2rh-146/16 — repararea prejudiciului material și moral

prima instanță: I. Malcoci dosarul nr. 2rh-146/16

instanța de apel: I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi

instanța de recurs: T. Chișca-Doneva, I. Druță, M. Ghervas

Î N C H E I E R E

27 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

examinând cererea de revizuire depusă de către Mărgărint Vasile, reprezentat de

avocatul Rohac Ion,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mărgărint Vasile

împotriva Alei Dubiț și Sîrbuleț Lilia, copîrîți Dubiț Eugen și Sîrbuleț Nicolae cu

privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 06 aprilie 2016 prin care a

fost respins recursul declarat de Mărgărint Vasile și avocatul Rohac Ion în interesele

lui Mărgărint Vasile și menținută încheierea Curții de Ape Bălți din 21 ianuarie 2016,

c o n s t a t ă:

La 18 mai 2015, Mărgărint Vasile a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Alei Dubiț și Liliei Sîrbuleț cu privire la repararea prejudiciului material și

moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 17 martie 2015, un grup de minori din care

făceau parte și Dubiț Eugen născut la 21 mai 1999 și Sîrbuleț Nicole născut la 21 mai

1999, fiind în stare de ebrietate, din intenții huliganice, intenționat au distrus gardul

metalic din apropierea imobilului amplasat pe str. N. Testemițianu nr. 6, or. Sîngerei

care-i aparține cu drept de proprietate privată.

Conform bonului de plată EO nr. 082725 din 10 aprilie 2015 eliberat de ÎI

„Ionescu Oleg” prejudiciu material cauzat prin distrugerea gardului constituie 7 000

lei.

Menționează reclamantul că vinovăția lui Dubit Eugen și Sîrbuleț Nicolae în

distrugerea gardului din str. N. Testemițeanu nr. 6, or. Sîngerei este dovedită prin

materialul contravențional nr. 1141 intentat în baza prevederilor art. 104 Cod

contravențional, însă deoarece Dubit Eugen și Sîrbuleț Nicolae sunt minori, prin

procesul-verbal nr. 1 din 16 aprilie 2015 al ședinței Consiliului local pentru protecția

drepturilor copilului din cadrul Primăriei or. Sîngerei a fost stabilită vina părinților

copiilor minori în distrugerea gardului metalic, respectiv, răspunderea materială

pentru faptele acestora o poartă părinții - Dubiț Ana și Sîrbuleț Lilia.

Mai indică reclamantul că prin distrugerea gardului metalic Dubiț Eugen și

Sîrbuleț Nicolae i-au cauzat și un prejudiciu material indirect legat de tratamentul care

l-a urmat și pentru care a suportat cheltuieli în sumă de 2 098 lei și cheltuieli de

judecată, inclusiv suma de 3 000 lei pentru serviciile de ordin juridic și suma de 1 500

lei pentru cheltuieli de deplasare, prejudiciu, care la fel, consideră că urmează a fi

reparat în mod solidar.

Concomitent, remarcă că în urma distrugerii gardului i-a fost cauzat și un

prejudiciu moral pe care estimează în sumă de 20 000 lei, respectiv, a cîte 10 000 de

la fiecare răufăcător.

Solicită încasarea în mod solidar din contul Alei Dubiț și a Liliei Sîrbuleț în

beneficiul său prejudiciul material în mărime de 9 098 lei, prejudiciul moral în

mărime de 20 000 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 4500 lei, iar în total

suma de 33598 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Sîngerei din 03 august 2015 au fost atrași în proces

în calitate de copîrîți minorii Dubiț Eugen și Sîrbuleț Nicolae (f.d. 53).

Prin hotărârea Judecătoriei Sîngerei din 14 august 2015, acțiunea a fost respinsă

ca neîntemeiata, fiind încasat din contul lui Mărgărint Vasile în beneficiul Alei Dubiț

și Liliei Sîrbuleț cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3 000 lei.

La 19 august 2015, avocatul Ion Rohac a depus în interesele lui Mărgărint

Vasile apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea

acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărîri prin care

acțiunea să fie admisă integral.

Prin încheierea din Curții de Apel Bălți din 23 septembrie 2015, cererea de apel

depusă de către Rohac Ion în interesele lui Mărgărint Vasile a fost restituită ca fiind

depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 28 octombrie 2015 a fost respins

recursul declarat de către Rohac Ion în interesele lui Mărgărint Vasile și menținută

încheierea instanței de apel.

La 30 noiembrie 2015, Mărgărint Vasile și avocatul Rohac Ion au depus o nouă

cerere de apel împotriva hotărîrii primei instanțe solicitînd, admiterea apelului,

casarea hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie

admisă integral.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 21 ianuarie 2016, cererea de apel

declarată de către Rohac Ion în interesele lui Mărgărint Vasile a fost restituită ca fiind

depusă de o persoană neîmputernicită și în afara termenului legal, fiind restituite lui

Mărgărint Vasile toate documentele și înscrisurile anexate.

