2ra-1634/17 — anularea ordinului, restabilirea în funcție

prima instanță, Judecătoria Bender dosarul nr. 2ra-1634/2017

judecător: I. Ialanji

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: A, Bostan, A. Pahapol, V. Negru

Î N C H E I E R E

13 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, Valentina Clevadî

judecători Dumitru Mardari, Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Serghei Muntean,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Serghei

Muntean împotriva Întreprinderii de Stat „Întreprinderea pentru Silvicultură

Tighina” cu privire la anularea parțială a ordinului de efectuare a anchetei de

serviciu, restabilirea la locul de muncă, încasarea plăților pentru absență forțată de

la muncă și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2017, prin care s-

a admis apelul declarat de Întreprinderea de Stat „Întreprinderea pentru

Silvicultură Tighina” cu casarea hotărârii Judecătoriei Bender din 19 octombrie

2016 și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 26 mai 2016, Serghei Muntean a depus cerere de chemare în judecată

către ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură Tighina” cu privire la anularea parțială

a ordinului privind efectuarea anchetei de serviciu și suspendarea contractului

individual de muncă pe durata anchetei, restabilirea la serviciu, încasarea plăților

pentru absența forțată de la muncă pe perioada suspendării și a cheltuielilor de

judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că,

începând cu anul 2000 a fost angajat în temeiul contractului individual de muncă

la ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură Tighina”.

Susține că, potrivit acordului adițional nr. 55/15A din 10 iulie 2015 la

contractul individual de muncă deținea funcția de șef al ocolului silvic Hârbovăț.

La 25 februarie 2016, angajatorul a emis ordinul nr. 40 privind efectuarea

anchetei de serviciu și suspendarea contractului individual de muncă conform

căruia a fost suspendat contractul individual de muncă cu șeful ocolului silvic

Hârbovăț, Serghei Muntean, începând cu data de 29 februarie 2016 și până la

finisarea anchetei de serviciu.

Drept temei pentru adoptarea unei atare decizii se indică că, prin actul nr.

289 din 23 februarie 2016 s-a constatat că în cantonul nr. 10, de către pădurarul

1

Ion Lisnic au fost confundate două parchete destinate tăierilor rase de regenerare

și anume în locul parchetului 101E cu suprafața de 1,0 ha destinate tăierilor în

2016, a fost tăiat parchetul 102E cu suprafața de 0,9 ha, destinat tăierilor în anul

2017, iar reieșind din gravitatea abaterii disciplinare se conchide necesitatea

numirii unei anchete de serviciu, iar pentru a evita influența rezultatelor anchetei

și desfășurarea obiectivă a acesteia de a suspenda contractele individuale de

muncă.

Reclamantul consideră respectiva decizie ilegală invocând că, în ordinul

de efectuare a anchetei de serviciu este indicat că, în cantonul nr. 10, de către

pădurarul Lisnic Ion au fost confundate două parchete destinate tăierilor rase de

regenerare și anume în locul parchetului 101E cu suprafața de 1,0 ha destinat

tăierilor în 2016, a fost tăiat parchetul 102E cu suprafața de 0,9ha, destinat

tăierilor în anul 2017, din care rezultă că, acesta nu a avut careva tangență cu

cazul depistat și că în privința acestuia urmează a fi efectuată anchetă de serviciu.

Menționează că, potrivit aceluiași ordin, confundarea terenurilor pentru

defrișare a fost depistată și urma ca angajatorul să dea apreciere acțiunilor

persoanelor implicate în întocmirea documentelor de punere în exploatare a

pădurii.

Prin urmare consideră că, temei pentru suspendarea contractului de muncă

nu există deoarece desfășurarea anchetei de serviciu și a rezultatelor acesteia nu

puteau fi afectate pe motiv că abaterea disciplinară a fost constatată, or

suspendarea se dispune doar în cazuri exclusive și când poate fi afectată

desfășurarea anchetei.

Astfel, menționează că, la suspendarea contractului său individual de

muncă, angajatorul nu a ținut cont de faptul că, dispoziția pentru exploatarea

cantonului nr. 10 a fost întocmită și eliberată la data de 09 februarie 2016, iar în

perioada 05 februarie 2016 - 15 februarie 2016 acesta se afla în concediu medical.

Respectiv indică că, contractul urma a fi suspendat în privința persoanelor

culpabile în prezenta speță și anume a pădurarului Ion Lisnic și a șefului interimar

al ocolului silvic Hârbovăț, Gheorghe Sucitu, care a întocmit și eliberat dispoziția

seria AD nr. 000648, or la 23 februarie 2016, după revenirea sa la serviciu, șeful

interimar al ocolului silvic Hârbovăț, Gheorghe Sucitu a depus raportul nr. 291

potrivit căruia a adus la cunoștință directorului despre confundarea parchetelor, în

fapt ancheta de serviciu fiind inițiată în temeiul raportului său.

