2rh-146/16 — repararea prejudiciului material și moral

prima instanță: I. Malcoci dosarul nr. 2rh-146/16 instanța de apel: I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi instanța de recurs: T. Chișca-Doneva, I. Druță, M. Ghervas Î N C H E I E R E 27 iulie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru examinând cererea de revizuire depusă de către Mărgărint Vasile, reprezentat de avocatul Rohac Ion, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mărgărint Vasile împotriva Alei Dubiț și Sîrbuleț Lilia, copîrîți Dubiț Eugen și Sîrbuleț Nicolae cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 06 aprilie 2016 prin care a fost respins recursul declarat de Mărgărint Vasile și avocatul Rohac Ion în interesele lui Mărgărint Vasile și menținută încheierea Curții de Ape Bălți din 21 ianuarie 2016, c o n s t a t ă: La 18 mai 2015, Mărgărint Vasile a depus cerere de chemare în judecată împotriva Alei Dubiț și Liliei Sîrbuleț cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 17 martie 2015, un grup de minori din care făceau parte și Dubiț Eugen născut la 21 mai 1999 și Sîrbuleț Nicole născut la 21 mai 1999, fiind în stare de ebrietate, din intenții huliganice, intenționat au distrus gardul metalic din apropierea imobilului amplasat pe str. N. Testemițianu nr. 6, or. Sîngerei care-i aparține cu drept de proprietate privată. Conform bonului de plată EO nr. 082725 din 10 aprilie 2015 eliberat de ÎI „Ionescu Oleg” prejudiciu material cauzat prin distrugerea gardului constituie 7 000 lei. Menționează reclamantul că vinovăția lui Dubit Eugen și Sîrbuleț Nicolae în distrugerea gardului din str. N. Testemițeanu nr. 6, or.

Sîngerei este dovedită prin materialul contravențional nr. 1141 intentat în baza prevederilor art. 104 Cod contravențional, însă deoarece Dubit Eugen și Sîrbuleț Nicolae sunt minori, prin procesul-verbal nr. 1 din 16 aprilie 2015 al ședinței Consiliului local pentru protecția drepturilor copilului din cadrul Primăriei or. Sîngerei a fost stabilită vina părinților copiilor minori în distrugerea gardului metalic, respectiv, răspunderea materială pentru faptele acestora o poartă părinții - Dubiț Ana și Sîrbuleț Lilia. Mai indică reclamantul că prin distrugerea gardului metalic Dubiț Eugen și Sîrbuleț Nicolae i-au cauzat și un prejudiciu material indirect legat de tratamentul care l-a urmat și pentru care a suportat cheltuieli în sumă de 2 098 lei și cheltuieli de judecată, inclusiv suma de 3 000 lei pentru serviciile de ordin juridic și suma de 1 500 lei pentru cheltuieli de deplasare, prejudiciu, care la fel, consideră că urmează a fi reparat în mod solidar.

Concomitent, remarcă că în urma distrugerii gardului i-a fost cauzat și un prejudiciu moral pe care estimează în sumă de 20 000 lei, respectiv, a cîte 10 000 de la fiecare răufăcător. Solicită încasarea în mod solidar din contul Alei Dubiț și a Liliei Sîrbuleț în beneficiul său prejudiciul material în mărime de 9 098 lei, prejudiciul moral în mărime de 20 000 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 4500 lei, iar în total suma de 33598 lei. Prin încheierea Judecătoriei Sîngerei din 03 august 2015 au fost atrași în proces în calitate de copîrîți minorii Dubiț Eugen și Sîrbuleț Nicolae (f.d. 53). Prin hotărârea Judecătoriei Sîngerei din 14 august 2015, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiata, fiind încasat din contul lui Mărgărint Vasile în beneficiul Alei Dubiț și Liliei Sîrbuleț cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3 000 lei.

