2ra-1805/16 — repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1805/16 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță:N.Mazur
(Judecătoria Centru, mun.Chișinău) dosarul nr.2ra-1805/16
instanța de apel:V.Pruteanu, L.Popova, A.Gavrilița
(Curtea de Apel Chișinău)
Î N C H E I E R E
10 august 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul: Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii: Ion Druță, Iurie Bejenaru
examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de Vultur Ana,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vultur Ana
împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM și Turețchi Iurie privind încasarea
prejudiciului material și moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2016, prin care a
fost respins apelul declarat de Vultur Ana, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei
Centru, mun. Chișinău din 10 septembrie 2015,
c o n s t a t ă:
La data de 13 decembrie 2013 reclamanta Vultur Ana a depus cerere de
chemare în judecată solicitînd încasarea în mod solidar de la Ministerul Afacerilor
Interne al RM și Turețchi Iurie a prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei, a
despăgubirii materiale ca rezultat al comiterii contravenției în cuantum de 3200 lei
și a cheltuielilor de asistență juridică.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin ordonanța procurorului
Procuraturii Ungheni, Marcel Grițaniuc din 23.04.2013 în privința lui Iurie
Turețchi a fost pornit procesul contravențional în baza art. 70 din Codul
Contravențional pe faptul că, la data de 19.02.2013 aproximativ la orele 7:00-8:00
Iurie Turețchi, inspector în cadrul Inspectoratului de Poliția Ungheni, urmărind
scopul de a intimida familia sa, a telefonat la numărul de telefon al soțului ei -
Gheorghe Vultur, care se afla în Federația Rusă, și i-a comunicat acestuia că ea ar
avea un comportament ușuratic și ar fi întreținut relații intime cu el și cu alte
persoane, a fost numită cu expresii și cuvinte care îi lezează grav onoarea și
demnitatea, îi afectează sănătatea și viața de familie.
Prin decizia Judecătoriei Ungheni din 26.07.2013 Iurie Turețchi a fost
recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 70 din Codul
Contravențional și s-a dispus încetarea procesului contravențional pe motivul
expirării termenului de prescripție de atragere la răspundere contravenționala,
prevăzut de art. 30 din Codul Contravențional.
A menționat că, decizia respectivă a fost contestată de către contravenient,
recursul fiind respins ca nefondat. Consideră că a fost constatată fără echivoc
vinovăția lui Iurie Turețchi în comiterea contravenției de calomnie, aceasta fiind
comisă cu cinism, intenție josnică și cu urmări grave pentru familia ei și pentru ea
1
personal. Suferințele morale au constat în expunerea ei și a familiei, afectarea stării
psihoemoționale a soțului, care se află la muncă peste hotarele țării.
A specificat că familia sa educă trei copii și are o reputație ireproșabilă socială
și un respect în comunitate. Consideră că, există inclusiv vina angajatorului
Ministerului Afacerilor Interne în calitate de instituție, deoarece avea obligația de a
nu admite în această poziție persoane cu un comportament dubios, mai ales că
incompatibilitatea profesională a acestuia era evidentă, au fost emise mai multe
prescripții ale Procuraturii Ungheni, dar fără a fi aplicate sancțiunile de rigoare. În
momentul în care a fost comisă contravenția, acesta era în funcțiune și a folosit
drept unealtă a comiterii contravenției telefonul mobil de serviciu. După emiterea
deciziei la 09 octombrie 2013 de Curtea de Apel Bălți, contravenientul Turețchi
Iurie continuă activitatea sa în cadrul IP Ungheni.
La data de 03.07.2015, reclamanta a depus o cerere de modificare a
cuantumului acțiunii și a solicitat achitarea solidară a unei pagube morale în
cuantum de 50 000 lei ca urmare a acțiunilor ilegale ale angajatului MAI, Iurie
Turețchi, achitarea despăgubirilor materiale ca rezultat al comiterii contravenției în
cuantum de 3200 lei, a cheltuielilor de asistență juridică achitate și cheltuielilor de
tratament în sumă de 4154 lei.
Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 10 septembrie 2015 s-a
admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Vultur Ana, s-a încasat de
la Turețchi Iurie în beneficiul Anei Vultur a prejudiciul moral în mărime de 3000
lei și a cheltuielilor pentru asistența juridică în mărime de 3000 lei.