Pe cale de consecință invocă că, prin ordinul nr. 40 din 25 februarie 2016

a fost privat ilegal de dreptul de a presta munca conform clauzelor contractului

individual de muncă și de a beneficia de dreptul de a primi salariu pe această

perioadă, iar în temeiul ordinului nr. 64 din 18 martie 2016 a fost repus în funcție.

În cele din urmă reclamantul a solicitat anularea parțială a ordinului nr. 40

din 25 februarie 2016 privind efectuarea anchetei de serviciu și suspendarea

contractului individual de muncă pe durata anchetei în partea ce ține de

suspendarea contractului individual de muncă cu șeful ocolului silvic Hârbovăț,

Serghei Muntean pe durata anchetei de serviciu, restabilirea la serviciu începând

cu 29 februarie 1016, încasarea plăților obligatorii pentru perioada 29 februarie

2

2016 - 21 martie 2016 de absență forțată de la muncă și a cheltuielilor judiciare

suportate în legătură cu examinarea prezentei pricini.

Prin hotărârea Judecătoriei Bender din 19 octombrie 2016, cererea de

chemare în judecată depusă de Serghei Muntean împotriva ÎS „Întreprinderea

pentru Silvicultură Tighina” cu privire la anularea parțială a ordinului privind

efectuarea anchetei de serviciu și suspendarea contractului individual de muncă pe

durata anchetei, restabilirea la serviciul, încasarea plăților pentru absența forțată

de la muncă și a cheltuielilor de judecată, a fost admisă parțial.

S-a anulat ordinul emis de ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură Tighina”

nr. 40 din 25 februarie 2016, în partea ce ține de suspendarea contractului

individual de muncă cu șeful ocolului silvic Hârbovăț, Serghei Muntean pe durata

anchetei de serviciu, s-a restabilit Serghei Muntean în funcția de șef ocolul silvic

Hârbovăț, în cadrul de ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură Tighina” începând

cu 29 februarie 2016, s-a încasat de la ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură

Tighina”, în beneficiul lui Serghei Muntean, salariul pentru absența forțată la

serviciu în perioada 29 februarie 2016 - 21 martie 2016, în cuantumul stabilit de

contabilitatea întreprinderii și s-a încasat de la de ÎS „Întreprinderea pentru

Silvicultură Tighina” în beneficiu lui Serghei Muntean parțial cheltuielile de

asistență juridică în mărime de 2000 lei, în rest pretențiile s-au respins.

Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe, la 02 noiembrie 2016, ÎS

„Întreprinderea pentru Silvicultură Tighina” a declarat apel împotriva acesteia,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Bender din 19

octombrie 2016, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă ca

neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2017 s-a admis apelul

declarat de ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură Tighina” cu casarea hotărârii

Judecătoriei Bender din 19 octombrie 2016 și pronunțarea unei noi hotărâri prin

care s-a respins acțiunea lui Serghei Muntean, ca neîntemeiată.

La 09 iunie 2017, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei (f.d. 120).

La 07 iulie 2017, Serghei Muntean a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

declarat la 07 iulie 2017, declarat în termen, în cazul în care copia deciziei a fost

expediată în adresa participanților la proces la 09 iunie 2017, și la materialele

cauzei lipsește dovada de recepționare.

Recurentul în motivarea recursului a indicat că, consideră neîntemeiată

decizia instanței de apel, deoarece la pronunțarea acesteia instanța de apel nu a

aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat eronat legea.

3

Susține că, instanța de apel eronat a apreciat materialul probator prezent la

materialele cauzei, expunând în cererea de recurs aceleași motive de fapt și de

drept indicate în cadrul instanțelor inferioare.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 02 august 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatului cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Până la momentul examinării recursului, intimatul nu a depus referință la

cererea de recurs declarată, prin care să-și exprime opinia referitor la recursurile

declarate.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin. (2).

Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile

invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului menționează că, Serghei Muntean în cererea de

recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și

nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

4

Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.

432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „...

art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o

instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul

declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de

șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța

de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de

procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele

recursului, au fost verificate minuțios, la judecarea pricinii în ordine de apel,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Serghei Muntean, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de Serghei Muntean, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Valentina Clevadî

judecători Dumitru Mardari

Galina Stratulat

5