2rhc-72/16 — intentarea procesului de insolvabilitate

2rhc-72/16 — intentarea procesului de insolvabilitate (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

2rhc-72/16

prima instanță: E. Clim

instanța de recurs: S. Filincova, I. Oprea, M. Ghervas, I. Bejenaru, D. Mardari

Î N C H E I E R E

mun. Chișinău

06 iulie 2016

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Svetlana Filincova,

judecători Mariana Pitic, Maria Ghervas

Nicolae Craiu, Dumitru Mardari

examinând cererea de revizuire declarată de către administratorul Asociației

Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr.51/396 , Șarban Liudmila împotriva deciziei

Curții Supreme de Justiție din 03 februarie 2016 adoptată în cadrul dosarului de

insolvabilitate intentat față de Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate

nr.51/396,

a c o n s t a t a t:

La 20 ianuarie 2015 societatea pe acțiuni „Semnal” s-a adresat în instanța de

insolvabilitate a Curții de Apel Chișinău cu cerere introductivă privind intentarea

procesului de insolvabilitate față de a Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate

nr. 51/396.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 27 ianuarie 2015 s-a admis spre

examinare cererea introductivă depusă de societatea pe acțiuni „Semnal” privind

intentarea procesului de insolvabilitate față de Asociația Proprietarilor de Locuințe

Privatizate nr.51/396, iar în scopul prevenirii modificării stării bunurilor întreprinderii

în perioada de observație a debitorului s-au aplicat măsuri de asigurare în

conformitate cu prevederile Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 și s-a

desemnat în calitate de administrator provizoriu întreprinderea individuală „Danila

Denis”.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2015 s-a constatat

insolvența Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 51/396, s-a inițiat

procedura simplificată a falimentului și dizolvare fiind desemnat în calitate de

lichidator întreprinderea individuală „Danila Denis”.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 10 iunie 2015 s-a admis recursul

declarat de Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 51/396, s-a casat

1

hotărârea Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2015, cu restituirea pricinii la

rejudecare în instanța de insolvabilitate a Curții de Apel Chișinău în alt complet de

judecată.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2015 a fost admisă

cererea introductivă depusă de lichidatorul societatea pe acțiuni „Semnal”.

S-a constatat insolvabilitatea debitorului Asociația Proprietarilor de Locuințe

Privatizate nr. 51/396 și s-a dispus inițierea procedurii simplificate a falimentului cu

dizolvarea Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 51/396.

S-a ridicat dreptul Liudmilei Șarban de administrare a Asociației Proprietarilor

de Locuințe Privatizate nr. 51/396 și i s-a propus să desemneze în termen de 10 zile

de la data adoptării hotărârii de intentare a procesului de insolvabilii un reprezentant

persoană fizică pentru a reprezenta interesele societății și ale asociaților și a participa

in cadrul procedurii de insolvabilitate din numele debitorului.

S-a desemnat în calitate de lichidator al Asociației Proprietarilor de Locuințe

Privatizate nr. 51/396 Verdeș Alexandru deținătorul autorizației nr.4 din 12 ianuarie

2015 eliberată de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

S-a stabilit ședința de validare a creanțelor și prima adunare pentru 01 februarie

2016, ora 1100.

La 30 noiembrie 2015 Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr.

51/396 a declarat recurs împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie

2015, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii recurate și emiterea unei noi

decizii de respingere a cererii introductive.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 03 februarie 2016 a fost respins

recursul declarat de către Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 51/396

și s-a menținut hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2015.

La 22 aprilie 2016 administratorul Asociației Proprietarilor de Locuințe

Privatizate nr.51/396 a depus cerere de revizuire asupra deciziei Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție din 03

februarie 2016 emisă în procesul de insolvabilitate a Asociației Proprietarilor de

Locuințe Privatizate nr.51/396.

În motivarea cererii a invocat că, la materialele dosarului lipsesc probe

incontestabile despre înștiințarea legală a debitorului. Corespondența primită a fost

recepționată de către persoane neîmputernicite, iar acest fapt nu constituie o citare

legală a debitorului și contravine procedurii prevăzute de art. 205 alin.2) Codul de

procedură civilă.

Astfel, cauza a fost examinată în lipsa membrilor Asociației Proprietarilor de

Locuințe Privatizate nr.51/396, iar prin decizia emisă s-a lezat drepturile și interesele

legitime a membrilor.

Menționează că potrivit Statului Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate

nr.51/396 organul supreme de conducere este adunarea generală a membrilor

asociației în componență intră luarea deciziilor privind administrarea, gestionarea

patrimoniului și funcționarea societății și respectiv toate cheltuielile nu putea fi

încasate de la administratorul Șarban Liudmila, ci de la toți membrii asociației.

La examinarea cauzei în fond instanța de insolvabilitate nu a luat în considerație

faptul că datoriile membrilor asociației față de Asociația Proprietarilor de Locuințe

Privatizate nr.51/396 constituie suma de 282365,66 lei, iar în cazul atragerii

membrilor în proces, acestea putea fi valorificate și achitată suma de 168237,79 lei.