La 19 august 2015, avocatul Ion Rohac a depus în interesele lui Mărgărint Vasile apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă integral. Prin încheierea din Curții de Apel Bălți din 23 septembrie 2015, cererea de apel depusă de către Rohac Ion în interesele lui Mărgărint Vasile a fost restituită ca fiind depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 28 octombrie 2015 a fost respins recursul declarat de către Rohac Ion în interesele lui Mărgărint Vasile și menținută încheierea instanței de apel. La 30 noiembrie 2015, Mărgărint Vasile și avocatul Rohac Ion au depus o nouă cerere de apel împotriva hotărîrii primei instanțe solicitînd, admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 21 ianuarie 2016, cererea de apel declarată de către Rohac Ion în interesele lui Mărgărint Vasile a fost restituită ca fiind depusă de o persoană neîmputernicită și în afara termenului legal, fiind restituite lui Mărgărint Vasile toate documentele și înscrisurile anexate. Prin încheierea Curții Supreme de justiție din 06 aprilie 2016, a fost respins recursul declarat de către Mărgărint Vasile și avocatul Rohac Ion în interesele lui Mărgărint Vasile și menținută încheierea instanței de apel. La 09 iunie 2016, Mărgărint Vasile, reprezentat de avocatul Rohac Ion a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitînd admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs și încheierii instanței de apel cu dispunerea rejudecării pricinii în instanța de apel.

În motivarea cererii de revizuire cu referire la prevederile art. 449 lit. b) și c) CPC, a invocat că instanțele judecătorești în cadrul examinării cauzei, au comis erori de ordin juridic care au creat condiții de încălcare flagrantă a mai multor drepturi constituționale și libertăți fundamentale atît ale lui Mărgărint Vasile cît și ale avocatului Rohac Ion, și în special dreptul la apărare, accesul liber la justiție, la un proces echitabil, la examinarea în timp rezonabil a cauzei, precum și dreptul de proprietate privată periclitată de răufăcători.

Menționează că deși, din înscrisurile anexate la dosar rezultă temeinicia acțiunii, cît și faptul că pe parcursul examinării cauzei partea adversă nu a prezentat înscrisuri probatorii ce ar combate probele prezentate în confirmarea pretențiilor înaintate, prima instanță nu a examinat cauza în fond, iar instanța de apel a lăsat fără apreciere acest fapt, fiind solidară la interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept procesual. Mai mult decît atît, afirmă că instanța de apel nici nu a întreprins careva acțiuni de corectare a erorilor primei instanțe indicate în cererea de apel.

Prin urmare, susține revizuentul că instanța de recurs ca instanță ierarhic superioară prin respingerea recursului nu și-a îndeplinit funcțiile sale și nu și-a onorat obligațiunile, admițînd astfel o fărădelege, deoarece prin menținerea încheierii instanței de apel a contribuit la crearea unui precedent juridic contrar normelor legale de ordin procesual, care în fapt contravine prevederilor art. art. 120 din Constituția Republicii Moldova și art. 12 alin. (3) și (4) CPC. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

După cum se constată la caz, cererea de revizuire este depusă de Mărgărint Vasile reprezentat de avocatul Rohac Ion, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 06 aprilie 2016 prin care a fost respins recursul declarat de Mărgărint Vasile și avocatul Rohac Ion în interesele lui Mărgărint Vasile și menținută încheierea Curții de Apel Bălți din 21 ianuarie 2016 prin care a fost restituit apelul declarat de către avocatul Ion Rohac în interesele lui Mărgărint Vasile, ca fiind depus o persoană neîmputernicită și în afara termenului legal. Este de reținut că deși, Mărgărint Vasile reprezentat de avocatul Rohac Ion, a depus cererea de revizuire împotriva actului de dispoziție al instanței de recurs, referindu-se în susținerea cererii de revizuire la prevederile art. 449 lit. b), c) CPC, ultimul nu a invocat nici un temei în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărîrii.

În acest context se va remarca că în conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC și anexându-se probele ce le confirmă. Astfel, din dispozițiile legale enunțate urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

Însă, prin prisma normei enunțate, la caz se constată că revizuentul Mărgărint Vasile reprezentat de avocatul Rohac Ion, în cererea de revizuire nu a invocat nici un temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, ci a oferit împrejurări ce țin de fondul cauzei, care nu se încadrează în temeiurile reglementate de această normă. În acest context, Colegiul constată că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și celor internaționale. Prin urmare, admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii. Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Mărgărint Vasile reprezentat de avocatul Rohac Ion, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mărgărint Vasile împotriva Alei Dubiț și Sîrbuleț Lilia, copîrîți Dubiț Eugen și Sîrbuleț Nicolae cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru