2ra-1187/17 — anularea ordinului de sancționare disciplinară

prima instanță: A.Pleșca (Judecătoria Bender) dosarul nr. 2ra-1187/17 instanța de apel: M. Guzun, M. Moraru, V. Efros (Curtea de Apel Chișinău) ÎNCHEIERE 28 iunie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Maria Ghervas, Iurie Bejenaru examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de Întreprinderea de Stat Întreprinderea pentru silvicultură ”Tighina”, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Muntean Serghei împotriva Întreprinderii de Stat Întreprinderea pentru silvicultură “Tighina” cu privire la anularea ordinului de sancționare disciplinară, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 decembrie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de Întreprinderea de Stat Întreprinderea pentru silvicultură “Tighina” și menținută hotărîrea Judecătoriei Bender din 13 iunie 2016, c o n s t a t ă La 22 februarie 2016 Muntean Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat Întreprinderea pentru silvicultură “Tighina” cu privire la anularea ordinului de sancționare disciplinară.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că începând cu anul 2000 a fost angajat în serviciu la ÎS Întreprinderea pentru silvicultură „Tighina” în baza contractului individual de muncă. Deține funcția de șef al ocolului silvic Hârbovăț, conform acordului adițional nr. 55/15A din 10 iulie 2015 la contractul individual de muncă de bază. La data de 01 februarie 2016, angajatorul a emis ordinul nr. 24 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare lui Muntean Serghei, șef al Ocolului Silvic Hârbovăț”. Comunică că la data de 02 februarie 2016, i-a fost adus la cunoștință că a fost sancționat disciplinar cu avertisment, fiind indicat că a ignorat prevederile legislației în vigoare, a instrucțiunii de serviciu și a Codului muncii, nu a adus la cunoștință în modul corespunzător aflarea pădurarului Secară Ion în concediul medical, prin ce a contribuit la reflectarea incorectă a timpului de muncă al lui Secară Ion și achitarea incorectă a salariului acestuia.

Consideră că decizia de sancționare disciplinară este ilegală, neîntemeiată și nejustificată din considerentele că în conformitate cu prevederile Codului muncii, pentru încălcarea disciplinei de muncă, angajatorul are dreptul să aplice față de salariat una din sancțiunile disciplinare prevăzute în alin. (1) art. 206 Codul muncii, însă la aplicarea sancțiunii disciplinare angajatorul trebuie să țină cont de gravitatea abaterii disciplinare comise și de alte circumstanțe obiective. Relatează că Secară Ion activează în calitate de pădurar al cantonului nr. 7 din cadrul Ocolului Silvic Hârbovăț. Acesta în lunile noiembrie - decembrie 2015 și-a exercitat zilnic obligațiunile de serviciu, inclusiv și în perioada 24 noiembrie 2015- 04 decembrie 2015. Susține că Secară Ion nu l-a informat că în perioada 24 noiembrie 2015 - 04 decembrie 2015 se va afla în concediu medical.

Certificatul medical a fost prezentat de către acesta la data de 11 decembrie 2015. Din aceste considerente, în tabelul de pontaj pentru luna noiembrie 2015, Secară Ion a fost tabelat cu 8 ore de muncă. Menționează că certificatul medical pe numele lui Secară Ion nu a reușit să-l prezinte Serviciului personal al întreprinderii în zilele de 15 și 16 decembrie 2015 deoarece urma să obțină explicație de la Secară Ion și să întocmească o notă informativă privitor la zilele din luna noiembrie 2015 în care acesta s-a aflat în concediu medical, dar de fapt a fost salarizat. Aduce la cunoștință și faptul că începând cu 17 decembrie 2015 și până la 22 ianuarie 2016 și el s-a aflat în concediu medical.

Astfel certificatul medical pe numele lui Secară Ion urma a fi prezentat Serviciului personal al întreprinderii deja de persoana care a exercitat funcția de șef al Ocolului Silvic Hârbovăț. Tabelul de pontaj pentru luna decembrie 2015 nu a fost întocmit și semnat de sine, deoarece la momentul întocmirii tabelului se afla în concediu medical. Solicită anularea parțială a ordinului nr. 24 din 01.02.2016, emis de IS Întreprindere pentru silvicultură Tighina” ”Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare lui Muntean Serghei, șef al Ocolului Silvic ”Hârbovăț”, în partea sancționării disciplinare cu avertisment a lui Muntean Serghei. Prin hotărîrea Judecătoriei Bender din 13 iunie 2016 acțiunea a fost admisă, a fost anulat parțial ordinul nr.24 din 01.02.2016, emis de ÎS Întreprindere pentru silvicultură „Tighina” cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare lui Muntean Serghei - cu avertisment.

De asemenea, au fost admise parțial cerințele privind compensarea cheltuielilor de asistență juridică, fiind încasate în beneficiul lui Muntean Serghei de la pîrît suma de 1200 lei cu titlul de compensarea cheltuielilor de asistență juridică, în rest privind suma restantă în mărime de 2800 lei a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, ÎS Întreprindere pentru silvicultură „Tighina” a declarat apel, solicitînd casarea hotărîrii primei instanțe și emiterea unei noi hotărîri prin care a respinge acțiunea. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 decembrie 2016 a fost respins apelul declarat de ÎS Întreprinderea pentru silvicultură “Tighina” și menținută hotărîrea primei instanțe.

La data de 07 aprilie 2017 ÎS Întreprinderea pentru silvicultură “Tighina” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd casarea hotărîrilor judecătorești și emiterea unei noi hotărîri prin care a respinge acțiunea, precum și încasarea cheltuielilor de judecată pentru instanța de fond, apel și recurs. În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentului copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada 2 recepționării acesteia, din care considerente recursul declarat la data 07 aprilie 2017 se consideră a fi depus în termen.

În motivarea recursului recurentul menționează că actualmente ordinul nr. 24 din 01.02.2016 cu privire la aplicarea lui Muntean Serghei a sancțiunii disciplinare sub formă de avertisment nu mai produce efecte juridice, deoarece intimatul din 03.05.2016 nu mai activează în cadrul ÎS Întreprinderea pentru silvicultură ”Tighina”. Iar, sancțiunea disciplinar este validă atîta timp cît salariatul activează la unitatea respectivă, însă nu mai mult de un an din ziua aplicării. Susține că Secara Ion a declarat că Muntean Serghei cunoștea despre aflarea sa în concediu medical, comunicîndu-i personal. Intimatul a recunoscut expres că nu a adus la cunoștință nimănui existența certificatului de concediu medical pe numele lui Secrieru Ion.

În rezultat, responsabilitatea pentru întocmirea eronată a tabelului de pontaj pe luna decembrie 2015, cînd intimatul se afla în concediu medical, este a acestuia. Intimatul, plecînd în concediu medical, nu a informat pe nimeni despre certificatul de concediu medical al lui Secrieru Ion. În concluzie, susține că intimatul a ignorat prevederile instrucțiunii de serviciu și a Codului muncii, nu a adus la cunoștință în modul corespunzător aflarea lui Secrieru Ion în concediu medical, prin ce a contribuit la reflectarea incorectă a timpului de muncă a acestuia și achitarea incorectă a salariului. Examinînd temeiurile recursului declarat de Întreprinderea de Stat Întreprinderea pentru silvicultură ”Tighina” în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Întreprinderea de Stat Întreprinderea pentru silvicultură ”Tighina” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

3 Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Întreprinderea de Stat Întreprinderea pentru silvicultură ”Tighina”.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de Întreprinderea de Stat Întreprinderea pentru silvicultură ”Tighina” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Iurie Bejenaru 4