2ri-220/16 — privind validarea popririi

Dosarul nr. 2ri-220/16 Instanța de fond: CA Chișinău – A. Pahopol D E C I Z I E 20 iulie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței Svetlana Filincova, judecători Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, examinînd recursul declarat de către Valentin Rotaru lichidatorul Cooperativei de Producție Agricole „Pripiceni – Răzeși” în proces de faliment în pricina la cererea înaintată de către Valentin Rotaru lichidatorul insolvabilității Cooperativei de Producție Agricole „Pripiceni – Răzeși” în proces de faliment împotriva terțului poprit Ștefan Popa privind validarea popririi, împotriva hotărîrii Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2016, prin care a fost respinsă cererea privind validarea popririi de la terțul poprit, s-a desființat poprirea înaintată de administrator, C O N S T A T Ă : La 28 aprilie 2016 Valentin Rotaru lichidatorul CAP „Pripiceni – Răzeși” în proces de faliment s-a adresat în instanța de insolvabilitate cu o cerere privind validarea popririi și obligarea terțului poprit fostul administrator la întreprinderii Ștefan Popa de a transmite tehnica agricolă, plug PLN – 3,35 (1 unitate) preț 40.800 lei, cultivator (2 unități) preț 44.100 lei pentru o unitate.

În motivarea cererii Valentin Rotaru, lichidatorul CAP „Pripiceni – Răzeși” în proces de faliment a indicat că conform actului de inventariere a bunurilor din 29 iulie 2015, tehnica agricolă i-a fost transmisă la păstrare sub răspunderea materială și anume: Plug PLN – 3,35 (1 buc.) preț 40.800 lei/buc; cultivator CPS – 4 (2buc.) preț 44.100 lei/buc.

Tehnica agricolă menționată a fost transmisă în proprietatea 1 CAP „Pripiceni – Răzeși” de către ÎS „Moldresurse” în baza contractelor nr. 003- MAT din 04 august 2008 și facturilor de expediție seria CR nr. 181915 din 05 iulie 2004 și seria CR nr. 182027 din 02 februarie 2005. De asemenea s-a menționat că o parte din bunurile incluse în actul de inventariere din 29 iulie 2015 au fost evaluate de Camera de Comerț și Industrie și ulterior vîndute în baza contractului de vînzare – cumpărare din 07 decembrie 2015 și rezultatelor licitației „cu strigare” din 23 decembrie 2015, iar la 09 decembrie 2015 tehnica agricolă a fost transmisă cumpărătorului în baza actului de ridicare, cu excepția Cultivator CPS-4 (1 buc), pe motiv că fostul președinte al cooperativei Popa Ștefan a refuzat transmiterea acestui bun, creînd diferite impedimente lichidatorului de a-l ridica, fapt consemnat în actul de ridicare de către lichidator și cumpărător.

Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2016 s-a respins cererea lui Valentin Rotaru lichidatorul Cooperativei de Producție Agricole „Pripiceni – Răzeși în proces de faliment privind validarea popririi (f.d. 18 - 20). La 14 iunie 2016 Valentin Rotaru lichidatorul CAP „Pripiceni – Răzeși” în proces de faliment a declarat recurs, solicitînd casarea hotărîrii Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2016, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie admisă cererea de validare a popririi (f.d. 21 - 22). În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanța nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele, care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de prima instanță ca fiind stabilite, au fost încălcate și aplicate greșit normele de drept material cu interpretarea eronată a legii și ca rezultat instanța a emis o decizie nemotivată și ilegală.

Examinînd materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul înaintat urmează a fi admis, din următoarele considerente. Conform art. 445 alin. (1) lit. c) CPC instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În conformitate cu art. 356 Codul de procedură civilă, cererea de declarare a insolvabilității se judecă în instanță conform normelor generale din acest cod, cu excepțiile și completările stabilite în legislația insolvabilității.

Conform art. 1 alin. (4) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, în vigoare din 14 martie 2013, procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și cu cele ale prezentei legi. Din materialele cauzei se constată că prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2015 s-a constatat insolvabilitatea debitorului cu intentarea procesului de faliment simplificat față de CAP „Pripiceni – Răzeși”. 2 La 28 aprilie 2016 Valentin Rotaru lichidatorul CAP „Pripiceni – Răzeși” a depus cerere de validare a popririi solicitînd validarea popririi și obligarea terțului poprit Ștefan Popa de a transmite tehnica agricolă, plug PLN – 3,35 (1 unitate) preț 40.800 lei, cultivator (2 unități) preț 44.100 lei pentru o unitate.

Curtea de Apel Chișinău din 02 iunie 2016 a respins cererea lui Valentin Rotaru lichidatorul CAP „Pripiceni – Răzeși” în proces de faliment privind validarea popririi. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit constată că concluzia instanței de insolvabilitate este prematură din următoarele motive. Conform art. 104 al Legii insolvabilității pe tot parcursul perioadei de observație, al procedurii de insolvabilitate, al procedurii falimentului și/sau al procedurii de restructurare, administratorul/ lichidatorul poate introduce în instanța de insolvabilitate acțiuni în vederea anulării actelor juridice dacă ele afectează bunurile debitorului. Colegiul reiterează că instanța de insolvabilitate dispune de competență exclusivă la judecarea în cadrul procesului de insolvabilitate a litigiilor ce țin nemijlocit de masa debitoare și a circumstanțelor relevante cauzei.