În rest, acțiunea de încasare a prejudiciului material și moral, s-a respins ca
fiind neîntemeiată. Ministerul Afacerilor Interne al RM s-a eliberat de răspundere
pe cauza dată.
Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, Vultur Ana, la data de 07
octombrie 2015 a declarat apel, împotriva hotărîrii Judecătoriei Centru mun.
Chișinău din 10 septembrie 2015, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii
instanței de fond în partea ce ține de cuantumul pagubei încasate și încasarea
pagubei materiale și morale în volum deplin.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2016 a fost respins apelul
declarat de Vultur Ana, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.
Chișinău din 10 septembrie 2015.
La adoptarea soluției instanța de apel a menționat că, reclamanta Vultur Ana
pretinde încasarea în mod solidar de la Ministerul Afacerilor Interne al RM și
Turețchi Iurie a prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei ca urmare a acțiunilor
ilegale ale angajatului MAI, Iurie Turețchi, a despăgubirii materiale ca rezultat al
comiterii contravenției în cuantum de 3200 lei, a cheltuielilor de asistență juridică
achitate si a cheltuielilor de tratament în sumă de 4154 lei.
Conform art. 1398 din Codul civil, cel care acționează față de altul în mod
ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile
prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.
Prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fără vinovăție se repară numai în cazurile
expres prevăzute de lege.
Instanța de apel a menționat că întrucît suferințele psihice au fost pricinuite
Anei Vultur de către Iurie Turețchi, instanța de fond întemeiat a ajuns la
convingerea că prejudiciul moral urmează a fi încasat numai de la ultimul,
eliberînd Ministerul Afacerilor Interne al RM de la răspundere, or, în cazul din
2
speță, Ministerul Afacerilor Interne al RM nu poate răspunde pentru acțiunile
angajatului său Iurie Turețchi.
Prevederile art. 1422 din Codul Civil indică că, în cazul în care persoanei i s-
a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la
drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de
legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la
reparația prejudiciului prin echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară
indiferent de existența și întinderea prejudiciului patrimonial.
Conform art. 1423 alin. (1) din Codul civil, mărimea compensației pentru
prejudiciul moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul
și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul
de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăție este o condiție a răspunderii,
și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei
vătămate.
Potrivit pct. 25 din Hotărîrea Plenului CSJ al RM nr. 9 din 09.10.2006 „Cu
privire la aplicarea de către instanțele de judecată a legislației ce reglementează
repararea prejudiciului moral, instanțele de judecată care se pronunță asupra
cuantumului compensației pentru prejudiciul moral, trebuie să reiasă nu doar din
aprecierea subiectivă a părții vătămate, dar și din anumite date obiective, printre
care și importanța vitală a drepturilor nepatrimoniale.
Prin prisma normei enunțate, ținînd cont de circumstanțele cauzei, de
probele administrate, atît instanța de fond cît și instanța de apel corect au
considerat ca fiind exagerate pretențiile înaintate de Vultur Ana privind încasarea
prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei și în urma estimărilor efectuate pe o
bază echitabilă, conform art. 1423 din Codul civil, au considerat oportun să acorde
ultimei suma de 3 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, care este o sumă rezonabilă
și echitabilă.
La 07 iunie 2016 Vultur Ana a depus recurs împotriva deciziei instanței de
apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii
primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă
integral.
În motivarea recursului se invocă că atît instanța de apel cît și instanța de fond
nu au constatat și elucidat toate circumstanțele pentru examinarea obiectivă a
cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material.
Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil.
În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în
drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Vultur Ana, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) CPC.
Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ constată că, argumentele recurentei se limitează la situația de
3
apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a cauzei,
iar argumentele invocate în recursul declarat de către Vultur Ana, în esența lor, sînt
similare argumentelor invocate atît în prima instanță cît și în instanța de apel și sînt
expuse asupra circumstanțelor de fapt și nu de drept.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă
în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art. art. 432 alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.
Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu denotă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurate și urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea
de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului
invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra
căror instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către Vultur Ana ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul declarat de către Vultur Ana, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Ion Druță
Iurie Bejenaru
4