2ra-1734/16 — Anularea partială a acordului de suspendare a contractului individual de muncă, anularea ordinelor de concediere, încasarea salariului pentru lipsa fortată de la lucru, încasarea compensatiei pentru concediul nefolosit, a prejudiciului material si a cheltuielilor de judecată.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Anularea partială a acordului de suspendare a contractului individual de muncă, anularea ordinelor de concediere, încasarea salariului pentru lipsa fortată de la lucru, încasarea compensatiei pentru concediul nefolosit, a prejudiciului material si a cheltuielilor de judecată.
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului.
2ra-1734/16 — Anularea partială a acordului de suspendare a contractului individual de muncă, anularea ordinelor de concediere, încasarea salariului pentru lipsa fortată de la lucru, încasarea compensatiei pentru concediul nefolosit, a prejudiciului material si a cheltuielilor de judecată. (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 2ra-1734/16
Prima instanță: T. Malcianova
Instanța de apel: N. Cernat, L. Bulgac și A. Pahopol
Republica Moldova
Curtea Supremă de Justiție
Î N C H E I E R E
27 iulie 2016 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecător: Tatiana Vieru
Judecătorii: Valentina Clevadî și Oleg Stemioală
examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Grigore
Reniță, Gavril Mîța și Ion Munteanu,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Grigore Reniță,
Gavril Mîța și Ion Munteanu către Organizația de Pază „Rapid Grup” Societate cu
Răspundere Limitată, intervenienți accesorii Societatea cu Răspundere Limitată
„Cimișlia Gaz” și Societatea cu Răspundere Limitată „Cimișlia Gaz” filiala
Basarabeasca, cu privire la anularea parțială a acordului de suspendare a contractului
individual de muncă, anularea ordinelor de concediere, încasarea salariului pentru
lipsa forțată de la lucru, încasarea compensației pentru concediul nefolosit, a
prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2016, prin care apelul
declarat de Grigore Reniță, Gavril Mîța și Ion Munteanu a fost respins, iar apelul
declarat de Organizația de Pază „Rapid Grup” Societate cu Răspundere Limitată a
fost admis, casată hotărîrea Judecătoriei Basarabeasca din 20 martie 2015, fiind
pronunțată o nouă hotărîre.
A C O N S T A T A T:
La 14 octombrie 2013, Grigore Reniță, Gavril Mîța, Ion Munteanu au depus
către Organizația de Pază „Rapid Grup” Societate cu Răspundere Limitată,
intervenienți accesorii Societatea cu Răspundere Limitată „Cimișlia Gaz” și
Societatea cu Răspundere Limitată „Cimișlia Gaz” filiala Basarabeasca, cu privire la
anularea parțială a acordului de suspendare a contractului individual de muncă,
anularea ordinelor de concediere, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la lucru,
1
încasarea compensației pentru concediul nefolosit, a prejudiciului material și a
cheltuielilor de judecată.
În motivarea pretențiilor au indicat că conform contractelor individuale de
muncă nr. 182 din 01 octombrie 2012, nr. 184 din 01 octombrie 2012, nr. 224 din 07
decembrie 2012, au fost angajați în funcție de gardian public la subdiviziunea unității
Secției de Pază Fizică la Organizația de Pază „Rapid Grup” Societate cu Răspundere
Limitată, pe un termen nedeterminat. Conform atribuțiilor de serviciu, reclamanții
efectuau paza obiectivului din subordinea Societății cu Răspundere Limitată
„Cimișlia-Gaz”, filiala Basarabeasca. Conform contractului, retribuirea muncii se
efectua, lunar, a cîte 2500 lei.
Menționează reclamanții că la 01 ianuarie 2013, conform acordului adițional nr.
1 la contractele indicate semnate între reclamanți și angajator, a fost modificată
clauza contractuală ce ține de termenul contractului, indicîndu-se că contractele
semnate anterior au valoare juridică pe perioada de acțiune a contractului CPF/37-12
din 27 septembrie 2012, încheiat între Societatea cu Răspundere Limitată „Cimișlia-
Gaz” și Organizația de Pază „Rapid Grup” Societate cu Răspundere Limitată.
La 15 martie 2013 contractele individuale de muncă au fost suspendate pe motiv
de șomaj tehnic pe o perioadă de 6 luni, începînd cu 01 aprilie 2013 și pînă la 01
octombrie 2013.
Grigore Reniță, Gavril Mîța, Ion Munteanu specisică faptul că la data semnării
acordului de suspendare a contractului individul de muncă, li s-a adus la cunoștință
circumstanțele și consecințele care survin. Pe durata acestei perioade de timp,
conform acordului, s-au aflat permanent la locul de muncă, fiind în imposibilitatea de
a se angaja la un alt loc de muncă atîta timp, cît carnetele de muncă se aflau la
dispoziția angajatorului, neavînd totodată dreptul de a părăsi raza domiciliului,
așteptînd că la data prestabilită în acord și anume la 01 octombrie 2013, vor fi
rechemați și vor continua activitatea, fapt ce nu a avut loc.