Prin încheierea Curții Supreme de justiție din 06 aprilie 2016, a fost respins

recursul declarat de către Mărgărint Vasile și avocatul Rohac Ion în interesele lui

Mărgărint Vasile și menținută încheierea instanței de apel.

La 09 iunie 2016, Mărgărint Vasile, reprezentat de avocatul Rohac Ion a depus

cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitînd admiterea acesteia,

casarea deciziei instanței de recurs și încheierii instanței de apel cu dispunerea

rejudecării pricinii în instanța de apel.

În motivarea cererii de revizuire cu referire la prevederile art. 449 lit. b) și c)

CPC, a invocat că instanțele judecătorești în cadrul examinării cauzei, au comis erori

de ordin juridic care au creat condiții de încălcare flagrantă a mai multor drepturi

constituționale și libertăți fundamentale atît ale lui Mărgărint Vasile cît și ale

avocatului Rohac Ion, și în special dreptul la apărare, accesul liber la justiție, la un

proces echitabil, la examinarea în timp rezonabil a cauzei, precum și dreptul de

proprietate privată periclitată de răufăcători.

Menționează că deși, din înscrisurile anexate la dosar rezultă temeinicia acțiunii,

cît și faptul că pe parcursul examinării cauzei partea adversă nu a prezentat înscrisuri

probatorii ce ar combate probele prezentate în confirmarea pretențiilor înaintate,

prima instanță nu a examinat cauza în fond, iar instanța de apel a lăsat fără apreciere

acest fapt, fiind solidară la interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept

procesual.

Mai mult decît atît, afirmă că instanța de apel nici nu a întreprins careva acțiuni

de corectare a erorilor primei instanțe indicate în cererea de apel.

Prin urmare, susține revizuentul că instanța de recurs ca instanță ierarhic

superioară prin respingerea recursului nu și-a îndeplinit funcțiile sale și nu și-a onorat

obligațiunile, admițînd astfel o fărădelege, deoarece prin menținerea încheierii

instanței de apel a contribuit la crearea unui precedent juridic contrar normelor legale

de ordin procesual, care în fapt contravine prevederilor art. art. 120 din Constituția

Republicii Moldova și art. 12 alin. (3) și (4) CPC.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea de

revizuire ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

După cum se constată la caz, cererea de revizuire este depusă de Mărgărint

Vasile reprezentat de avocatul Rohac Ion, împotriva deciziei Curții Supreme de

Justiție din 06 aprilie 2016 prin care a fost respins recursul declarat de Mărgărint

Vasile și avocatul Rohac Ion în interesele lui Mărgărint Vasile și menținută încheierea

Curții de Apel Bălți din 21 ianuarie 2016 prin care a fost restituit apelul declarat de

către avocatul Ion Rohac în interesele lui Mărgărint Vasile, ca fiind depus o persoană

neîmputernicită și în afara termenului legal.

Este de reținut că deși, Mărgărint Vasile reprezentat de avocatul Rohac Ion, a

depus cererea de revizuire împotriva actului de dispoziție al instanței de recurs,

referindu-se în susținerea cererii de revizuire la prevederile art. 449 lit. b), c) CPC,

ultimul nu a invocat nici un temei în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărîrii.

În acest context se va remarca că în conformitate cu art. 451 CPC, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 CPC, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC și anexându-se probele ce le

confirmă.

Astfel, din dispozițiile legale enunțate urmează că revizuirea este o cale de atac

de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate

de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în

cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

Însă, prin prisma normei enunțate, la caz se constată că revizuentul Mărgărint

Vasile reprezentat de avocatul Rohac Ion, în cererea de revizuire nu a invocat nici un

temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, ci a

oferit împrejurări ce țin de fondul cauzei, care nu se încadrează în temeiurile

reglementate de această normă.

În acest context, Colegiul constată că prin revizuirea în sensul declarat se

pretinde nu corectarea erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei

hotărâri irevocabile, fapt care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și

celor internaționale.

Prin urmare, admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar

contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea

raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care

instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și

obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de

revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile

judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea

nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este

justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale

și obligatorii.

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Mărgărint

Vasile reprezentat de avocatul Rohac Ion, în pricina civilă la cererea de chemare în

judecată a lui Mărgărint Vasile împotriva Alei Dubiț și Sîrbuleț Lilia, copîrîți Dubiț

Eugen și Sîrbuleț Nicolae cu privire la repararea prejudiciului material și moral și

încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru