3ra-32/17 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra – 32/17

prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău

Judecător: Bagrin L.

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: Panov A., Cernat N., Minciuna A.

ÎNCHEIERE

11 ianuarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Nicolae Craiu și Oleg Sternioală

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Serviciul Protecției

Civile și Situațiilor Excepționale al MAI,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Grecu Irina

și Grecu Vitalie împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI, intervenient accesoriu

Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova privind contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor

Excepționale al MAI, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău

din 31 mai 2016,

c o n s t a t ă :

La 11 aprilie 2016, Grecu Irina și Grecu Vitalie au depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Serviciul

Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI privind contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii, Grecu Vitalie a indicat că este maior al serviciului de

salvare, angajat în funcția de specialist principal al Secției Dirijare Operativă a

Direcției Operații a Direcției Generale Planificare, Coordonare și Operații a

Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI din 01 februarie

Pagină 1 din 6

(actual Grecu). Se arată că, la momentul înaintării prezentei cereri de chemare în

judecată, Grecu Irina era însărcinată, termenul sarcinii fiind de 37 săptămâni.

În desfășurarea acțiunii, reclamanții relatează că, la 09 martie 2016, s-au

adresat autorităților pârâte cu cereri prin care au solicitat plata în beneficiul său a

concediului de maternitate prenatal și postnatal la locul de muncă a lui Grecu

Vitalie, însă în interesul soției acestuia, aflată la întreținere, în mărimea stabilită de

lege.

Pârâții Ministerul Afacerilor Interne si Serviciul Protecției Civile și Situațiilor

Excepționale al MAI au recepționat cererile reclamanților la data de 10 martie 2016.

Cu toate acestea, în termenul stabilit, pârâții nu au furnizat nici un răspuns la

cererile prealabile. Astfel, susține că nesoluționarea în termen a solicitărilor sale este

asimilat cu un refuz, care este contestat în speță.

Solicită Grecu Irina și Grecu Vitalie, recunoașterea ca ilegală a refuzului

Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Protecției Civile și Situațiilor

Excepționale al MAI de achitare a concediului (indemnizației) de maternitate

prenatal și postnatal la locul de muncă al reclamantului Grecu Vitalie, în mărimea

stabilită de lege; obligarea în mod solidar a Ministerului Afacerilor Interne și

Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI să calculeze și să

achite în beneficiul lui Grecu Vitalie și Grecu Irina a concediului de maternitate

prenatal și postnatal la locul de muncă a reclamantului Grecu Vitalie, în mărimea

stabilită de lege și încasarea în mod solidar din contul pârâților a cheltuielilor de

judecată.

La 25 aprilie 2016, reclamanții au completat temeiul acțiunii inițiale,

comunicând că, prin răspunsul nr. G – 300/16 din 15 martie 2016, Casa Națională de

Asigurări Sociale i-a informat despre refuzul achitării în beneficiul lor a concediului

de maternitate prenatal și postnatal la locul de muncă al lui Grecu Vitalie, în

mărimea stabilită de lege. Prin urmare, au susținut că este necesar introducerea în

proces a Casei Naționale de Asigurări Sociale. (f. d. 32)

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 25 aprilie

2016, a fost atras în calitate de intervenient accesoriu Casa Națională de Asigurări

Sociale. (f. d. 38)

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 31 martie 2016, s-a

admis parțial acțiunea și a fost recunoscut ilegal faptul nesoluționării în termen de

către Ministerul Afacerilor Interne a cererii reclamanților privind achitarea

concediului (îndemnizației) de maternitate prenatal și postnatal la locul de muncă al

reclamantului Grecu Vitalie. La fel, a fost recunoscut ilegal refuzul Serviciului

Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI nr. 19/7 – G – 41/16 din 12

aprilie 2016 și nr. 19/7 – G – 79/16 din 12 mai 2016.

Pagină 2 din 6

În același timp, s-a dispus obligarea Serviciului Protecției Civile și Situațiilor

Excepționale al MAI să calculeze și să achite în beneficiul lui Grecu Vitalie și

Grecu Irina a concediului de maternitate prenatal și postnatal la locul de muncă al

reclamantului Grecu Vitalie, în mărimea stabilită de lege și s-a încasat de la Serviciu

în contul reclamanților cheltuielile de asistență juridică în mărime de 4 000 lei. În

rest, cerințele au fost respinse ca nefondate. (f. d. 92, 100 – 108)

La 02 iunie 2016, prima instanța a corectat eroarea evidentă din dispozitivul

hotărârii din 31 martie 2016, prin indicarea în partea introductivă: „31 mai 2016” în

loc de „31 martie 2016”. (f. d. 96 – 97)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2016, a fost respinsă

cererea de apel declarată de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al

MAI, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 31 mai 2016.

(f. d. 144 - 150)

La 22 octombrie 2016, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia deciziei

integrale din 05 octombrie 2016 în adresa participanților la proces pentru cunoștință.

(f. d. 151)

La 17 noiembrie 2016, Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al

MAI a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie

2016, solicitând casarea deciziei instanței de apel din 05 octombrie 2016 și a

hotărârii primei instanței din 31 mai 2016, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să

fie respinsă acțiunea depusă de Grecu Irina și Grecu Vitalie.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Prin prisma normei de drept enunțate, instanța de recurs constată că recursul

declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI la 17

noiembrie 2016 este depus în termen.

În motivarea ilegalității deciziei contestate, recurentul afirmă că instanța de

apel a examinat superficial circumstanțele cauzei, iar hotărârea emisă contravine

normelor de drept material și procedural. Consideră că intimații sunt în drept de a

solicita stabilirea și achitarea indemnizației de maternitate de la Casa Națională de

Asigurări Sociale, în baza actelor justificative, în termen de 12 luni de la data

îndeplinirii condițiilor legale.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Pagină 3 din 6

La 30 noiembrie 2016, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui

Grecu Vitalie și Grecu Irina cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței timp de o lună de la data primirii scrisorii. (f. d. 166)

La 13 decembrie 2016, avocatul Alexandru Savva în interesele intimaților

Grecu Vitalie și Grecu Irina a depus referință în întâmpinarea recursului, solicitând

respingerea cererii de recurs, ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin.(2).

Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și analizând temeiurile

invocate în recurs în corelație cu referința formulată de intimat, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție constată că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art.432 alin.(1) Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate, iar alineatul (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în

care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Colegiul menționează că recurentul Serviciul Protecției Civile și Situațiilor

Excepționale al MAI în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de

declarare prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Pagină 4 din 6

Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „ ...

art.6 parag.1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o

instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul

declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de

șanse de succes.” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de

apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și

aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului care sunt

similare argumentelor invocate în instanța de apel, au fost verificate minuțios, la

judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor

Excepționale al MAI, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor

Excepționale al MAI se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței,

Judecător /semnătură/ Tatiana Vieru

Judecătorii /semnătură/ Nicolae Craiu

/semnătură/ Oleg Sternioală

Copia corespunde originalului, judecător Tatiana Vieru

Pagină 5 din 6

Pagină 6 din 6