3ra-1005/16 — contestarea actului administrativ

prima instanță: D. Sușchevici nr. 3ra-1005/16

instanța de apel: V. Pruteanu, L.Popova, A. Gavrilița

ÎNCHEIERE

13 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Oleg

Straistari

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Oleg Straistari

împotriva Ministerului Apărării al RM cu privire la contestarea actului

administrativ

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de Oleg Straistari și menținută hotărârea Judecătoriei

Centru municipiul Chișinău din 09 noiembrie 2015, prin care acțiunea a fost

respinsă

constată:

La 16 martie 2015, Oleg Straistari a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Apărării al RM cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că este militar prin contract al Armatei

Naționale a Republicii Moldova.

Menționează că la 06 februarie 2015, a depus cerere prealabilă către

Ministerul Apărării al RM, prin care a solicitat de a include în calculul vechimii în

muncă perioada de studii în Colegiu Militar „Alexandru cel Bun” din mun.

Chișinău - 30 august 1993 – 01 septembrie 1996, cu efectuarea recalculului la

salariu reieșind din vechimea în muncă, precum și de a fi considerat încadrat în

serviciu militar în Forțele Armate ale RM, începând cu 30 august 1993, deoarece la

moment, în vechimea în muncă calculată de pârât nu este inclusă perioada studiilor

în cadrul Colegiului Militar „Alexandru cel Bun” din mun. Chișinău.

Invocă că prin răspunsul nr. 11/182 din 17 februarie 2015, semnat de către

Secretarul de Stat al Ministerului Apărării, i s-a refuzat în admiterea cererii,

răspuns pe care îl consideră neîntemeiat și lipsit de suport juridic.

Afirmă că la 30 august 1993, în baza ordinului Comandantului Liceului

Militar „Alexandru cel Bun”, a fost înmatriculat în Liceul Militar „Alexandru cel

Bun” din or. Chișinău, fapt confirmat prin extrasul din ordinul nr. 193 din

1

30 august 1993 și diploma de absolvire a Colegiului Militar „Alexandru cel Bun”

seria AC nr. 000258.

Remarcă că la 01 septembrie 1993, prin Hotărârea Guvernului Republicii

Moldova nr. 550, Liceul Militar „Alexandru cel Bun” a fost reorganizat, cu

începere de la 01 septembrie 1993 în Colegiul Militar „Alexandru cel Bun”, cu

durata studiilor de 05 ani, urmând să pregătească ofițeri cu studii medii militare, cu

specializarea infanterie motorizată și artilerie, cu calificarea inginer-mecanic

inferior.

Consideră incorectă calcularea vechimii în muncă de către Ministerul

Apărării al RM, începând cu 02 septembrie 1996, deoarece el deja își făcea studiile

în Colegiul Militar de trei ani, iar la 02 septembrie 1996, s-a întors din concediul

de vară.

Consideră că ținând cont de prevederile art. 2 din Legea despre obligațiunea

militară și serviciul militar al cetățenilor Republicii Moldova (în vigoare în

perioada în care se afla la studii în Colegiul Militar), precum și de prevederile pct.7

din Hotărârea Guvernului RM nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție,

pârâtul incorect a dat apreciere faptului că nu este temei juridic de a considera

perioada 30 august 1993 - 01 septembrie 1996, perioadă în care s-a aflat la studii în

Colegiul Militar „Alexandru cel Bun” din mun. Chișinău, drept perioadă în

decursul căreia a satisfăcut serviciul militar și care urmează a fi inclusă în

vechimea în muncă.

Solicită de a considera că el a fost încadrat în serviciu militar în Forțele

Armate ale Republicii Moldova din 30 august 1993, de a obliga Ministerul

Apărării al RM să includă în calculul vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei și

indemnizațiilor cuvenite perioada 30 august 1993-01 septembrie 1996, perioadă în

care el s-a aflat la studii în Colegiul Militar „Alexandru cel Bun” din mun.

Chișinău și de a încasa cheltuielile de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 09 noiembrie 2015 a

fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016 a fost respins apelul

declarat de către Oleg Straistari și menținută hotărârea primei instanțe.

La 13 mai 2016, Oleg Straistari a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, considerându-le ilegale și neîntemeiate.

Menționează că perioada de învățământ în Colegiul Militar „Alexandru cel

Bun” - 30 august 1993-06 iulie 1998 urmează a fi luată în calcul la stabilirea

vechimii sale în muncă în întregime și nu numai perioada calculată de Ministerul

Apărării - 02 septembrie 1996-06 iulie 1998.

Având în vedere prevederile pct. 7 lit. a) din Hotărârea Guvernului RM nr.

78 din 21 februarie 1994, cât și ale art. 2 din Legea despre obligațiunea militară și

serviciul militar al cetățenilor Republicii Moldova nr. 968 din 17 martie 1992,

2

susține că legea în vigoare în perioada în care își făcea studiile în colegiu militar,

prevedea drept serviciu militar studiile elevilor din toate categoriile de instituții de

învățământ militar, fără a face vreo diferență după cum acesta ar fi învățământul

liceal, colegial, instituție superioară de învățământ, etc.

Afirmă că pe toată perioada studiilor, chiar din 1993, instituția militară de

învățământ a avut statut de Colegiu militar, conferit prin Hotărârea Guvernului RM

nr. 550 și nu de liceu militar.

Relevă că prima instanță a inclus în argumentare texte de lege, care nu sunt

aplicabile obiectului litigiului și a ignorat textele de lege invocate de către el,

nefiindu-le date nici o apreciere, fapt ce constituie o încălcare a art. 6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale..

Mai relevă că reieșind din principiul activității legii, incidență în cauză o are

Legea nr. 968 din 17 martie 1992, care acționa în perioada în care evenimentele ce

formează obiectul examinării au fost desfășurate și s-au consumat.

Reiterează că conform art. 2 din Legea nr. 968 din 17 martie 1992, elevul

unei școli militare, indiferent de statutul acesteia (liceu, colegiu, instituție

superioară de învățământ), era considerat că este militar și satisface serviciul

militar ope legis, fără a fi necesară semnarea unui contract și indiferent de vârsta

acestuia.

Menționează că instanța de apel, în partea motivată a deciziei, a aplicat texte

de lege, care au fost adoptate după anul 1998, când deja absolvise Colegiu militar

și în virtutea principiului neretroactivității legii, acestea nu au aplicabilitate în speța

dată.

Susține că instanța de apel nu a aplicat legea care urma să fie aplicată și a

interpretat eronat legea.

La 13 iunie 2016, Ministerul Apărării a depus referință, prin care a solicitat

de a declara recursul ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 26 aprilie 2016, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 203 vol. I)

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016, în

termenul legal.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

3

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Oleg Straistari

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

4

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de către Oleg Straistari, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul lui Oleg Straistari ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de Oleg Straistari se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

5