Acordul adițional emis de către angajator contravine legislației muncii, din
motivul că, în realitate, nu s-au aflat în șomaj tehnic pe perioada menționată, avînd în
vedere că, activitatea lor nu a fost sistată, întreprinderea la care au activat își
desfășura activitatea și în continuare, nu s-a dispus redirecționarea activității în alt
teritoriu, nu s-a propus un alt loc de muncă. Mai mult ca atît, în perioada indicată,
reclamanții s-au aflat în imposibilitatea de a se angaja în alt loc de muncă de sine
stătător, deoarece s-au conformat cerințelor acordului de a se afla permanent la
dispoziția angajatorului pentru a relua activiatea.
Consideră reclamanții că în ceea ce privește decizia angajatorului de a stabili
termenul de 6 luni a șomajului tehnic, acesta este incorect, deoarece, nu poate depăși
durata de 3 luni, avînd în vedere că angajatorul, în prealabil nu poate să se pronunțe
expres asupra termenului cu precizie, nefiind în posibilitate din timp și cînd va depăși
motivele economice obiective ce-i face imposibil sistarea temporară a activității de
2
producție. Astfel, consideră că, acordurile contravin intereselor reclamanților ca
salariați și respectiv, urmează a fi anulate.
La 15 ianuarie 2014, reclamanții au depus o cerere prin care au concretizat
pretențiile din cererea de chemare în judecată (68-70, vol. I).
Solicită reclamanții declararea nulității clauzei contractuale din 15 martie 2013
nr. 2, privind suspendarea contractului individual de muncă; anularea ordinului nr. 58
din 18 martie 2013; anularea ordinului nr. 273 din 01 octombrie 2013: încasarea
salariului pentru întreaga perioadă de imposibilitate de a munci; încasarea
prejudiciului moral de 5000 lei pentru fiecare, încasarea sumei pentru concediul anual
de odihnă și încasarea cheltuielilor de judecată.
La 21 mai 2014, reclamanții au înaintat o cerere privind completarea cerințelor,
prin care au solicitat încasarea din contul pîrîtului, pentru neachitarea salariului
deplin, în beneficiul lui Grigore Reniță suma de 2654 lei, în beneficiul lui Gavril Mîța
suma de 2976 lei și în beneficiul lui Munteanu Ion suma de 1621 lei. Totodată,
reclamanții au solicitat încasarea din contul pîrîtului în beneficiul lor, pentru munca
suplimentară și pentru munca prestată în regim de noapte cîte 8000 lei pentru fiecare
(f.d. 174, 178, vol. I).
Ulterior, prin încheierea Judecătoriei Basarabeasca din 17 iulie 2014, cererea
depusă de reclamanți privind completarea pretențiilor a fost scoasă de per rol.
Totodată, li s-a explicat reclamanților că după înlăturarea circumstanțelor care duc la
scoaterea cererii de pe rol și anume după respectarea procedurii prealabile de
soluționare a pricinii pe cale extrajudiciară, pot adresa instanței o nouă cerere,
conform dispozițiilor generale (f.d. 217-219, vol. I).
Prin hotărîrea Judecătoriei Basarabeasca din 20 martie 2015, cererea de chemare
în judecată înaintată de Grigore Reniță, Gavril Mîța și Ion Munteanu către
Organizația de Pază „Rapid Grup” Societate cu Răspundere Limitată, intervenienți
accesorii Societatea cu Răspundere Limitată „Cimișlia Gaz” și Societatea cu
Răspundere Limitată „Cimișlia Gaz” filiala Basarabeasca, cu privire la anularea
parțială a acordului de suspendare a contractului individual de muncă, anularea
ordinelor de concediere, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la lucru, încasarea
compensației pentru concediul nefolosit și a prejudiciului material a fost admisă
parțial.
A fost modificat pct. 1 al ordinului nr. 273 din 01 octombrie 2013 „Cu privire la
încetarea contractului individual de muncă în circumstanțe ce nu depind de voința
părților”, în parte ce ține de data încetării contractului individual de muncă, din data
de 01 octombrie 2013, cu indicarea datei de 07 noiembrie 2013.
A fost modificat pct. 4 din ordinului nr. 273 din 01 octombrie 2013 „cu privire
la încetarea contractului individual de muncă în circumstanțe ce nu depind de voința
părților”, în parte ce ține de data încetării contractului individual de muncă, din data
de 01 octombrie 2013, cu indicarea datei de 05 noiembrie 2013.
3
A fost modificat pct. 4 al ordinului nr. 273 din 01 octombrie 2013 „Cu privire la
încetarea contractului individual de muncă în circumstanțe ce nu depend de voința
părților”, în parte ce ține de data încetării contractului individual de muncă, din data
de 01 octombrie 2013, cu indicarea datei de 07 noiembrie 2013.
A fost declarat nul pct. 2 al ordinului nr. 58 din 18 martie 2013 „Cu privire la
stabilirea duratei șomajului tehnic și suspendarea contractelor de muncă”, în partea
perioadei șomajului tehnic de șase luni următorilor salariați: Ion Munteanu, Grigore
Reniță, Gavril Mîța, cu indicarea perioadei de 3 luni.
