3ra-979/16 — anularea actelor administrative, acordarea indemnizatiei pentru ingrijirea copilului, incasarea prejudiciului moral

prima instanță: A.Andronic dosarul nr.3ra-979/16

instanța de apel: A.Panov, M.Moraru, A.Minciuna

D E C I Z I E

20 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru,

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Oleg Sternioală,

Nicolae Craiu, Valentina Clevadî

examinînd recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Leancă Nadejda împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale, Serviciului Protecției Civile și Situațiilor

Excepționale și Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova privind anularea

actelor administrative, acordarea indemnizației pentru îngrijirea copilului, încasarea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2016, prin care s-a respins

apelul declarat de Serviciul Protecție Civilă și Situațiilor Excepționale al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 18 noiembrie 2015,

c o n s t a t ă

La 29 decembrie 2014, Leancă Nadejda a depus o cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale (în continuare CNAS), Serviciului

Protecției Civile și Situațiilor Excepționale (în continuare SPCSE) și Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului în

acordarea îndemnizației pentru creșterea copilului, acordarea indemnizației pentru îngrijirea

copilului, încasarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 02 septembrie 2013 a înregistrat

căsătoria cu Leancă Ion la Primăria Chioselia, raionul Cantemir, iar la 10 septembrie 2014 a

născut fiul, Leancă Luca.

Menționează că, deoarece nu este încadrată în cîmpul muncii, se află la întreținerea

soțului său, Leancă Ion, angajat al Ministerului Afacerilor Interne din anul 2012.

În prezent, dînsul activează în funcția de inspector superior al SPCSE Cahul.

Relatează că, în temeiul art. 18 al Legii privind îndemnizațiile pentru incapacitate

temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, s-a adresat CNAS cu cerere privind

calcularea și plata indemnizației lunare pentru îngrijirea copilului pe parcursul a 3 ani de la

1

nașterea acestuia, în mărime de 30 % din venitul mediu lunar realizat de către soțul său,

Leancă Ion, pe parcursul ultimelor 12 luni pînă la nașterea copilului.

Prin răspunsul nr. 11-03/10-9750 din 18 noiembrie 2014 CNAS a respins cererea,

motivînd că, persoana asigurată are dreptul la indemnizație lunară pentru creșterea copilului

pînă la vârsta de 3 ani, cu condiția că se află în concediu pentru îngrijirea copilului și

confirmă stagiul necesar de cotizare, iar faptul că, soțul dînsei este colaborator al SPCSE și

nu i-au fost calculate contribuții în bugetul asigurărilor sociale de stat, respectiv, nu

întrunește stagiul necesar de cotizare, nefiind persoană asigurată. Totodată, i s-a comunicat

că urmează să se adreseze cu astfel de cerere la locul de muncă al soțului.

Conform recomandării CNAS, la 07 noiembrie 2014 s-a adresat către SPCSE și

Ministerul Afacerilor Interne cu cereri privind calcularea și achitarea indemnizației pentru

îngrijirea copilului, la care însă nu a primit răspunsuri.

Consideră că, potrivit prevederilor Legii cu privire la petiționare, pîrîții erau obligați să

examineze și să acorde un răspuns la cererile prealabile adresate.

În acest sens reclamanta susține că, soțul ei, Leancă Ion, la nașterea copilului, Leancă

Luca, avea statut de persoană asigurată, prin urmare, dînsa fiind persoană aflată la

întreținerea lui, dispune de dreptul de a beneficia de toate drepturile și obligațiile ce reies

din această situație.

În ceea ce privește cuantumul indemnizației solicitate indică că, este calculat în

conformitate cu normele legale, reieșind din datele prezentate de angajator.

Consideră reclamanta că, a fost prejudiciată moral, deoarece urmare a acțiunilor ilegale

ale pîrîților, familia sa nu-și poate asigura un trai decent.

