2ra-1875/16 — anularea ordinului privind aplicarea sancțiunii disciplinare, ordinului de concediere, restabilirea în funcție, repararea prejudiciului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului privind aplicarea sancţiunii disciplinare, ordinului de concediere, restabilirea în funcţie, repararea prejudiciului
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1875/16 — anularea ordinului privind aplicarea sancțiunii disciplinare, ordinului de concediere, restabilirea în funcție, repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță: Judecătoria Cimișlia Dosarul nr. 2ra-1875/16
Judecător: Z. Aramă
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: M. Ciugureanu, G. Dașchevici, Ș. Niță
Î N C H E I E R E
07 septembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecători Mariana Pitic, Ion Druță
examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către
Societatea cu Răspundere Limitată „Cimișlia-Gaz”,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dogoter Vladislav
împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Cimișlia-Gaz” cu privire la anularea
ordinului privind aplicarea sancțiunii disciplinare, anularea ordinului cu privire
concediere, restabilirea în funcție, repararea prejudiciului pentru perioada de absență
forțată de la muncă și reținerea carnetului de muncă, încasarea sumei pentru ajutorul
material, repararea prejudiciului moral și obligarea de a elibera carnetul de muncă,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2016, prin care a fost
respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Cimișlia-Gaz” și a
fost menținută hotărîrea Judecătoriei Cimișlia din 07 septembrie 2015,
c o n s t a t ă
La 24 martie 2014, Dogoter Vladislav s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată către SRL „Cimișlia-Gaz” cu privire la anularea ordinului privind aplicarea
sancțiunii disciplinare, anularea ordinului cu privire concediere, restabilirea în
funcție, repararea prejudiciului pentru perioada de absență forțată de la muncă și
reținerea carnetului de muncă, cu privire la încasarea sumei pentru autorul material,
repararea prejudiciului moral și obligarea de a elibera carnetul de muncă.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a fost angajat al SRL „Cimișlia-
Gaz” în funcția de inginer metrolog.
La data de 11 noiembrie 2013, a fost sancționat disciplinar cu aplicarea
sancțiunii "mustrare aspră", însă, care sunt temeiurile de sancționare nu le cunoaște
deoarece inspectorul de cadre Plopa Iurie la data - 24.12.2013 a solicitat să semneze
ordinul, dar după semnarea acestuia nu i-a fost eliberată o copie și nu a primit nici
răspunsul la cererea înregistrată sub nr. 2425 din 24.12.2013.
Menționează reclamantul că, despre faptul că a fost un ordin de sancționare, a
aflat din ordinul de concediere nr. 22-p din 03.02.2014.
Indică reclamantul că, în motivarea temeiurilor aplicării sancțiunii disciplinare,
pîrîtul a invocat că pe parcursul anului 2013 nu s-a asigurat respectarea termenelor
de verificare metrologică a echipamentelor de măsurare și utilajului, sistematic au
fost încălcați termenii de prezentare a dărilor de seamă săptămânale, lunare și
trimestriale. Aceste acțiuni ale reclamantului constituind o neîndeplinire a atribuțiilor
de serviciu stabilite ia pct. 6 alin. 17 a fișei de post.
Menționează reclamantul, că potrivit art. 210 alin.(l) lit. a) CM, sancțiunea
disciplinară se aplică prin ordin (dispoziție, decizie, hotărîre), în care se indică în
mod obligatoriu temeiurile de fapt și de drept ale aplicării sancțiunii.
Or, în această ordine de idei, reclamantul invocă că temeiurile de fapt care stau
la baza ordinului 21.11.2013 privind sancționarea sa cu mustrare, sunt declarative si
neîntemeiate.
De asemenea consideră că, au fost încălcate prevederile art. 210 alin. (2), art.
206 alin. (l) lit. d) și art. 81 alin. (3) CM, or, prin abuzurile comise de angajator și
soluționarea litigiului pe cale judiciară i-a fost cauzat un prejudiciu moral,
caracterizat prin suferințe psihice și retrăiri sufletești legate de atitudinea ignorantă și
lipsa de respect din partea administrației SRL „Cimișlia-Gaz”, prejudicii aduse
onoarei și reputației profesionale produse prin defăimări și aprecieri nefavorabile.
Consideră că, suma de 5 000 lei a prejudiciului moral, reprezintă o compensație
echitabilă și rezonabilă pentru suferințele sufletești pricinuite de către pîrît.
La data de 30 aprilie 2014, reclamantul a înaintat cerere de concretizare a
pretențiilor potrivit căreia a solicitat suplimentar anularea ordinului nr. 22-p din
03.02.2014 privind aplicarea sancțiunii disciplinare-concediere, restabilirea în
funcția de inginer metrolog la Filiala Cimișlia Gaz SRL "Cimișlia-Gaz" din data
concedierii, repararea prejudiciului cauzat și anume plata despăgubirii pentru
perioada de absență forțată de la muncă în mărimea salariului mediu, despăgubiri
pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă ca urmare a reținerii
eliberării carnetului de muncă, 1/2 salariu funcție (tarifar) ca urmare a neacordării
ajutorului material în legătură cu sărbătorile de iarnă 2014, încasarea prejudiciului
moral în sumă de 15 000,00 lei pentru eliberarea nelegitimă din serviciu, obligarea
pîrîtului de a elibera carnetul de muncă.
Astfel, reclamantul suplimentar a invocat că, la emiterea ordinului de
sancționare și aplicarea sancțiunii, pîrîtul s-a limitat doar la demersul directorului
filialei SRL "Cimișlia-Gaz" nr. 810 din S.10.2013 și nu s-a luat în considerație nota
explicativă a salariatului nr. 2121 din 08.11.2013, prin care reclamantul a invocat, că
toate dările de seamă au fost prezentate în termeni legali.
