EUROFOOTBALL OOD v. BULGARIA

Publicat la 12 decembrie 2022 SECȚIUNEA TERZĂ Aplicația nr. 1284/21 EUROFOOTBALL OOD împotriva Bulgariei depusă la 23 decembrie 2020 comunicată la 21 noiembrie 2022 OBIECTUL CAUZEI Până la începutul anului 2020 societatea reclamantă a fost unul dintre cei mai mari operatori de pariuri sportive din Bulgaria. El a deținut licențe de gambling necesare, emise în temeiul Actului privind jocurile de noroc 2012. La 14 februarie 2020, Comisia de Stat privind jocurile de noroc (denumită în continuare „Comisia”) a ordonat societății candidate să plătească aproximativ 328 de milioane de lev bulgare (BGN) – echivalentul de aproximativ 168 de milioane de euro (EUR) în taxele de jocuri de noroc datorate retroactiv pentru perioada 2014- ianuarie 2020. Comisia a fost de părere că, în cursul acestor ani, societatea reclamantă nu plătea sumele depline, bazandu-se pe o dispoziție juridică care permite taxe mai mici.

Societatea reclamantă a solicitat revizuirea judiciară a ordinului de mai sus. Procedura era încă în așteptare până la data ultimelor informații furnizate de aceasta Curtea în iulie 2022. Între timp, Comisia a susținut că ordinea sa din 14 februarie 2020 a fost supuse executării preliminare; această decizie a devenit finală la 23 martie 2020 după ce a fost susținută de instanțele naționale. La 25 martie 2020, având în vedere că suma achiziționată nu a fost plătită, Comisia a suspendat licența de gambling a societății reclamante; acest lucru a dus la încetarea activităților de afaceri ale societății. Deoarece societatea reclamantă a rămas incapabilă să plătească, licențele sale de jocuri de noroc au fost revocate în două decizii ale Comisiei din 14 iulie 2020 (una dintre acestea a devenit finală la 29 iulie 2022). Societatea reclamantă a devenit de atunci obiectul procedurii de insolvență.

Societatea reclamantă se plâng în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 privind executarea preliminară a ordinului din 14 februarie 2020, revocarea licențelor sale de jocuri de noroc și încetarea activității sale, subliniază că aceste măsuri au fost luate în ciuda ordinului din 14 februarie 2020 care nu a intrat încă în vigoare. De asemenea, în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție, se plânge că instanța națională care a reexaminat decizia privind executarea preliminară a ordinului din 14 februarie 2020 nu a reușit să țină seama în mod corespunzător de consecințele grave ale acestei decizii. În sfârșit, societatea reclamantă se plânge în temeiul articolului 18 din Convenție că măsurile împotriva acestuia nu au fost destinate colectării taxelor de gambling nerambursate, ci de a distruge întreprinderile principalului acționar al reclamantului, dl Vasil Bozhkov, și de a „elimina el din viața economică, politică și publică” în Bulgaria.

În sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 a existat vreo interferență în ceea ce privește bucuria pașnică a bunurilor societății reclamante? Dacă da, a fost această interferență în conformitate cu cerințele acestei dispoziții? În urma examinării hotărârii Comisiei de stat privind jocurile de noroc privind executarea preliminară a ordinului din 14 februarie 2020, instanța națională a presupusului eșec, în conformitate cu cerințele articolului 6 § 1 din Convenție, în ceea ce privește consecințele grave ale unei astfel de decizii pentru societatea reclamantă? Restricțiile impuse de stat în acest caz, presupuse în conformitate cu art. 1 din Protocolul nr. 1, au fost aplicate în alt scop decât cele prevăzute de această dispoziție, în contravenție cu art. 18 din Convenție?

Published on 12 December 2022

THIRD SECTION

Application no. 1284/21

EUROFOOTBALL OOD

against Bulgaria lodged on 23 December 2020 communicated on 21 November 2022

SUBJECT MATTER OF THE CASE

Until the beginning of 2020 the applicant company was one of the largest sports betting operators in Bulgaria. It held the requisite gambling licences, issued under the Gambling Act 2012. On 14 February 2020 the State Gambling Commission (hereinafter “the Commission”) ordered the applicant company to pay about 328 million Bulgarian levs (BGN) – the equivalent of about 168 million euros (EUR) – in gambling fees retroactively due for the period from 2014 to January 2020. The Commission was of the view that during these years the applicant company had not been paying the full amounts due, wrongly relying on a legal provision allowing lesser fees. The applicant company applied for the judicial review of the above order.

The proceedings were still pending by the time of the latest information provided by it to the Court in July 2022. In the meantime, the Commission held that its order of 14 February 2020 was subject to preliminary enforcement; that decision became final on 23 March 2020 after being upheld by the national courts. On 25 March 2020, noting that the sum due had not been paid, the Commission suspended the applicant company’s gambling licences; this resulted in the cessation of the company’s business activities. Since the applicant company remained unable to pay, its gambling licences were revoked in two decisions of the Commission of 14 July 2020 (one of which became final on 29 July 2022). The applicant company has since become the subject of insolvency proceedings.

The applicant company complains under Article 1 of Protocol No. 1 about the preliminary enforcement of the order of 14 February 2020, the revocation of its gambling licences, and the resulting cessation of its business. It points out that these measures were taken despite the order of 14 February 2020 not having yet entered into force. It complains also under Article 6 § 1 of the Convention that the national courts which reviewed the decision on the preliminary enforcement of the order of 14 February 2020 failed to adequately account for the grave consequences such a decision entailed. Lastly, the applicant company complains under Article 18 of the Convention that the measures against it were not aimed at collecting unpaid gambling fees, but at destroying the businesses of the applicant’s main shareholder, Mr Vasil Bozhkov, and at “eliminating him from the economic, political and public life” in Bulgaria.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Has there been an interference with the applicant company’s peaceful enjoyment of possessions, within the meaning of Article 1 of Protocol No. 1? If so, was that interference in compliance with the requirements of that provision? 2. Was the national courts’ alleged failure, when reviewing the State Gambling Commission’s decision on the preliminary enforcement of the order of 14 February 2020, to account for the grave consequences of such a decision for the applicant company, in compliance with the requirements of Article 6 § 1 of the Convention? 3. Were the restrictions imposed by the State in the present case, purportedly pursuant to Article 1 of Protocol No. 1, applied for a purpose other than those envisaged by that provision, contrary to Article 18 of the Convention?