Cere, reclamanta, prin cererea de chemare în judecată și în ședința de judecată din

28 septembrie 2015, recunoașterea ca ilegal răspunsul CNAS nr. 11-03/10-9750 din 18

noiembrie 2014, răspunsul SPCSE nr. 19/7-7-125/14 din 21 decembrie 2014, neacordarea

răspunsurilor de către SPCSE și Ministerul Afacerilor Interne la cererile din 07 noiembrie

2014, obligarea CNAS, SPCSE și Ministerului Afacerilor Interne la plata în mod solidar a

indemnizației pentru îngrijirea copilului, lunar a cîte 30 % din salariul mediu în mărime de

4 448,91 lei pe parcursul a 3 ani de la nașterea copilului, începînd cu 10 septembrie 2014 și

pînă la 10 septembrie 2017, repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei și

compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 5 000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 18 noiembrie 2015 s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de Leancă Nadejda împotriva CNAS, SPCSE

și Ministerului Afacerilor Interne. S-a obligat Ministerul Afacerilor Interne să acorde

Nadejdei Leancă indemnizația pentru creșterea copilului, lunar a cîte 30% din salariul

mediu de 4 448.91 lei pe parcursul a 3 ani de la nașterea copilului de la 10 septembrie 2014

pînă la 10 septembrie 2017. S-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne în beneficiul

Nadejdei Leancă cheltuielile de judecată cu titlu de asistență juridică în sumă de 2 000 lei,

în rest cererea a fost respinsă.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, Ministerul Afacerilor Interne a

contestat-o cu apel.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2016 s-a respins apelul declarat de

Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne și s-

a menținut hotărîrea primei instanțe.

La 10 mai 2016, în termenul prevăzut de lege, Ministerul Afacerilor Interne a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei

2

instanței de apel și parțial hotărîrea primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărîri de

respingere a cererii de chemare în judecată integral.

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu hotărîrile emise în pricină, indicînd

că, nu au fost elucidate și constatate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea

pricinii, prin urmare, s-a conturat încălcarea normelor de drept material și procedural.

Pledînd pentru admiterea recursului a menționat că, instanța de apel nu a luat în

considerare că, cererea de apel a fost depusă de către Ministerul Afacerilor Interne, iar în

cadrul ședinței de judecată și în decizia instanței s-a făcut referire la reprezentantul și apelul

declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, care este persoană juridică

distinctă.

Un alt aspect invocat de recurent reprezintă faptul că, chiar dacă solicitantul

indemnizației este angajat în cîmpul muncii sau nu, cererea pentru stabilirea indemnizației

unice la nașterea copilului și indemnizația lunară pentru creșterea/îngrijirea copilului pînă la

vîrsta de 3 ani, urmează a fi depusă la CNAS.

Verificînd în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărîrii atacate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

necesar de a admite recursul, a casa decizia instanței de apel și a restitui pricina spre

rejudecare în instanța de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în

drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită pricina

pentru rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Din materialele pricinii rezultă că, înaintând cererea de chemare în judecată împotriva

CNAS, SPCSE și Ministerului Afacerilor Interne, Leancă Nadejda a solicitat recunoașterea

ilegalității răspunsului CNAS nr. 11-03/10-9750 din 18 noiembrie 2014, răspunsului

SPCSE nr. 19/7-7-125/14 din 21 decembrie 2014 și neacordarea răspunsurilor de către

SPCSE și Ministerul Afacerilor Interne la cererile din 07 noiembrie 2014, obligarea CNAS,

SPCSE și Ministerului Afacerilor Interne la plata în mod solidar a indemnizației pentru

îngrijirea copilului, lunar a cîte 30 % din salariul mediu în mărime de 4 448,91 lei, pe

parcursul a 3 ani de la nașterea copilului, începînd cu 10 septembrie 2014 și pînă la 10

septembrie 2017, repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei și compensarea

cheltuielilor de judecată în mărime de 5 000 lei.

Fiind investită cu judecarea pricinii, prima instanță a ajuns la concluzia temeiniciei

parțiale a cererii de chemare în judecată depusă de către Leancă Nadejda, în partea obligării

Ministerului Afacerilor Interne să acorde Nadejdei Leancă indemnizația pentru creșterea

copilului, lunar a cîte 30% din salariul mediu de 4 448.91 lei, pe parcursul a 3 ani de la

nașterea copilului, de la 10 septembrie 2014 pînă la 10 septembrie 2017, încasării de la

Ministerul Afacerilor Interne în beneficiul Nadejdei Leancă a cheltuielilor de judecată cu

titlu de asistență juridică în sumă de 2 000 lei, în rest cererea în partea în care se referă la

recunoașterea ca ilegal răspunsul CNAS și SPCSE, neacordarea răspunsurilor de către

SPCSE și Ministerul Afacerilor Interne, repararea prejudiciului moral, precum și

compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 3 000 lei, a fost respinsă.