Potrivit fișei de lucru pentru luna septembrie 2013 ridicată de la contabilitate,
aceasta a fost prezentată pentru aprobare directorului filialei la data de 08.10.2013,
deși conform listei formelor de dare de seamă interne urmează a fi prezentate pînă la
data de 30.08.2013.
Potrivit ordinelor directorului întreprinderii nr. 268 și 270-c din 29.07.2013 în
perioada 12.08.2013-20.09.2013 reclamantul s-a aflat în concediu de odihnă anual,
fiind astfel în imposibilitate de a le prezenta la data de 30.08.2013.
Mai mult ca atît, potrivit ordinului nr. 115 din 03.11.2010, informațiile anulare
cu privire la numărul contoarelor de uz casnic instalate în zona de deservire al
filialei, la sistemele de măsurare gaze instalate de agenții economici și consumatorii
industriali, listele de inventariere a contoarelor industriale proprietate a SRL
"Cimișlia-Gaz" se prezintă în secția de evidență a gazelor naturale a SRL "Cimișlia-
Gaz". În cadrul respectivei secții responsabil de primirea și verificarea acestor dări
de seamă este inginerul metrolog Molișteanu Roman, deci reclamantul a prezentat
dările de seamă inginerului metrolog, or, din partea secției respective nu au parvenit
careva obiecții asupra neprezentării sau incorectitudinii dărilor de seamă prezentate.
Menționează reclamantul că, ordinul nr. 206-p din 21.11.2013 prin care a fost
sancționat disciplinar, i-a fost adus la cunoștință abia la data de 24.12.2013.
In ziua eliberării din serviciu, pîrîtul nu a eliberat reclamantului carnetul de
muncă, conform prevederilor art. 66 alin. (5) CM. Prin cererea din 10.02.2014
reclamantul a solicitat eliberarea carnetului de muncă, care a rămas fără răspuns și
satisfacere.
Astfel, reclamantul a solicitat, încasarea prejudiciului moral în mărime de
15 000 lei, pe care o consideră o compensație echitabilă și rezonabilă pentru
suferințele sufletești pricinuite de către pîrît, pierderea locului de muncă și a sursei
de venit, precum și admiterea integrală a cererii de chemare în judecată și de
concretizare a pretențiilor.
Prin hotărîrea Judecătoriei Cimișlia din 07 septembrie 2015:
-Cererea de chemare în judecată înaintată de Dogoter Vladislav a fost admisă
parțial;
S-a dispus:
-Anularea ordinului nr. 206-p din 21 noiembrie 2013 „Cu privire la
sancționarea salariatului Dogoter Vladislav”, emis de directorul SRL „Cimișlia-Gaz”
privind aplicarea sancțiunii disciplinare, ca ilegal;
-Anularea ordinului nr. 22-p din 03 februarie 2014 „Cu privire la aplicarea
sancțiunii disciplinare sub formă de concediere, salariatului Dogoter Vladislav” emis
de directorul SRL „Cimișlia-Gaz”, ca ilegal;
-Restabilirea lui Dogoter Vladislav în funcția de inginer metrolog Filiala
„Cimișlia-Gaz” SRL „Cimișlia-Gaz” din data concedierii 04 februarie 2014;
-S-a încasat de Ia SRL „Cimișlia-Gaz” în folosul lui Dogoter Vladislav salariul
mediu pentru perioada lipsei forțate de la lucru în mărime de 89 190,9 lei;
-S-a încasat de Ia SRL „Cimișlia-Gaz” în folosul lui Dogoter Vladislav
prejudiciul moral pentru eliberarea nelegitimă din serviciu în mărime de 8 840 lei;
-A fost obligată SRL „Cimișlia-Gaz”, să elibereze lui Dogoter Vladislav
carnetul de muncă, în rest acțiunea înaintată a fost respinsă.
-S-a încasat de la S-a încasat de Ia SRL „Cimișlia-Gaz” în folosul lui Dogoter
Vladislav cheltuielile de judecată în mărime de 4 000 lei;
-S-a încasat de la SRL „Cimișlia-Gaz” taxa de stat în bugetul statului în mărime
de 2 675,73 lei.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2016, a fost respins apelul
declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Cimișlia-Gaz” și a fost menținută
hotărîrea Judecătoriei Cimișlia din 07 septembrie 2015.
Nefiind de acord cu decizia menționată, la 17 iunie 2016, Societatea cu
Răspundere Limitată „Cimișlia-Gaz” a declarat recurs, solicitînd admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe, cu emiterea
unei noi hotărîri de respingere integral a acțiunii înaintate.
În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe
parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurenta a indicat că atît instanța
de apel cît și instanța de fond nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele
care au importanță pentru soluționarea pricinii, fiind aplicate eronat normele de drept
material și procedural.
Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la
data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.
Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată
în adresa părților la 05 mai 2016 (f.d. 25 vol. II), cît și faptul că la materialele cauzei
nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia, recursul se consideră declarat în
termen.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul
este inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care
se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar
alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie
temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau
ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs
consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau
în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Societatea cu Răspundere
Limitată „Cimișlia-Gaz” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),
(3) și (4) CPC, or recurenta nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea
actelor judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului
cauzei.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de
către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a
actelor judecătorești recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul
trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în
cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de
lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate
în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate
corespunzător.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Cimișlia-Gaz” ca fiind
inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e
Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Cimișlia-Gaz” se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului,
judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Mariana Pitic
Ion Druță