S-a dispus încasarea din contul Organizației de Pază „Rapid Grup” Societate cu
Răspundere Limitată, în beneficiul lui Grigore Reniță suma de 10380 lei 10 bani, cu
titlu de prejudiciu material cauzat în beneficiul lui Ion Munteanu suma de 10476 lei 6
bani și în beneficiul lui Gavril Mîța suma de 10119 lei 04 bani.
S-a dispus încasarea din contul Organizației de Pază „Rapid Grup” Societate cu
Răspundere Limitată în beneficiul reclamanților a cîte 3000 lei, pentru fiecare, cu
titlu de prejudiciu moral cauzat.
S-a dispus încasarea din contul Organizației de Pază „Rapid Grup” Societate cu
Răspundere Limitată, în beneficiul lui Grigore Reniță, Ion Munteanu, Gavril Mîța a
cîte 2000 lei, pentru fiecare, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest, cererea
de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 63, 82-91, vol. II).
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2016, apelul declarat de
Grigore Reniță, Gavril Mîța și Ion Munteanu a fost respins, iar apelul declarat de
Organizația de Pază „Rapid Grup” Societate cu Răspundere Limitată a fost admis,
casată hotărîrea Judecătoriei Basarabeasca din 20 martie 2015, fiind pronunțată o
nouă hotărîre, prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Grigore Reniță,
Gavril Mîța și Ion Munteanu către Organizația de Pază „Rapid Grup” Societate cu
Răspundere Limitată, intervenienți accesorii Societatea cu Răspundere Limitată
„Cimișlia Gaz” și Societatea cu Răspundere Limitată „Cimișlia Gaz” filiala
Basarabeasca, cu privire la anularea parțială a acordului de suspendare a contractului
individual de muncă, anularea ordinelor de concediere, încasarea salariului pentru
lipsa forțată de la lucru, încasarea compensației pentru concediul nefolosit și a
prejudiciului material a fost respinsă (f.d. 144, 145-152, vol. II).
La 07 iunie 2016, Grigore Reniță, Gavril Mîța și Ion Munteanu a contestat cu
recurs decizia instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei
instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care
acțiunea să fie admisă integral.
În motivarea recursului recurenții a invocat faptul că atît instanța de apel, cît și
prima instanță nu au constatat toate circumstanțele importante pentru soluționarea
corectă a pricinii, fiind aplicate eronat normele de drept material și încălcate normele
de drept procedural. Totodată recurenții au invocat faptul că instanțele inferioare nu
au retractat sub toate aspectele problema ce ține de achitarea salariului și cuantumul
4
acestuia. Instanța de apel nu a ținut cont de ilegalitatea modificării contractelor ca
urmare a șomajului tehnic, fapt ce duce la încălcarea dreptului la un proces echitabil.
Copia deciziei instanței de apel a fost expediată în adresa părților la 19 aprilie
2016 (f.d. 154, vol. II), însă la dosar nu sunt anexate probe care ar certifica data
recepționării de către recurent a copiei deciziei recurate.
Prin urmare, instanța de recurs constată că recursul a fost declarat în termen.
La 27 iunie 2016, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului declarat
de Grigore Reniță, Gavril Mîța și Ion Munteanu, însă pînă la data stabilită pentru
examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului, în adresa Curții Supreme de
Justiție nu a parvenit referința prin care intimații să-și expună poziția față de
temeiurile recursului.
În conformitate cu prevederile art. 439, alin. alin. (2) și (3) CPC după parvenirea
dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,
dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. In cazul
neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în
lipsa acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în
conformitate cu alin. (2).
Examinînd temeiurile recursului, în raport cu materialele pricinii civile,
completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Grigore Reniță, Gavril Mîța și
Ion Munteanu este inadmisibil.
În conformitate cu dispoziția art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la
proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții
Supreme de Justiție constată că, temeiurile recursului declarat, nu se încadrează în
prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Mai mult decît atît, cauza a fost judecată
cu respectarea normelor de drept material și procesual, iar recursul fiind vădit
neîntemeiat.
Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC al RM, Colegiul Civil, Comercial și
de Contencios Administrativ a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la
art. 433 CPC și anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
5
În acest sens, instanța de recurs accentuează că, potrivit art. 440, alin. (1) CPC,
în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC,
completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată
irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. încheierea se emite conform
prevederilor art. 270 CPC și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Astfel, completul reamintește prin prisma jurisprudenței CEDO, fosta Comisie a
arătat că „ ... art. 6 parag.l al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei
decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,
respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca
fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia
Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că, instanța de apel a
examinat pricina sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele
prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material și respectînd normele de
drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de Grigore Reniță, Gavril Mîța și Ion Munteanu, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC,
completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
D I S P U N E:
Recursul declarat de Grigore Reniță, Gavril Mîța și Ion Munteanu, se consideră
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru
Judecători Valentina Clevadî
Oleg Sternioală
6
7