Potrivit art. 2 din Legea insolvabilității, noțiunea de masă debitoare semnifică – bunuri, inclusiv mijloace bănești în numerar și fără numerar, în monedă națională și în valută străină, aflate în proprietatea debitorului la data intentării procesului de insolvabilitate, dobîndite sau recuperate pe parcursul acestuia, cu excepția bunurilor care potrivit legii nu sînt pasibile de executare silită. De altfel spus instanța de insolvabilitate este instanța care examinează nemijlocit cauza de insolvabilitate. Din actele cauzei rezultă că lichidatorul CAP „Pripiceni – Răzeși” a înaintat acțiunea în instanța de insolvabilitate privind validarea popririi de la terțul poprit Ștefan Popa și obligarea acestuia de a transmite tehnica agricolă, plug PLN – 3,35 (1 unitate) preț 40.800 lei, cultivator (2 unități) preț 44.100 lei pentru o unitate.

Fiecare cerere – litigiu ce ține de masa debitoare se judecă în mod separat în procedură contencioasă în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) al Legii insolvabilității. Instanța de insolvabilitate dispune de competență exclusivă la judecarea, în cadrul procesului de insolvabilitate, a litigiilor ce țin de masa debitoare. Dacă partea interesată invocă existența unui litigiu de drept referitor la masa debitoare, instanța de insolvabilitate va judeca această cauză într-un proces separat, în procedură contencioasă, conform Codului de procedură civilă. Astfel instanța de insolvabilitate la examinarea cauzei nu a luat în considerație faptul că conform actului de inventariere din 29 iulie 2015 al utilajului agricol al CAP “Pripiceni – Răzeși”, au fost indicate bunurile care se află la păstrare în s. Pripiceni – Răzeși, sub răspunderea lui Ștefan Popa, inclusiv Plug PLN-3,35 – 6 unități, cultivator CPS -4 – 3 unități (f.d.

8). Însă ulterior prin actul de ridicare a bunurilor din 09 decembrie 2015, lichidatorul a transmis către Igor Cuflic bunurile conform contractului de vînzare – 3 cumpărare nr. 01 din 07 decembrie 2015, fără un bun și anume cultivatorul CPS -4, din motivul că Ștefan Popa a creat impedimente în transmiterea acestuia (f.d. 11). Prin urmare o primă încălcare admisă de către insanța de insolvabilitate și care se impune a fi elucidată neapărat la rejudecarea pricinii vizează stabilirea bunurilor transmise la păstrare, care au fost vîndute și care au rămas la păstrare la fostul administrator Ștefan Popa.

Or, tehnica agricolă a fost tranmsiă în proprietatea CAP „Pripiceni – Răzeși” de către ÎS “Moldresurse” în baza contractelor nr. 003-MAT din 04 august 2008 și facturilor de expediție seria CR nr. 181915 din 05 iulie 2004 și seria CR nr. 182027 din 02 februarie 2005. Astfel că din facturile de expediție și actul de inventariere Plug PLN – 3,35 sînt 6 unități, au fost vîndute 5 unități, cultivator CPS – 4 sînt 3 și a fost vîndută 1 unitate. Astfel, Colegiul menționează că motivarea, care stă la baza deciziei trebuie să trateze separat fiecare dintre problemele punctuale ridicate de fiecare parte, cu excepția situației în care mijlocul respectiv de apărare era de natură să influiențeze definitiv soluționarea cauzei.

Instanța de recurs reiterează că, dreptul de acces la un tribunal constituie un element inerent tuturor garanțiilor procedurale prevăzute în Convenție (CEDO, hot. Campbell și Fell vs. Marea Britanie din 25.02.1982). Or, din moment ce drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă și reală, dar nu iluzorie și teoretică, imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanțe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiție (CEDO, hot. Airey vs. Irlanda din 09.10.1979). Potrivit art. 130 în coroborare cu art. 239 CPC, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată și urmează să conțină, în special, circumstanțele pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe și legile de care s-a călăuzit instanța.

De asemenea, instanța de recurs, relevă că hotărîrea instanței de insolvabilitate trebuie să fie cît posibil de concisă. Ea poate fi întocmită liber, dar trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clară, înțeleasă de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțile formulate de participanții la proces. Astfel, formulările din conținutul hotărîrii trebuie să corespundă exigenților de corectitudine, certitudine, concretețe, deplinătate, claritate, consecutivitate, logică, elocvență, lipsă de rezerve, sobrietate, oficilitate și pertinență. În aceste condiții, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit apreciază că instanța de judecată era obligată să analizeze atent circumstanțele cauzei, pentru a evita orice atingere adusă însăși substanței dreptului la un tribunal.

La rejudecarea pricinii, instanța de insolvabilitate urmează să țină cont de cele indicate, să verifice și alte circumstanțe ce prezintă importanță pentru soluționarea corectă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet și obiectiv, conform exigențelor art. 130 CPC, probele administrate pe dosar, și în dependență de situația 4 stabilită, în raport cu normele de drept material care reglementează relațiile civile, să adopte o hotărîre legală și întemeiată. În temeiul celor expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. c) CPC Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție D E C I D E: Se admite recursul declarat de către Valentin Rotaru lichidatorul Cooperativei de Producție Agricole „Pripiceni – Răzeși” în proces de faliment.

Se casează hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2016, în pricina la cererea înaintată de către Valentin Rotaru lichidatorul Cooperativei de Producție Agricole „Pripiceni – Răzeși” în proces de faliment împotriva terțului poprit Ștefan Popa privind validarea popririi. Se remite cauza la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței Svetlana Filincova judecători Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat Iurie Bejenaru Maria Ghervas 5