din care considerente recursul declarat la data 20

martie 2017 se consideră a fi depus în termen.

Examinînd temeiurile recursului declarat de Pădure Oleg în raport cu

materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Pădure Oleg nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

2

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Pădure Oleg.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Pădure Oleg.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

3