2

Indică că Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr.51/396 COOP

dispune de bunuri imobile, terenuri, iar în cazul în care erau valorificate asigurau

pe deplin stingerea datoriilor debitoriale, însă aceste argumente și probe

incontestabile nu au fost luate în considerație de instanțele de judecată la adoptarea

hotărîrilor. Instanțele de judecată nu au luat în considerație nici actul de control

efectuat și anexat la cauza civilă prezentat de administratorul provizoriu Danilă

Denis care confirmă achitarea lunară a plăților către societatea pe acțiuni „Apă

Canal, societatea pe acțiuni „CET 2„ precum și alte servicii comunale, ceeea ce

denotă posibilitățile de achitare a datoriilor însă o mare parte a datoriilor constituie

datoriile locatarilor față de societatea pe acțiuni „Apă Canal, societatea pe acțiuni

„CET 2„.

Mai indică că instanțele de judecată nu au luat în considerație că datoria de

168 946 lei a fost formată de societatea pe acțiuni „Semnal„ și neîntemeiat a fost

transmisă la Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr.51/396 COOP, la

reorganizarea și trecerea în gestiunea autonomă.

Consideră revizuitul că instanța de insolvabilitate subiectiv și unilateral a

apreciat probelor anexate la dosar, nu a apreciat probele după intima ei convingere,

bazată pe cercetarea mulitiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor

probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege,

ignorînd prevederile art. 130 Codul de procedură civilă.

În concluzie au relevat că hotărîrea instanței de insolvabilitate a limitat

drepturile revizuientului și a încălcat prevederile art. 6.1. și art. 13 din Convenția

europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale., art. 20,21,

46,53 din Constituția Republicii Moldova.

Mai susține revizuentul că cererea de revizuire se motivează prin prisma

prevederilor stabilite de art.449 lit. b) c) Codul de procedură civilă.

Potrivit prevederilor art.451 alin. (1) Codul de procedură civilă cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicîndu-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

In conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă după ce

examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Examinînd motivele invocate de revizuent Colegiul ajunge la concluzia că

cererea de revizuire depusă urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

Astfel reieșind din prevederile art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă temei de

declare a revizuirii poate fi dacă că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte

esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă

acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că, unul din

aspectele fundamentale a supremației legii este principiul securității raporturilor

juridice, care instituie, printre altele, în cazul în care instanțele judecătorești au

stabilit definitiv o chestiune, hotărîrea lor nu ar trebui pusă la îndoială (a se vedea

Brumărescu versus România [MC], nr. 28342/95, para. 61, CEDO 1999- VII, și

Roșca versus Moldova, nr. 6267/02, para. 24, 22 martie 2005).

Se impune respectarea principiul res judecata. Soluția definitivă a unei instanțe

judecătorești nu poate fi repusă în discuție ulterior, procesul soluționat definitiv nu

3

mai poate fi redeschis pentru a se proceda la o nouă examinare a cauzei (CtEDO,

Brumărescu c. României, 1999, para. 61, Roșca c. Moldovei, 2005, para. 24). Acest

principiu instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărîri

definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat, și simpla

eventualitate de existență a două opinii asupra subiectului nu constituie un temei

pentru reexaminare. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci

cînd este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii (a se

vedea Roșca, citat supra, para. 25).

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, deoarece motivele

pentru care poate fi introdusă o cerere de revizuire sunt prevăzute limitativ de lege.

Instanța de recurs constată că, revizuentul critică decizia dată în recurs în

raport cu materialul dosarului existent la data pronunțării ei și nu pe baza unor

împrejurări noi, necunoscute de instanță și revizuentului la data pronunțării, fără a

avea cunoștință că în cadrul revizuirii nu se pune problema realizării unui control

judiciar.

Deci, în cadrul revizuirii, nu se pune problema realizării unui control judiciar,

ci a unei noi judecăți, pe temeiul unor elemente ce nu au format obiectul judecății

finalizată cu pronunțarea hotărârii a cărei revizuire se solicită.

Instanța relevă că principiul securității raporturilor juridice garantează, inter

alia, o oarecare stabilitate în cazurile juridice și contribuie la încrederea publicului în

instanțe.

În urma celor reținute supra, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție evidențiază că procedura de

revizuire prevăzută de art. 449-453 Codul de procedură civilă servește scopului

înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră

compatibilă cu prevederile art.6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Cît privește chestiunea revizuirii cauzei datorită unor circumstanțe noi

descoperite, a fost examinată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în

cauzele Popov versus Moldova (nr. 2), (nr. 19960/04, 6 decembrie 2005) și Oferta

Plus SRL versus Moldova (nr. 14385/04, 19 decembrie 2006), unde Curtea a

constatat o încălcare a articolului 6 § 1 din cauza unei aplicării necorespunzătoare a

procedurii de revizuire.

