3ra-1082/16 — contestarea actului administrativ

prima instanță: I. Secrieru dosarul nr. 3ra-1082/16

instanța de apel: M. Ciugureanu, G. Dașchevici, I. Cotruță

Î N C H E I E R E

13 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Dumitru Mardari, Galina Stratulat

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

reprezentantul Direcției trupelor de pază, supraveghere și escortare a

Departamentului Instituțiilor Penitenciare, Dermenji Dumitru,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Cornovan

Irina împotriva Direcției trupelor de pază, supraveghere și escortare, intervenient

accesoriu Departamentul Instituțiilor Penitenciare, Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Ciocana, mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2016, prin care

a fost respins apelul declarat de reprezentantul Direcției trupelor de pază,

supraveghere și escortare – Serghei Țurcan și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei

Ciocana mun. Chișinău din 23 octombrie 2015, de admitere parțială a acțiunii,

c o n s t a t ă

La 18 septembrie 2015 Cornovan Irina s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Direcției trupelor de pază, supraveghere și escortare,

intervenient accesoriu Departamentul Instituțiilor Penitenciare, Casa Teritorială

de Asigurări Sociale Ciocana, mun. Chișinău cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că la 14 februarie 2015 a încheiat căsătoria

cu Cornovan Danu, angajat al Departamentului Instituțiilor Penitenciare, direcția

trupelor de pază, supraveghere și escortare, în funcția de sergent-inferior din 14

februarie 2015, și se află la întreținerea lui. Din căsătorie au un copil – fiica

Cornovan Sofia, născută la 22 august 2015.

Astfel, la 31 iulie 2015 a solicitat Direcției trupelor de pază, supraveghere

și escortare sect. Ciocana mun. Chișinău achitarea indemnizației, prezentînd și

toate actele necesare.

Indică reclamanta că prin răspunsul nr. 11/667 din 19 august 2015, i s-a

1

refuzat achitarea indemnizației lunare pentru creșterea copilului.

Indică că, consideră refuzul Departamentului Instituțiilor Penitenciare

ilegal or, conform art. 124 alin. (1) Codul Muncii și art. 6 alin. (7) din Legea

privind indemnizația pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de

asigurări sociale, nr. 289- XV din 22 iulie 2004, soțiilor aflate la întreținerea

soțului asigurat li se acordă dreptul la indemnizație de maternitate în cazul în care

soțul confirmă un stagiu de cotizare specificat la alin.(1), (2) sau (3). În cazul

înregistrării căsătoriei după producerea riscului asigurat (concediul de

maternitate), dreptul la indemnizație se stabilește pentru perioada de la data

înregistrării căsătoriei pînă la data expirării concediului de maternitate.

Cere reclamanta recunoașterea ilegală a refuzului Direcției trupelor de

pază, supraveghere și escortare, privind stabilirea și calcularea concediului de

maternitate prenatal și postnatal și stabilirea indemnizației pentru concediul de

maternitate prenatal 70 zile și postnatal 56 zile în legătură cu nașterea copilului, la

locul de muncă al soțului Cornovan Danu.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 23 octombrie

2015, acțiunea a fost admisă parțial, s-a recunoscut ilegal refuzul Direcției

trupelor de pază, supraveghere și escortare, nr. 11/667 din 19 august 2015 privind

stabilirea și achitarea indemnizației de maternitate și s-a obligat Direcția trupelor

de pază, supraveghere și escortare a Departamentului Instituțiilor Penitenciare să

calculeze și să achite lui Cornovan Irina indemnizația pentru concediul de

maternitate ce include concediul prenatal 70 de zile calendaristice și postnatal 56

de zile calendaristice.

În rest acțiunea s-a respins.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2016, a fost respins

apelul declarat de reprezentantul Direcției trupelor de pază, supraveghere și

escortare – Serghei Țurcan și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun.

Chișinău din 23 octombrie 2015.

La 30 mai 2016 reprezentantul Direcției trupelor de pază, supraveghere și

escortare a Departamentului Instituțiilor Penitenciare, Dermenji Dumitru, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a cerut admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe, cu

emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acțiunii ca neîntemeiată.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel la adoptarea hotărîrii

contestate a aplicat și interpretat eronat normele de drept material și procedural și

a aplicat o lege ce nu trebuia aplicată.

Indică recurentul că în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (5) al Legii

nr. 289 din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de

muncă, baza de calcul a indemnizațiilor de asigurări sociale, acordate soției aflate

la întreținerea soțului salariat, este venitul mediu lunar asigurat al soțului și se

determină în condițiile prevăzute în respectivul articol, iar în art. 4 alin. (1) al

aceleiași Legi se stipulează că plata indemnizației de maternitate se efectuează de

la bugetul asigurărilor sociale de stat.

În conformitate cu Legea privind sistemul public de asigurări sociale

2

nr. 489-XIV din 08 iulie 1999, persoană asigurată se consideră persoana fizică

aptă pentru muncă, cu domiciliul în Republica Moldova, care plătește contribuții

de asigurări sociale în vederea beneficierii de dreptul prevenirea, limitarea sau

înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege.

Conform art. 31 alin. (1) al Legii cu privire la sistemul penitenciar nr.

1036 din 17 decembrie 1996, colaboratorii sistemului penitenciar sunt cuprinși în

asigurarea de persoane prin efectul legii obligatorie din contul mijloacelor

bugetului de stat.

Alin. (2) al aceluiași articol al Legii cu privire la sistemul penitenciar nr.

1036 din 17 decembrie 1996 stabilește, că sumele asigurate se plătesc în caz de

deces, invaliditate și vătămare a sănătății colaboratorului sistemului penitenciar în

legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu sau contractarea unei boli

profesionale.

Astfel, menționează recurentul că colaboratorii sistemului penitenciar nu

sunt asigurați în sistemul public de asigurări sociale, fiind supuși asigurării de stat

obligatorii.

În susținerea celor invocate, indică recurentul și prevederile pct. 21 al

Hotărîrii de Guvern nr. 108/2005, care stabilește că baza de calcul a

indemnizațiilor o constituie venitul mediu lunar realizat în ultimile 6 luni

calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au

fost calculate contribuțiile de asigurări sociale.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Direcția trupelor de

pază, supraveghere și escortare a Departamentului Instituțiilor Penitenciare este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Direcția trupelor

de pază, supraveghere și escortare a Departamentului Instituțiilor Penitenciare nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ constată că, argumentele recurentei se limitează la situația de

apreciere de către prima instanță a circumstanțelor de fapt a cauzei.

Instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat și a

apreciat corect probele anexate la materialele cauzei, iar argumentele invocate în

recursul declarat de către Direcția trupelor de pază, supraveghere și escortare a

Departamentului Instituțiilor Penitenciare, în esența lor, sînt similare

argumentelor invocate în prima instanță și sînt expuse asupra circumstanțelor de

3

fapt și nu de drept, cărora instanța de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la

bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate

conform cerințelor art. 130 CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în

cele prevăzute în art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia

lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu

denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate și urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă

motivele recursului invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat în mod

corespunzător.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Direcția trupelor de pază, supraveghere și

escortare a Departamentului Instituțiilor Penitenciare, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e

Recursul declarat de către reprezentantul Direcției trupelor de pază,

supraveghere și escortare a Departamentului Instituțiilor Penitenciare, Dermenji

Dumitru, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

4