În susținerea soluției date prima instanță, făcând referire la prevederile art. 1 din Legea

nr. 87 din 20 aprilie 2006, art. 124 alin. (1) Codul muncii, Legea nr. 289 din 22 iulie 2004,

Regulamentul aprobat prin hotărîrea Guvernului nr. 1478 din 15 noiembrie 2002, art. 37

alin. (4) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 a reținut că, Leancă Nadejda, fiind soția

lui Leancă Ion, care activează în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, nu are dreptul la

3

indemnizația lunară pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani, ca

persoană asigurată din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, dat fiind faptul că, indemnizația

lunară pentru creșterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani urmează a fi achitată la locul de

muncă al soțului, adică de către Ministerul Afacerilor Interne, de la bugetul de stat.

Totodată, s-a precizat că, pretenția reclamantei privind acordarea indemnizației pentru

creșterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani de către CNAS și SPCSE, precum și cerința

privind recunoașterea ilegalității răspunsurilor CNAS și SPCSE, neacordarea răspunsurilor

de către SPCSE și Ministerul Afacerilor Interne și repararea prejudiciului moral, urmează a

fi respinse.

Astfel, prima instanță a considerat necesar de a obliga Ministerul Afacerilor Interne să

acorde Nadejdei Leancă indemnizația pentru creșterea copilului, lunar cîte 30% din salariul

mediu de 4 448.91 lei, pe parcursul a 3 ani de la nașterea copilului, începînd cu

10 septembrie 2014 și pînă la 10 septembrie 2017.

Judecând apelul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne, instanța de apel a

ajuns la concluzia respingerii apelului declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor

Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne ca neîntemeiat și menținerea hotărârii

primei instanțe.

Conform art. 240 alin. (1) CPC, la deliberarea hotărîrii, instanța judecătorească

apreciază probele, determină circumstanțele care au importanță pentru soluționarea

pricinilor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea

aplicabilă soluționării pricinii și admisibilitatea acțiunii.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată, instanța de recurs

reține că, contrar acestei prevederi, instanța de apel, judecând apelul, era indispensabil,

alături de cele constatate, de a verifica și/sau concretiza partea care a declarat apelul.

În acest context, relevă Colegiul că, contrar normei sus-citate, instanța de apel,

judecînd apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne, eronat a indicat că, cererea de apel

a fost depusă de reprezentantul Solomon Rada, în interesele Serviciului Protecției Civile și

Situațiilor Excepționale, ajungînd la concluzia că, apelul declarat de Serviciul Protecției

Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne urmează a fi respins ca

neîntemeiat, instituție care de fapt nu a declarat apel, motiv din care instanța de recurs este

în imposibilitate de a verifica legalitatea deciziei supuse recursului.

Într-adevăr, la materialele cauzei sunt anexate două procuri eliberate pe numele

reprezentantului Solomon Rada, de către Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul

Protecției Civile și Situațiilor Excepționale (f.d. 83-84), însă această circumstanță nu denotă

că, Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale a declarat apel împotriva hotărîrii

primei instanțe asupra căreia instanța de apel urma să se expună.

Distinct de cele expuse, instanța de recurs remarcă că, Serviciul Protecției Civile și

Situațiilor Excepționale este o persoană juridică distinctă, care acționează de sine stătător în

cadrul unui proces de judecată.

Respectiv, instanța de apel, prin pronunțarea decizii recurate, în lipsa unui apel declarat

de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, s-a expus asupra acestuia, iar

Ministerul Afacerilor Interne, folosindu-se de calea de atac – apelul, a fost lipsit de

examinarea acestuia, fapt ce constituie încălcarea dreptului la un proces echitabil.

La rejudecarea pricinii instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și,

rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că, s-a constatat încălcarea

normelor de drept procedural și, deoarece eroarea judiciară în cauză nu poate fi corectată de

4

către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral decizia instanței de apel și

a restitui pricina spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecători.

În conformitate cu art. art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2016, în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de către Leancă Nadejda împotriva Casei Naționale

de Asigurări Sociale, Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale și Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova privind anularea actelor administrative, acordarea

indemnizației pentru îngrijirea copilului, încasarea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată, cu trimiterea pricinii spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău,

în alt complet de judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Oleg Sternioală

Nicolae Craiu

Valentina Clevadî

5