Pentru temeiurile revizuirii este esențial ca revizuentul să probeze că nu a știut

anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau

fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca

temei de revizuire. Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a pricinii. Astfel, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei

este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării hotărârii,

ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii.

Prin urmare alegațiile invocate de către revizuient nu atestă fapte și circumstanțe

noi care nu putea fi cunoscute la etapa examinării fondului litigiului.

4

Evocarea fondului presupune fie reținerea unei alte situații de fapt decât cea

reținută în fazele de judecată anterioare, fie aplicarea altor dispoziții legale la

împrejurările de fapt care au fost stabilite, în oricare dintre cele două ipoteze urmând

a se da o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății.

În speță nu sunt îndeplinite expres prevederile art. 449 lit. b) Codul de procedură

civilă, pentru admiterea revizuirii.

De asemenea revizuientul indicînd temeiurile de drept a cererii de revizuire a

invocat și prevederile art. 449 lit.c) Codul de procedură civilă, însă în argumentarea

cererii nu invocă careva circumstanțe sau probe care ar putea fi raportate la temeiurile

stabilite de norma procedurală.

În cazul art. 449 lit. c) Codul de procedură civilă, instanța de judecată urmează

să constate dacă persoana care nu este implicată în proces este subiect al raportului

material litigios, fiind prezentate probe care să dovedească acest fapt, inclusiv și

faptul că prin neatragerea persoanelor în procesul civil, drepturile sau interesele

legitime ale acestora ar putea fi afectate prin hotărârea judecătorească.

Analizînd cererea de revizuire prin prisma art. 451 alin. (1) Codul de procedură

civilă, Colegiul reține că, revizuentul, nu a anexat la cererea de revizuire nici o probă

în conformitate cu art. 449 Codul de procedură civilă, pentru a confirma că în

procesul din speță nu a fost atras persoana care este subiectul raportului material

litigios dedus judecății. Or, aceasta constituie una din condițiile obligatorii prevăzute

de art. 449 lit.c) Codul de procedură civilă.

Având ca temei prevederile art. 449 lit.c) Codul de procedură civilă, revizuientul

a anexat la cererea de revizuire Statutul Asociației de proprietari al locuințelor

privatizate indicînd că potrivit Statului prin decizia Curții Supreme de Justiție din 03

februarie 2016 s-au lezat drepturile și interesele membrilor asociației, deoarece cauza

a fost examinată în lipsa acestora.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că înscrisul prezentat nu poate fi considerat ca circumstanțe sau

fapte esențiale ale pricinii, care ar putea servi drept temei pentru admiterea cererii de

revizuire, deoarece aceste nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit. c)

Codul de procedură civilă.

Referitor la argumentul revizuientului privind examinarea recursului în lipsa

Liudmilei Șarban, Colegiul constată că în motivarea deciziei din 03 februarie 2016

acest argument a fost analizat și motivat de către instanța de recurs.

De asemenea și argumentul referitor la lipsa probelor privind înștiințarea legală

a debitorului și recepționarea corespondenței de către persoane neîmputernicite

Colegiul îl consideră nejustificat, or asemenea argument nu a fost invocat de către

părți în cadrul examinării fondului cauzei.

Totodată, instanța remarcă că la materialele dosarului este anexat mandatul

avocațial care atestă că de la inițierea procedurii de insolvabilitatea administratorul

Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr.51/396 COOP Șarban Liudmila a

împuternicit pe avocatul Melinteanu Călin în vederea reprezentării debitorului în

instanța de judecată.

Deci, asemenea argument nu poate fi considerat ca întemeiat, iar potrivit art.

56 alin. (3) și 61 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile sînt obligate să se

folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească

5

pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea

procesului sau inducerea sa în eroare.

Analizînd argumentele invocate de către revizuent în raport cu prevederile art.

449 lit. b) și c) Codul de procedură civilă, instanța reține că, argumentele invocate de

revizuent nu pot servi drept temei de revizuire și nu se încadrează în prevederile

normei legale.

Sub acest aspect, se va menționa și faptul că, admiterea cererii de revizuire în

împrejurările reținute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității

raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ș. a), prin

urmare aceasta urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

Prin urmare, dacă nu sînt îndeplinite condițiile de admisibilitate, incluzând și

motivele pe care se întemeiază, cererea de revizuire dedusă judecății este inadmisibilă

în raport cu condițiile textului.

Față de cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, se constată că revizuientul

nu a indicat nici o situație de natură a se încadra în prevederile legale menționate ci

doar a reluat situația de fapt și apărările pe fondul cauzei față de motivele de recurs.

Din considerentele menționate mai sus, cererea de revizuire depusă de

administratorul Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr.51/396, Șarban

Liudmila urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, ca fiind depusă în afara temeiurilor

de declarare a revizuirii prevăzute la art.449 Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederile art.270, 453 Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d i p u n e;

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de

administratorul Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr.51/396, Șarban

Liudmila împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 03 februarie 2016.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecători Mariana Pitic

Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

6